Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 1 / 2025

Suedezii de la Linotol construiesc case de lux eficiente energetic la Snagov

Locuinţe /

Suedezii de la Linotol construiesc case de lux eficiente energetic la Snagov
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Dezvoltatorul Scandinavian Development, parte a grupului Linotol, din Suedia, construieşte un ansamblu rezidenţial de lux în Snagov, prevăzut cu locuinţe active, eficiente din punct de vedere energetic.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, acţionarul majoritar al Scandinavian Development este de origine suedeză, ansamblul de la Snagov fiind primul proiect de acest gen, în ţara noastră, al dezvoltatorului.

    Cea mai ieftină casă din acest complex costă 320.000 de euro, iar cea mai scumpă locuinţă ajunge la 650.000 de euro, fără TVA.

    Reprezentanţii Linotol ne-au explicat, într-un interviu, care sunt avantajele unei astfel de case.

    Preţul unei case din Satul Scandinav este cuprins între 320.000 de euro şi 650.000 de euro, fără TVA

    Reporter: Satul Scandinav este alcătuit din case active. Cu ce se deosebeşte o casă activă de una pasivă? Ce avantaje aduce o astfel de casă pentru cumpărătorii săi?

    Scandinavian Development: Conceptele cheie care stau la baza ideii de casă activă sunt confortul, eficienţa energetică şi grija pentru mediul înconjurător. Ordinea nu este aleatorie, confortul fiind urmărit prioritar şi tradus printr-un mediu interior care promovează un standard de calitate a vieţii superior, influenţat de abundenţa luminii naturale, de temperatura interioară plăcută, de calitatea aerului interior şi, mai ales, de uşurinta în exploatare.

    Eficienţa energetică a acestor case este modul în care reuşesc să fie atinse obiectivele mai sus menţionate. Relaţia dintre tehnologiile utilizate în aceste case este una de interconectare, ele alcătuind un sis­tem integrat, din care niciuna nu poate lipsi.

    O casă activă oferă, în principiu, o oarecare doză de confort. Poţi să treci din sistemul de electricitate produsă de panourile fotovoltaice pe reţeaua publică de curent electric, cu un consum şi costuri reduse. Casa activă are back-up, dar sunt multe diferenţe între o casă activă şi una pasivă, nu doar aceasta.

    O casă pasivă te limitează doar la ceea ce poţi produce, întrucât nu este racordată la reţea, şi, în consecinţă, consumi doar cât produci.

    Reporter: Ce materiale de construcţie folosiţi?

    Scandinavian Development: Structura şi anvelopanta primară sunt din beton armat şi blocuri ceramice eficiente energetic - materiale cu certificate verzi - iar un aspect particular este prezenţa anvelopantei ventilate (faţadele şi, evident, învelitoarea ceramică), precum şi a izolaţiei superioare a clădirii.

    Tehnologiile prezente în casă vizează pompele de căldură, sistemul de încălzire şi răcire şi sistemul de recuperare de căldură, filtrare şi aport de aer proaspăt. Faţadele ventilate izolează termic, fonic şi lasă peretele să respire, fiind un spaţiu între construcţie şi faţadă.

    Pe pardoseală va fi montat tarchet (un fel de parchet cu canale pentru conductele care încălzesc pardoseala) şi granit pe margine, lângă uşi şi ferestre, deoarece este un mai bun conductor de căldură. Încălzirea este prin pardoseală, iar în băi avem sistem de încălzire electric (pentru sezonul de vară, atunci când pompele de căldură nu merg pe funcţia de încălzire).

    De asemenea, imobilele beneficiază de sistemul de casă sub presiune, adică presiunea aerului din casă este mai mare decât cea de afară, iar uşile sunt gândite şi proiectate astfel încât aerul din casă să coboare de la etaj spre ieşire. În mare parte, folosim materiale de construcţie din Suedia, Germania şi Italia, iar casele se livrează cu finisajele executate şi cu băile şi bucătăriile utilate.

    Ansamblul este independent energetic şi susţine toate casele. Noi rămânem în administrare. Panourile fotovoltaice pe care le avem aici asigură energie pentru toate casele. O parte dintre panouri sunt montate şi urmează să mai montăm o parte. Acum suntem racordaţi la reţea, dar, în vară, curentul electric produs va putea susţine tot ansamblul (apă caldă, apă rece, încălzire, iluminat etc.).

    Vom fi racordaţi şi la reţeaua publică, pentru că sunt 280 de zile cu soare pe an aici, în Snagov, şi vor fi şi zile când nu vom putea acumula energie. Vom apela şi la baterii, atunci când va fi cazul.

    Reporter: Ce costuri are un locatar care vrea să aibă în casă o temperatură mai mare decât cea asigurată de sistemul prezentat?

    Scandinavian Development: Noi garantăm, prin contract, având în vedere că absolut tot ceea ce se întâmplă aici rămâne în adminis­trarea noastră, că pe partea de încălzire-răcire vor fi 24 de grade Celsius, tot timpul anului în casă, cu zero costuri.

    Având, însă, în vedere că cineva s-ar putea să-şi dorească mai mult de 24 de grade în timpul iernii (circa 26 de grade Celsius, de exemplu) costurile cu energia ajung undeva la 100 de lei, în cazul unui anotimp cu temperaturi similare celor înregistrate în luna decembrie).

    Reporter: Câte case active prevede Satul Scandinav?

    Scandinavian Development: Proiectul demarat de noi are în vedere patru faze de dezvoltare, prevăzute cu un total de aproximativ 150 de case active.

    Reporter: Când aţi început proiectul Satului Scandinav din Snagov?

    Scandinavian Development: Construcţia a început în urmă cu doi ani.

    Prima fază a proiectului, compusă din şase case, a început la jumătatea anului 2016, iar cea de-a doua etapă, alcătuită din opt unităţi locative, a fost demarată la începutul anului 2017.

    Reporter: În ce stadiu se află proiectul?

    Scandinavian Development: În acest moment sunt finalizate primele două faze ale proiectului (14 case) şi am demarat procedurile pentru faza a treia, prevăzută cu aproximativ 50 de case.

    Reporter: Cât costă o astfel de locuinţă?

    Scandinavian Development: Preţul unei case active porneşte de la aproximativ 1.400 de euro pe metrul pătrat construit. Cea mai ieftină casă în ansamblul rezidenţial Satul Scandinav costă 320.000 de euro, plus TVA, iar cea mai scumpă casă ajunge la 650.000 de euro, plus TVA.

    Reporter: Ce suprafaţă are o casă?

    Scandinavian Development: Cea mai mică locuinţă din complex are 190 de metri pătraţi utili, iar cea mai mare 240 de metri pătraţi utili, fiecare imobil având o curte proprie de aproximativ 500 de metri pătraţi.

    De asemenea, fiecare casă are rezervate minim două locuri de parcare şi poate fi amenajat chiar şi un al treilea, iar clienţii au posibilitatea să îşi aleagă varianta de loc de parcare, garaj sau prelată.

    Reporter: Câte case au fost vândute până acum?

    Scandinavian Development: În total, sunt cinci case vândute şi sperăm ca până în primăvară să mai vindem încă trei, iar până la sfârşitul verii credem că vor fi contractate toate cele 14 imobile.

    Reporter: Câte camere poate avea un imobil aici?

    Scandinavian Development: Cea mai mare casă numără şase camere şi are un living, un birou şi patru dormitoare, cu dressing separat.

    Reporter: Ce suprafaţă are terenul unde urmează să construiţi cea de-a treia fază a proiectului şi unde se află acest teren?

    Scandinavian Development: Ce-a de-a treia fază a proiectului se va construi în vecinătate, pe terenul alăturat, care măsoară şapte hectare.

    Reporter: Ce posibilităţi de relaxare vor avea locuitorii ansamblului rezidenţial?

    Scandinavian Development: Ansamblul are ieşire la lac, unde urmează să facem amenajări. Ne vom întinde până la ieşirea în pădure şi sperăm că vom reuşi să finalizăm lucrările de amenajare în perioada care urmează. De asemenea, complexul are şi o zonă comună de grătar şi un teren de sport multifuncţional, pe care trebuie să îl amenajăm tot în primăvară, când vom începe lucrările şi la drumul de acces în cartier. În plus, rezidenţii mai pot beneficia de piscină, saună scandinavă şi jacuzzi exterior.

    O caracteristică importantă este aceea că imobilele sunt la nivelul solului, pentru că sistemul de drenaj este făcut de jur-împrejurul casei şi în jurul gardului, astfel că nu există pericol de inundaţie.

    Pe de altă parte, totul este online, se poate monitoriza şi verifica încălzirea în fiecare cameră fie de la dis­tanţă, fie din casă. În camere avem sisteme care pot face diferenţa de temperatură cu res­tul casei (poţi avea o altă temperatură în fiecare cameră).

    Casele au şi sistem de ventilaţie cu recuperare de căldură, care funcţionează pe timp de vară sub aceleaşi principii ca ale aerului condiţionat, dar cu recuperare de temperatură.

    De asemenea, noi încercăm să ducem schimbul de temperatură dintre casă şi exterior aproape de zero - este aproape imposibil ca acest schimb să nu existe deloc.

    Reporter: Satul Scandinav este singurul proiect de acest tip pe care îl construiţi în România?

    Scandinavian Development: Primele 14 case reprezintă proiectul pilot al dezvoltatorului suedez Linotol şi preconizăm ca în următorii cinci ani, pe lângă dezvoltarea acestui proiect de aproximativ 140 de case, să mai demarăm cel puţin patru proiecte, în oraşe precum Cluj, Iaşi, Craiova sau Constanţa.

    Reporter: Care este profilul clientului dumneavoastră?

    Scandinavian Development: Cumpărătorii noştri sunt persoane din management şi top management din România, doctori şi oameni de afaceri, în general oameni cu venituri mari.

    Reporter: Cum estimaţi piaţa de profil din România? Cum se va dezvolta aceasta în următorii ani?

    Scandinavian Development: Piaţa rezidenţială de lux va reprezenta un segment din ce în ce mai important, atât în Bucureşti, cât şi în oraşele cu o dezvoltare economică accelerată. Suntem convinşi că în viitorii ani acest tip de proiect va fi unul extrem de răspândit în rândul dezvoltatorilor, chiar dacă nivelul costurilor este mai ridicat, pretenţiile clienţilor fiind principalele axe care influenţează şi vor influenţa deciziile investitorilor în această arie.

    Reporter: Care este diferenţa dintre o casă activă şi una independentă energetic?

    Scandinavian Development: O casă activă poate fi independentă energetic, dacă se doreşte acest aspect, dar nu este un standard. Relaţia dintre cele două noţiuni poate fi văzută, mai degrabă, ca fiind una de incluziune posibilă. În funcţie de contextul în care se propune a se construi o casă activă, există avantaje evidente în a fi conectat la reţelele de utilităţi din zonă. Ideea este să găseşti echilibrul între costurile iniţiale pentru implementarea unui astfel de sis­tem, fiabilitatea, uşurinţa în exploatare şi, evident, costurile de mentenanţă. Casele active, precum şi cele independente energetic pe acest palier, merg pe acelaşi principiu cu menţiunea că cele active au ca prioritate confortul sporit al locaţiilor, obţinut prin eficienţă energetică şi facilităţi sporite.

    Reporter: Vă mulţumesc!

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Proiecte

    Amenajări

    Smart City

    Mobilier

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Perspective

    Companii

    Internaţional