Nod de drumuri şi de interese pe terenurile Institutului
La 27 de kilometri de Capitală, de-o parte şi de alta a Autostrăzii Soarelui, se întind terenurile Institutului agricol de la Fundulea. Zona este, conform specialiştilor, extrem de bine poziţionată deoarece aici se găseşte prima intrare-ieşire de pe autostradă (dinspre Bucureşti) şi un drum care leagă oraşul Fundulea de autostrada A2.
Odată cu apropierea termenului de finalizare a autostrăzii (2011) şi cu acordarea unor autorizaţii de construcţii (pentru benzinării), interesul pentru terenurile agricole din zonă a crescut.
Cele 1900 de hectare de teren agricol din domeniul public al statului, pe care Institutul le are în administrare, nu puteau rămâne neobservate.
Mai ales că o bună parte dintre aceste suprafeţe au instalaţii performante de irigat şi sunt exploatate cu tehnologii moderne pe care şi le-ar dori orice fermieri.
În atenţia celor interesaţi de terenurile agricole ale Institutului se pare că au intrat, îndeosebi, suprafeţele din apropierea Autostrăzii.
Scandal: Peste 400 de hectare de teren, de o parte şi de alta a Autostrăzii Soarelui, ţintite pentru retrocedări
Institutul de la Fundulea a primit, în perioada februarie-martie 2009, trei hotărâri ale Comisiei Judeţene (Călăraşi) care prevăd cedarea unor suprafeţe totale de teren de circa 416,26 hectare în vederea retrocedării.
Justificarea Comisiei Judeţene este aceea de a restabili dreptul de proprietate pentru câţiva locuitori care domiciliază, în prezent, în zonă.
Sunt voci care susţin, însă, că în spatele beneficiarilor retrocedării s-ar ascunde nişte politicieni locali care au ajuns parlamentari şi persoane extrem de influente, inclusiv pe lângă aceştia.
Hotărârile Comisiei Judeţene, intrate în posesia noastră, care prevăd trecerea terenurilor INCDA Fundulea din domeniul public al statului, în domeniul privat al oraşului Fundulea, pentru retrocedare, au fost contestate de către institut, care a deschis, pentru fiecare în parte, procese la Judecătoria Lehliu.
Cercetătorii: "Retrocedările sunt ilegale"
Cercetătorii cer anularea acestora pe motiv că ar fi nule de drept, după cum reiese din documentele depuse de către Institut la Judecătoria din Lehliu.
Directorul general al INCDA Fundulea, Marian Verzea, susţine că
toate aceste retrocedări ar fi ilegale deoarece beneficiarii acestora nu ar fi avut, niciodată, drept de proprietate în zonă.
Verzea a subliniat că terenurile au fost declarate indispensabile cercetării (printr-un act normativ), ele neputând face obiectul retrocedărilor.
"Comisia de aplicare a legilor fondului funciar a ignorat cu bună ştiinţă dispoziţiile legale şi a aplicat în mod trunchiat şi tendenţios legile fondului funciar, iar hotărârea acestora este lovită de nulitate", se arată într-unul dintre documentul depuse de către INCDA, Fundulea la Judecătorie.
Directorul general al INCDA Fundulea ne-a declarat: "Eu contest ceea ce a hotărât Comisia judeţeană şi Comisia locală. Ne ia din suprafaţa indispensabilă activităţii de cercetare, iar documentele care sunt la dosar atestă acest lucru. Suprafaţele în cauză sunt indispensabile activităţii de cercetare. Comisia nu a justificat în niciun fel acest demers. Dacă ar fi suprafaţa pe care o solicită pe vechile amplasamente, aceştia aveau cel puţin un argument în favoarea celor care le solicită. Însă în cazul de faţă nu putem discuta despre aşa ceva".
La rândul său, Gheorghe Sin, secretarul general al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) (n.r. forul suprem care coordonează cercetarea agricolă), este în concordanţă cu directorul de la Fundulea şi atrage atenţia că delimitarea suprafeţelor pentru retrocedare s-ar fi făcut ilegal.
Gheorghe Sin ne-a explicat: "Punctul nostru de vedere este că avem de a face cu o încălcare a legii şi că retrocedările sunt ilegale. Delimitarea suprafeţelor pentu retrocedare s-a stabilit după bunul plac al Comisiei, şi nu în acord cu Institutul. Mai mult decât atât, s-au delimitat pentru retrocedare acele suprafeţe de teren de pe lângă Autostrada Soarelui, şi nu cele marginale cum prevede legea. Nu aveau voie să facă aşa ceva! În plus, beneficiarii sunt oameni care nu au avut niciodată teren în zonă".
Comisia judeţeană invocă stabilirea dreptului la proprietate
Din hotărârile Comisiei Judeţene, intrare în posesia noastră, reiese că deciziile au fost luate pentru restabilirea dreptului de proprietate a unor cetăţeni de pe raza judeţului Călăraşi.
Cele trei hotărâri vizează trecerea a trei suprafeţe - de 40,50 hectare, de 144,73 hectare şi de 231,06 hectare - din administrarea INCDA Fundulea, în domeniul privat al oraşului Fundulea, pentru retrocedare.
Din toate acestea, se pare că Institutul şi Comisia locală ar fi ajuns la un consens în cazul celor 40,05 de hectare de teren care ar urma să fie retrocedate în alte părţi.
Însă conform legii 45/2009 (Legea cercetării agricole româneşti), terenurile din domeniul public al statului declarate indispensabile pentru cercetare nu pot fi retrocedate, după cum ne-a declarat şi Cătălin Roşculete, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii.
Pot fi acordate, însă, compensaţii în alte părţi, cum s-a întâmplat deja, în perioada post-decembristă.
INCDA Fundulea a pierdut circa 70% din terenurile avute în 1989
Conform directorului general al INCDA Fundulea, institutul avea, în anii `90, un patrimoniu de 7.000 de hectare de teren agricol.
Pe fondul retrocedărilor succesive, cele mai multe acordate prin compensare, Institutul mai avea, în 2006, o suprafaţă de teren de 4999 de hectare, iar în prezent, aproximativ 1900 de hectare de teren.
În prezent, la INDCA Fundulea, mai lucrează 371 de salariaţi, din care 60 sunt cercetători.
Cercetărorii susţin că pierderea celor circa 400 de hectare ar duce la blocarea activităţii Institutului, deoarece pe acele terenuri, se găsesc tehnologii moderne de irigat, dar mai ales culturi experimentale care ar fi iremediabil distruse.
Dacă vrem să avem o agricultură durabilă, cum toată lumea doreşte în momentul de faţă, trebuie să avem o cercetare durabilă", a concluzionat directorul Institutului agricol de la Fundulea.
