Preturile apartamentelor au scazut la nivel national cu circa 52% fata de momentul de varf al pietei imobiliare - luna martie 2008 -, potrivit datelor furnizate de platforma imobiliare.ro.
Calculat la nivel national a scazut de la o valoare maxima de 2.058 de euro pe metru patrat util, pana la 986 de euro pe metru patrat util, la finele anului trecut.
La nivel de Bucuresti, declinul a fost ceva mai mic (respectiv 49,6%) - de la un apogeu de 2.264 de euro pe metru patrat, pana la 1.142 de euro pe metru patrat in luna decembrie a anului trecut. De remarcat este faptul ca, spre deosebire de primii trei ani de criza, cand preturile locuintelor au scazut intr-un ritm deosebit de alert, ultimii doi ani au fost caracterizati de o temperare evidenta a declinului.
Prabusirea imobiliarelor a inceput cu un an mai devreme
Interesant este ca, pe parcursul ultimilor ani, scaderea preturilor apartamentelor a precedat-o pe cea a economiei si a fost semnificativ mai abrupta decat aceasta. Astfel, 2008, anul in care locuintele s-au depreciat cel mai mult (24,8%), nici nu a fost propriu-zis unul de criza. Potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), Produsul Intern Brut (PIB) a crescut atunci cu 7,3%. Aceasta discrepanta este explicata prin evolutia pozitiva a sectorului constructiilor, pentru care 2008 a fost de fapt un an de boom fiind atins apogeul livrarilor de locuinte la nivel national, respectiv 67.255 de unitati locative, cu 42% mai mult decat in anul precedent.
In 2009 insa, primul an de criza pentru constructii, economia romaneasca a inregistrat un recul similar cu avansul din anul precedent: 7,1%. Locuintele si-au continuat si ele trendul puternic descendent, cu un minus de 20,6% la 12 luni. In anul urmator, scaderea PIB a fost mult mai temperata - de 1,3% -, insa masurile de austeritate impuse de catre Guvern s-au resimtit din plin in buzunarele romanilor si, implicit, asupra preturilor din imobiliare. Asa se explica faptul ca apartamentele au continuat sa se ieftineasca simtitor, cu 15,6%, in medie.
Anul 2011 a marcat intrarea economiei nationale pe un trend crescator - datorita unui avans de 1,5%, fapt ce s-a tradus si printr-o temperare a scaderilor din piata imobiliara: pe parcursul lui 2011 apartamentele la nivel national s-au ieftinit cu aproximativ 4% fata de anul anterior. In mod similar, tendinta de stabilizare resimtita anul trecut la nivel macroeconomic - o crestere de 1% a PIB - a fost vizibila si in ceea ce priveste evolutia preturilor - in 2012, locuintele din intreaga tara s-au depreciat cu doar 0,5% - de la 991 la 986 de euro pe metru patrat util.
Prima Casa nu a compensat scaderea puterii de cumparare
Este clar ca, in ultimii ani, evolutia descendenta a economiei a avut un puternic impact asupra puterii de cumparare a populatiei. Acest fapt este dovedit si de diminuarea sumelor imprumutate de la banci pentru achizitia de locuinte. Din anul de demarare a programului Prima Casa, valoarea medie a unei garantii a scazut constant: de la 41.574 de euro in 2009, la 40.133 de euro in 2010, la 39.115 euro in 2011 si la circa 37.500 de euro in cadrul celei de-a patra etape a programului.
O alta dovada clara a scaderii puterii de cumparare a populatiei este faptul ca, in ultimii cativa ani, sectorul creditarii pentru locuinte a fost sustinut in proportie covarsitoare de programul Prima Casa. Astfel, potrivit datelor transmise de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderi Mici si Mijlocii (FNGCIMM), pana la finele lunii octombrie a anului trecut prin programul de stat fusesera acordate circa 74.000 de garantii, cu o valoare totala de 2,9 miliarde de euro. Interesant este ca, potrivit datelor statistice ale Bancii Nationale a Romaniei (BNR), aceasta suma este foarte apropiata de volumul tuturor creditelor pentru locuinte contractate in aceeasi perioada. Astfel, daca la inceputul lunii iulie 2009 soldul creditelor pentru locuinte la nivel national se ridica la circa 5,328 miliarde de euro, la finele lui octombrie 2012 acest indicator ajunsese la aproximativ 8,249 miliarde de euro, respectiv cu 2,921 miliarde de euro mai mult decat inainte de demararea programului Prima Casa.
