Eficientizarea energetică a clădirilor prezintă un interes tot mai ridicat pentru societăţile mari, unele chiar multinaţionale, printre care se regăsesc lanţuri de hoteluri şi hypermarketuri, bănci, dezvoltatori imobiliari etc. Astfel, potrivit lui Steven Borncamp, preşedintele Consiliului Clădirilor Verzi din România, companii precum "Hilton", "Marriott", "Intercontinental", "Carrefour", "Bucharest Business Park", BCR etc, implementează sau intenţionează să implementeze soluţii energetice eficiente, în vederea minimizării costurilor şi a protecţiei mediului.
"< Procter&Gamble > va fi mâine cea mai verde clădire din toată lumea şi va fi luată ca exemplu şi în China", a subliniat, ieri, în cadrul celei de-a doua ediţii a Forumului "Hoteluri Verzi în România", domnia sa. Steven Borncamp a precizat, de asemenea, că, dacă anul trecut Consiliul discuta cu reprezentanţii a 4-5 societăţi interesate de eficientizarea clădirilor în care activează, în prezent, se află în derulare discuţii cu 40-50 de investitori mari, care doresc să-şi transforme construcţiile în clădiri verzi. De asemenea, dacă la sfârşitul anului 2008, când a fost înfiinţat Consiliul, acesta avea 31 de membri fondatori, în prezent asociaţia cuprinde aproape 100 de membri.
David Nicholl, director general al "Schneider Electric" România, a precizat, la rândul său, că, în timp ce piaţa clădirilor a scăzut, în ultimul an, cu 28% şi segmentul rezidenţial s-a diminuat cu 22%, sectorul produselor eficiente energetic a crescut cu 20%, estimările fiind de creştere cu aproximativ acelaşi procent şi pentru următorii ani. Domnia sa este de părere că, întrucât costurile cu energia electrică înregistrează o creştere constantă, investiţiile în economisirea energiei sunt cele mai eficiente: "Un euro investit într-o societate care produce echipamente ecologice aduce un profit mai mare decât o investiţie în alt domeniu. O clădire ecologică de birouri din Copenhaga, cu o suprafaţă de 122.000 metri pătraţi, a reuşit să facă o economie de 268.000 de euro, utilizând tehnologii verzi, iar o clădire de birouri din SUA a obţinut un profit de 280.000 de dolari, în condiţiile în care se anticipa o pierdere de 250.000 de dolari". Economiile costurilor cu energia în cazul unei clădiri ecologice pot fi reduse cu până la 30%, potrivit reprezentantului "Schneider Electric": "Consumul de energie într-un mall presupune costuri de circa 1 milion de euro anual. După eficientizarea clădirii, eco-nomiile s-ar ridica la aproximativ 30%, adică 300.000 de euro, iar investiţia, care s-ar cifra cam la aceeaşi valoare, ar putea fi recuperată într-un an".
Proiectele de construire a unor clădiri ecologice sau de transformare a edificiilor vechi în clădiri verzi pot fi susţinute financiar din fonduri europene, prin programele de mediu, din granturi, de fonduri de investiţii, precum şi din împrumuturi bancare. David Nicholl a precizat că există ţări unde băncile nu mai acordă finanţare pentru ridicarea imobilelor clasice, întrucât perioada de amortizare a unei investiţii în construcţiile ecologice a scăzut de la cinci la 2-3 ani.
La rândul său, Steven Borncamp a precizat că, în urmă cu câteva zile a avut discuţii cu reprezentanţii unui fond american de investiţii, care dispune de 6 miliarde de euro, pentru susţinerea politicilor de dezvoltare durabilă. De asemenea, domnia sa a menţionat că asociaţia pe care o reprezintă a elaborat un program de ipoteci verzi, potrivit căruia dezvoltatorii trebuie să prezinte băncilor certificate energetice de clasă A, fapt care creşte valoarea ipotecii.
