Terenul pe care se află în prezent pepiniera Tei Boboc din Capitală ar putea ajunge fundaţie pentru blocuri de 30, respectiv 45 de etaje. Domnul Dan Trifu, vicepreşedintele Eco-Civica, ne-a declarat că la Agenţia de Mediu a Municipiului Bucureşti există o solicitare privind defrişarea totală a pepinierei Tei Boboc, în suprafaţă totală de 34 ha, unde nişte investitori spanioli intenţionează să construiască mai multe turnuri, dintre care unele cu 45 de etaje. "Planul urbanistic a fost aprobat, iar noi am aflat prea târziu pentru a mai face ceva. Practic, în momentul de faţă le mai trebuie doar avizul de defrişare, ceea ce va fi un dezastru pentru zonă şi pentru Bucureşti. Este vorba totuşi de 34 de hectare, dintre care terenul propriu-zis are doar 20, restul de 14 hectare fiind în proprietatea altcuiva.
Mai mult decât atât, vorbim de cel puţin două clădiri de P+45 şi cel puţin două clădiri de P+30, sunt 150 de metri înălţime", ne-a mai explicat domnul Trifu. "Vă daţi seama ce dezastru va fi pentru Capitală, unde şi aşa nu sunt destule spaţii verzi", a completat domnia sa, făcând referire şi la faptul că, până în 2013, spaţiul verde trebuie să ajungă la 26 metri pătraţi pe cap de locuitor.
Referitor la planurile urbanistice pentru viitoarele construcţii, reprezentantul Eco-Civica susţine că acestea, "aprobate de edilii bucureşteni, prevăd, conform reglementărilor legale, 30% spaţiu verde pentru fiecare construcţie, dar sunt numeroase clădirile din alte zone care nu au nici cinci metri pătraţi de spaţiu verde, iar nimeni nu verifică, nimeni nu ia măsuri", a mai precizat domnul Trifu.
În cazul pepinierei Tei Boboc, "Direcţia de Protecţie a Mediului e cea care are ultimul cuvânt, însă, în situaţia de faţă, putem spune proiectul imobiliar a intrat deja în linie dreaptă".
Vicepreşedintele Eco-Civica susţine că situaţia spaţiilor verzi din Bucureşti este gravă, mai ales în condiţiile în care mai există 54 de planuri urbanistice incluse pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Dintre acestea, reprezentantul Eco Civica susţine că "doar 4 sau 5 dintre ele nu prezintă probleme". Planurile vor fi supuse la vot în cursul acestei zile, iar dacă vor fi aprobate, vor "înghiţi" cu aproape 480.000 de metri pătraţi mai mult decât limita prevăzută în Planul Urbanistic General (PUG). Reprezentanţi ai mai multor ONG-uri care militează pentru protecţia mediului susţin că, astfel, investitorii imobiliari au primit un "cadou" de 239 milioane euro. Potrivit acestora, numărul mare de planuri urbanistice din şedinţa de astăzi a CGMB se explică prin faptul că, de la 1 octombrie, derogările de la PUZ-uri vor fi mult mai stricte.
Şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) de astăzi are pe ordinea de zi 54 de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Majoritatea PUZ-urilor au fost, susţin mai multe ONG-uri, "înghesuite" în şedinţa din ultima zi a lunii septembrie, pentru că, după 1 octombrie, nu mai pot fi aprobate din cauza intrării în vigoare a unei legislaţii mai restrictive. ONG-urile în frunte cu Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, Asociaţia Bucureşti, Fundaţia Eco-Civica şi Agenţia pentru Munitorizarea Presei vor protesta astăzi împotriva aprobării majorităţii PUZ-urilor, care încalcă legislaţia în domeniu.
Potrivit Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, suprafaţa construită oferită proprietarilor PUZ-urilor cu probleme, în plus faţă de prevederile Planului Urbanistic General, este de 478.116 mp, în valoare de aproximativ 239 milioane de euro. Suprafaţa construită pentru care nu se precizează existenţa parcărilor este de 850.354 mp. 36 de avize de urbanism sunt semnate de actualul arhitect şef Gheorghe Pătraşcu, opt de fostul arhitect şef Adrian Bold, iar alte şapte avize semnate de Bold au fost revizuite şi însuşite de Pătraşcu, mai susţin ONG-urile.
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul arată că, printre PUZ-urile propuse pe ordinea de zi a CGMB de astăzi sunt construcţii ilegale care sunt introduse în legalitate în loc să fie demolate - Primăverii 55; imobile în zone protejate sau în zona de protecţie a imobilelor fără aviz de la Directia de Cultură sau de la Ministerul Culturii; construcţii prea mari, care vor sufoca traficul.
Alte 22 de construcţii înalte propuse prin PUZ strică estetica zonelor protejate în care vor fi amplasate: Uranus 138, Polona 107, Alexandru Constantinescu 18. (ALINA TOMA VEREHA)
