Patrimoniul nostru arhitectural a suferit distrugeri mult mai grave în perioada de după anul 1990 comparativ cu cele din epoca ceauşistă, a subliniat, ieri, într-o confeinţă de presă, Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul". Domnia sa a precizat că, deşi în comunism imobilele vechi au fost distruse în proporţie de 15%, iar după "90 am pierdut circa 5% din patrimoniu, în ultimii peste 20 de ani toate zonele istorice au fost atinse de "implanturi" nepotrivite.
În perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean - 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice şi 98 de zone construite protejate - s-a accelerat, potrivit unui studiu realizat de Asociaţia pentru Protecţia şi Documentarea Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo).
Cercetarea arată că, "în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală, presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară haotică pune în pericol supravieţuirea Bucureştiului istoric".
Potrivit reprezentanţilor Pro.Do.Mo, în ultimii ani am asistat la distrugerea sistematică a ţesutului istoric şi cultural al Capitalei: "monumente abandonate şi demolate pe furiş, case valoroase dispărute peste noapte sau distruse prin polistirenizare şi renovări agresive, apariţia unor imobile a căror volumetrie şi estetică afectează grav valoarea urbanistică a zonelor protejate".
Dacă actualul proces de distrugere a patrimoniului construit va continua, identitatea arhitecturală şi culturală a Capitalei va fi iremediabil compromisă, se arată în studiul citat, care subliniază că "zestrea arhitecturală" a fost abandonată în favoarea speculei imobiliare. În ultimii zece ani, urmărind un profit cât mai mare, investitorii imobiliari s-au orientat către terenurile din zonele centrale care beneficiază de o infrastructură publică de calitate, mai precizează cercetarea. Potrivit Pro.Do.Mo, aceste terenuri sunt, de fapt, parcele pe care se află case istorice, protejate de legea monumentelor istorice şi de regulamentele urbanistice ale zonelor protejate.
"Pentru patrimoniul construit al Bucureştiului, urbanismul derogatoriu a însemnat sute de demolări de case istorice în zone < protejate > şi înlocuirea lor cu imobile al căror gabarit şi aspect arhitectural sunt în conflict cu ţesutul istoric al zonei. Distrugerea fondului istoric construit contrazice principiile de dezvoltare sustenabilă adoptate de administraţia publică odată cu integrarea în Uniunea Europeană", arată studiul citat.
Modificări pe Legea patrimoniului
Potrivit Roxanei Wring, preşedintele Pro.Do.Mo, în acest moment nu există o situaţie a monumentelor istorice din Bucureşti, un prim pas în protejarea acestora fiind inventarierea.
"În acest moment, recunoaştem monumentele istorice după gradul lor de degradare. Cu cât este mai degradat un imobil, cu atât mai siguri suntem că este monument istoric. Demolarea nu este o soluţie. Din cercetările noastre rezultă că 14% din suprafaţa oraşului reprezintă zone protejate. În acest moment nu avem date despre ele - în 2004, din cele 2590 de monumente, doar 38, adică 3%, erau inventariate", a mai spus Roxana Wring, adăugând că patrimoniul industrial este şi el pe cale de dispariţie şi că patrimoniul modernist (imobilele interbelice) este ignorat.
Sursele citate au precizat că autorităţile intenţionează să schimbe lista cu monumentele istorice din Bucureşti şi din ţară: "Administraţia doreşte să renunţe la lista actuală cu monumentele istorice din toată ţara şi să facă o nouă listă".
Sergiu Nistor, secretar de stat în Ministerul Culturii pe probleme de patrimoniu, ne-a declarat că această listă este actualizată din cinci în cinci ani, ultima actualizare a listei cu monumentele istorice fiind realizată în 2010.
"Lista va fi uşor împrospătată în anul 2015, cu câteva imobile care au fost clasate sau declasate, după caz", ne-a spus oficialul.
Potrivit domniei sale, există în lucru şi un proiect pentru modificarea Legii privind monumentele istorice, acesta putând fi aprobat în Guvern la finalul acestui an.
Pentru modificarea legislaţiei în domeniu, Asociaţia "Salvaţi Bucureştiul" a înaintat ministerului de resort unele propuneri, printre care se numără lărgirea cadrului legii de la monumente istorice la patrimoniu construit, consolidarea atribuţiilor comisiilor abilitate pentru emiterea avizelor, emiterea avizului de desfiinţare doar împreună cu avizul de construire, posibilitatea ministerului de a revoca avize emise de Direcţii, completarea listei de infracţiuni cu emiterea autorizaţiei de desfiinţare fără avizul obligatoriu al Ministerului Culturii, precum şi unele măsuri de urgenţă.
Nicuşor Dan: "Foarte curând, va avea loc o demolare a unui imobil nou construit"
Reprezentanţii asociaţiilor citate au precizat, ieri, că, la începutul lunii martie, vor merge la Senat şi la Camera Deputaţilor pentru a discuta, punctual, pe marginea tuturor problemelor legate de patrimoniu.
Nicuşor Dan a precizat că, "în foarte scurt timp, vor avea loc trei evenimente care vor determina autorităţile să dea mult mai greu avize de demolare a monumentelor istorice şi, respectiv, de construire a unor imobile pe teritoriile protejate".
Preşedintele "Salvaţi Bucureştiul" susţine că, în curând, "va fi dată o condamnare penală cu oameni care vor face puşcărie pentru că au demolat ilegal imobile, va avea loc o demolare a unui imobil nou construit şi vor fi oameni care se vor îndrepta împotriva autorităţilor, pentru că au obţinut autorizaţii şi au investit în astfel de construcţii".
Sursele citate speră ca toate aceste acţiuni care ar urma să aibă loc să determine autorităţile să fie mult mai atente în acordarea autorizaţiilor de construcţie şi avizelor de demolare.
Centrul Istoric, monofuncţional
Centrul istoric al Capitalei este exploatat în mod intens, având o singură funcţiune - amplasament pentru baruri şi restaurante -, însă clădirile de aici se află într-o stare extrem de precară, a precizat preşedintele Pro.Do.Mo, Roxana Wring.
Domnia sa a precizat: "Nu ştim să existe o strategie de regenerare urbană a centrului istoric, iar clădirile nu vor putea rezista".
Potrivit studiului citat, "pe măsură ce străzile au fost pietruite şi redate circulaţiei pietonale, a crescut exponenţial şi numărul de restaurante şi baruri. Imobilele istorice care adăpostesc localurile sunt într-o stare precară de conservare: faţade cu tencuiala căzută, etaje superioare nelocuite, geamuri sparte şi interioare expuse intemperiilor, balcoane care stau să cadă.
Multe renovări au fost de mântuială şi fără consultarea specialiştilor de patrimoniu. Clădirile sunt folosite intensiv, fără o minimă preocupare pentru valoarea lor arhitecturală şi culturală".
Ministerul Dezvoltării a avizat pozitiv "demontarea" Halei Matache
Hala Matache reprezintă unul dintre motivele care stau la baza conflictelor dintre autorităţi şi asociaţiile care protejează patrimoniul arhitectural din Bucureşti, fiind obstacolul care împiedică finalizarea diametralei Buzeşti-Berzei-Uranus, marcată într-un plan urbanistic încă din anul 1934.
Pe de o parte, autorităţile intenţionează să "demonteze" acest imobil şi să-l reconstruiască pe un alt amplasament, iar, pe de altă parte, ONG-urile susţin că bulevardul cu două benzi pe sens şi linie de tramvai poate fi realizat la parametrii proiectaţi chiar dacă vechiul imobil va rămâne pe loc.
Fundaţia "Pro Patrimonio" precizează că, în cazul în care va fi păstrată Hala Matache, diametrala poate fi construită pe acelaşi amplasament pe care se află acum strada ce trece pe lângă Hală, aceasta urmând să fie lărgită prin renunţarea la trotuarul din fata Halei şi mutarea lui prin portic.
Dacă în urmă cu circa un an, cele două părţi căzuseră de acord, în momentul de faţă, acestea au, din nou, păreri contradictorii.
Reprezentanţii asociaţiilor amintite, care au depus, zilele trecute, la ministerele abilitate, documente prin care îşi susţin punctul de vedere, opinează că păstrarea Halei Matache şi restaurarea ei ar fi mai ieftină decât demolarea acesteia, proiectul de infrastructură putând fi realizat şi fără ca imobilul să fie dezafectat.
"Folosirea clădirii existente este un proces de reciclare", opinează sursele citate, afirmând că, "din punct de vedere tehnic, mutarea este de fapt demolare cu pierderea substanţei originare şi reconstrucţie". Aceştia motivează, susţinând că imobilul nu poate fi mutat pe roţi, întrucât are subsol şi nu poate fi demontat, pentru că este zidit. Astfel, rămâne doar opţiunea demolării şi reconstrucţiei, care ar fi "un fals", în opinia lor.
Gheorghe Pătraşcu, arhitectul şef al Primăriei Municipiului Bucureşti, ne-a declarat, ieri, că, din contră, diametrala nu poate fi realizată dacă Hala Matache va rămâne pe loc. În consecinţă, municipalitatea a solicitat avize pentru "demontare" de la Ministerul Dezvoltării şi de la Ministerul Culturii, primul dintre acestea avizând pozitiv "demontarea" Halei Matache.
Potrivit domnului Pătraşcu, Ministerul Culturii urmează să transmită răspunsul său către primărie până la finalul acestei luni.
