România dispune, în prezent, de toate elementele necesare ca să fie, din nou, pe radarul investitorilor imobiliari internaţionali, a declarat Gijs Klomp, directorul general al Jones Lang LaSalle, potrivit raportului anual al companiei de consultanţă imobiliară, realizat împreună cu Ernst&Young şi UniCredit Ţiriac Bank.
Domnia sa a precizat: "De exemplu, pe plan local există o serie de stimulente pentru investiţii, cum ar fi schema ajutorului de stat care sprijină investiţiile prin promovarea dezvoltării regionale, cu crearea de noi locuri de muncă. România este dornică să reducă rata şomajului şi, astfel, oferă anumite granturi financiare pentru angajatorii care creează joburi".
Raportul JLL arată că piaţa noastră rezidenţială oferă oportunităţi pentru toate segmentele, atât în ceea ce priveşte dezvoltările, cât şi în cazul investiţiilor, iar, în ultima perioadă, a fost înregistrat un interes în creştere din partea unor companii precum Skanska, AFI Europe, Atenor, GTC, Portland Trust sau Immofinanz.
În acest an, companiile s-au concentrat, în principal, pe dezvoltarea spaţiilor de birouri, urmate în ordine de proiectele de retail, industriale şi rezidenţiale. La nivelul pieţei, instituţiile bancare au avut o atitudine prudentă cu privire la finanţarea proiectelor, în ciuda semnelor de revenire economice, potrivit sursei citate. Astfel, grupul AFI a obţinut o finanţare de 13,4 milioane de euro de la UniCredit pentru dezvoltarea primei faze a proiectului de birouri AFI Park, respectiv 30 de milioane de euro de la Raiffeisen pentru noul centru comercial din Ploieşti. Fondul de investiţii sud-african NEPI a obţinut un credit de refinanţare de 30 de milioane de euro (UniCredit) pentru clădirea de birouri The Lakeview şi alte 20 milioane euro pentru refinanţarea mallului din Galaţi.
Pe fondul unei reveniri a cererii pe piaţa rezidenţială, băncile au preferat, mai degrabă, să ofere bani pentru proiecte care sunt deja generatoare de profit, în loc să finanţeze noi dezvoltări, potrivit JLL.
Consultanţii JLL mai susţin că, la nivelul spaţiilor de birouri, stocul total la nivel naţional era de peste 2,5 milioane de metri pătraţi, la finalul primului semestru al anului, iar Capitala deţine 2,15 milioane mp din total, urmată de Iaşi (125.000 mp), Cluj-Napoca (120.000 mp) şi Timişoara (100.000 mp).
Totodată, în Bucureşti, toate fostele fabrici vor fi reconvertite în proiecte imobiliare, după cum ne-a declarat Attila Peli, şeful departamentului de terenuri din cadrul JLL, care a adăugat: "Data de livrare a acestor proiecte depinde foarte mult de starea generală a pieţei, respectiv raportul dintre cerere şi ofertă, precum şi de posibilităţile de finanţare ale dezvoltatorului în speţă".
În ultimii zece ani, majoritatea tranzacţiilor cu terenuri mari în Capitală au avut ca obiect terenurile fostelor fabrici şi uzine, iar motivul principal este că multe dintre acestea au fundamente corecte din punct de vedere imobiliar - acces uşor cu maşina şi transportul în comun, vizibilitate, forma bună a terenului (rectangular, de obicei), capacităţi mari pentru reţelele de utilităţi, potrivit JLL. Attila Peli a arătat că majoritatea acestor unităţi au fost construite în perioada interbelică şi imediat post-belică şi sunt aşezate sub forma unei centuri interne care înconjoară zona centrală a Capitalei, fiind încercuite, la rândul lor, de marile cartiere rezidenţiale.
Analistul imobiliar a mai spus: "Odată cu creşterea cererii şi a preţurilor, a devenit evident că aceste proprietăţi nu mai pot rezista desfăşurându-şi activitatea originară, mai ales pentru că au caracteristicile corecte pentru dezvoltări imobiliare - clădiri de birouri, centre comerciale, ansambluri rezidenţiale etc". Potrivit sursei citate, în ultimii ani, activităţile industriale s-au relocat sau au fost sistate, iar terenurile au fost vândute către investitori care au dezvoltat sau au de gând să dezvolte proiecte imobiliare.
