Dintre toate municipiile reşedinţă de judeţ de pe cuprinsul ţării, Alba Iulia înregis-trează una dintre cele mai spectaculoase rate de creştere urbană. Întinse zone din oraş au fost incluse recent în intravilan, pentru dezvoltarea de construcţii noi. De la un an la altul sunt solicitate tot mai multe autorizaţii de construcţie şi planuri de urbanism.
Potrivit unei statistici recente, Alba Iulia se situează pe locul 12 pe ţară ca putere de cumpărare şi înregis-trează o rată foarte scăzută a şomajului. Dezvoltarea con-s-trucţiilor a condus la dublarea suprafeţei oraşului faţă de situaţia de acum 20-25 de ani.
Pe de altă parte sunt, în continuare, necesare inves-tiţii în sectorul industrial, destul de slab reprezentat în zonă. Creşterea urbană se regăseşte însă şi în faptul că mulţi dintre cei care locuiesc în Alba Iulia lucrează în Municipiul Sebeş, aflat la o dis-tanţă de circa 10 km faţă de reşedinţa de judeţ.
Ardelenii preferă să locuiască în case noi
În prezent, oraşul se extinde în toate direcţiile, cu preponderenţă înspre nord-est, în zona intitulată generic Alba - Miceşti. Imensa suprafaţă de teren pe care se construieşte de zor se află între municipiu şi comuna Miceşti, dar ţine administrativ tot de oraş. Majoritatea ardelenilor din Alba Iulia preferă să locuiască în vile noi şi nu în blocuri. De unde şi puternica extindere pe orizontală a oraşului.
Dar, în ultima perioadă, s-a accentuat şi interesul pentru locuirea în imobile multietajate moderne, cu apartamente generoase. Exis-tă circa zece firme care au dezvoltat asemenea investiţii. Numai în ultimul an au fost recepţionate cel puţin cinci asemenea obiective în toate zonele oraşului. Laura Enache, arhitectul şef al muncipiului Alba Iulia, ne-a arătat că realizarea de imobile cu destinaţia de locuinţe colective intră în planurile inves-titorilor locali, ce vor să-şi intensifice activitatea pe astfel de proiecte în perioada următoare.
PUG-ul va fi reactualizat
Primăria Municipiului Alba Iulia intenţionează să modifice Planul Urbanistic General (PUG), care a fost elaborat în 1996. Evoluţia construcţiilor a fost extrem de dinamică, iar dezvoltarea urbană a oraşului are nevoie de un nou regulament. Laura Enache ne-a declarat: "Prin reactualizarea PUG-ului, se vor redefini circulaţiile şi se vor modifica zonele funcţionale. A existat, la un moment dat, o adevărată manie pentru construcţia de blocuri noi, pe care am căutat să o limităm acolo unde deranja peisajul urban şi nici nu se încadrau funcţional". Mulţi investitori vroiau să construiască blocuri lângă case, ceea ce nu a fost permis. Elaborarea noului PUG va limita aceste tendinţe nepotrivite, chiar şi pentru zona de dezvoltare Alba - Miceşti.
Liber la construcţii înalte pe marile bulevarde
Pe de altă parte, prin redefinirea aspectului urbanistic în zona bulevardelor mari, primăria va permite construirea de imobile cu un regim mare de înălţime. "Dacă până în prezent s-au ridicat numai blocuri de maxim cinci niveluri, acum încurajăm realizarea de locuinţe colective de până la 12 etaje, acolo unde este posibil", a mai arătat Laura Enache.
În opinia experţilor, realizarea de construcţii înalte este posibilă în zonă, având în vedere faptul că terenul se prezintă destul de bine şi nici nu sunt riscuri din punct de vedere seismic. Modificarea regulamentelor urbanistice în acest sens se impune pentru a lăsa liberă şi dezvoltare oraşului pe verticală, dar şi pentru ca locuinţele colective să fie mai disparate şi să lase celor care locuiesc în ele posibilitatea unei perspective mai largi.
Întregul oraş este rezervaţie arheologică
În Alba Iulia, deschiderea oricărui şantier pentru noi construcţii este condiţionată de efectuarea lucrărilor de descărcare de sarcină arheologică sau de rapoarte de expertiză. Aşezarea, cu o vechime de mai bine de două milenii, a fost tot timpul locuită. Astfel că, pe teritoriul său, există suprapuse multiple straturi de culturi arheologice, nu numai antice, medievale şi din epoca modernă, dar şi din epoci mult mai vechi. "Practic se poate spune că întreg municipiul reprezintă un obiectiv de interes arheologic", ne-a precizat Laura Enache. Domnia sa a subliniat că acest lucru nu mai reprezintă o problemă atât de mare la autorizare şi execuţie pentru că beneficiarii au înţeles necesitatea unor asemenea lucrări. "Se efectuează descărcarea arheologică, se întocmeşte raportul şi ulterior, pe baza recomandărilor primite, lucrările de construcţie pot începe fără niciun fel de probleme", susţine arhitectul şef al Municipiului Alba Iulia.
Deficit de spaţii de cazare
Din punct de vedere al spaţiilor de cazare, Alba Iulia se prezintă destul de slab. În afară de trei - patru hoteluri rămase dinainte de 1989, din care unul singur a fost renovat recent şi adus la standardul de patru stele, în oraş spaţiile de cazare sunt destul de puţine. Situaţia nu este convenabilă având în vedere că autorităţile doresc dezvoltarea turismului. Alba Iulia nu numai că beneficiază de faimă, multe evenimente din istorie fiind legate de acest oraş, dar mai are numeroase monumente istorice cu vechime şi valoare incontestabile. Este vorba despre fortificaţiile marii cetăţi Vauban (secolul XVII) din mijlocul oraşului, catedrala catolică unde se găseşte mormântul lui Iancu de Hunedoara, biserica ctitorită de Mihai Viteazu, Muzeul Unirii şi Ansamblul Unirii, ş.a.
Cetatea Vauban face obiectul unor investiţii majore: există intenţia amenajării unui hotel de cinci stele chiar în interiorul ei, lucrările fiind în curs de desfăşurare. În asemenea condiţii exis-tă un potenţial mare pentru afluxul de turişti care însă trebuie să aibă unde să fie găzduiţi. Criza de spaţii de cazare se resimte puternic cu ocazia festivităţilor de Ziua Naţională. Laura Enache afirmă: "Nu am avut prea multe solicitări pentru hoteluri. Abia anul trecut am aprobat trei locaţii cu spaţii de cazare. Construcţia de pensiuni este într-o fază incipientă. Cred că în acest sens ar fi nevoie de investiţii serioase".
Fabricile se transformă în cartiere rezidenţiale
Pentru dezvoltarea ora-şului apare, însă, şi necesitatea încurajării investiţiilor private. În acest sens, se remarcă două mari tendinţe încurajate de către municipalitate. În primul rând, terenurile pe care au existat fabrici urmează să fie eliberate pentru a face loc proiectelor rezidenţiale. În această situaţie sunt întreprinderi precum "Transilvania", "Alls-ting", "Albalact" şi fosta staţie de betoane, toate cu suprafeţe relativ mari, de până la cinci hectare fiecare. Pe de altă parte, există un proiect mare de dezvoltare a sectorului industrial. Consiliul Local Alba Iulia a pus, gratuit, la dispoziţia investitorilor un teren cu frontul la şoseaua ocolitoare. Suprafaţa vizată măsoară aproximativ 47 de hectare. Pentru a putea beneficia de această facilitate, firmele trebuie să investească în active corporale cel puţin 1,5 milioane euro pe toată durata des-făşurării activităţii pe terenul respectiv. Pentru firmele care vor investi cel puţin 5 milioane euro va fi posibilă şi achiziţionarea terenului la preţul pieţei, dar numai după finalizarea investiţiei.
Oraş prea mare pentru o populaţie prea mică
În Alba Iulia, există deja o reţea de centre comerciale mari, precum "Kaufland" şi "Spar", ambele la ieşirea din cartierul Cetate, vizavi de stadion. A mai fost deschis şi un magazin "Ambient" în cartierul Bărăbanţ. Totodată, în toamna acestui an, va fi inaugurat şi primul mall din oraş.
Un aspect interesant este şi faptul că rata de creştere urbană a Municipiului Alba Iulia a luat-o mult înaintea sporului demografic. Odată cu elaborarea noului PUG, municipalitatea va căuta să limiteze, în măsura în care este posibil, tendinţele de extindere a oraşului. "Se poate spune că am lăsat să se întindă oraşul mai mult decât era necesar. Un studiu efectuat de către Universitatea de Arhitectură
Domnişoara Laura Enache, arhitectul şef al Muncipiului Alba Iulia, ne-a spus că motorul dezvoltării oraşului este creşterea constantă a puterii de cumpărare, dar şi a interesului investitorilor imobiliari.
Numărul de solicitări pentru eliberarea de autorizaţii de construcţie creşte, anual, cu circa 10-15%. Dacă în 2006, în Alba Iulia, au fost eliberate 380 de autorizaţii pentru construcţii noi, în primele şapte luni din acest an au fost deja emise autorizaţiile pentru 491 de astfel de lucrări.
În 2006, Primăria Alba Iulia a eliberat 264 de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe, iar în primele şapte luni din 2007 numărul acestora este de 178. Pe partea de blocuri, la încheierea anului trecut se înregistrau 16 autorizaţii, iar în acest an - 5.
Nici construcţia de spaţii comerciale nu reprezintă un aspect neglijabil. Anul trecut au fost aprobate 83 de autorizaţii pentru spaţii comerciale, iar în acest an primăria a avizat 44.
