Smart" devine noua normalitate. De la telefon la comunitate, totul devine "Smart" în jurul nostru. Înţelegând contextul mai larg, cu toate provocările, dar şi oportunităţile care derivă, va trebui să acceptăm o nouă realitate: aceea că majoritatea tendinţelor ţin, fie de Smart City ca fenomen general, fie de comportamentul uman (pandemie, rezilienţă, probleme de mediu, proiecte durabile şi sustenabile, munca la distanţă, etc.)
În egală măsură, să nu uităm că România trece printr-o urbanizare accelerată, ce crează presiune imediată pe infrastructură şi servicii publice, că se dezvoltă şi micul urban - acele proiecte din zonele periferice marilor municipii (proiectele de Smart Village de la Snagov, Sadu, Ciugud, Şelimbăr, etc), şi, evident, oportunităţile regionale, despre care discutăm prea puţin (colaborarea comunităţilor, zonele funcţionale, zonele metropolitane).
Dacă ne referim la proiectele rezidenţiale, este clar că asistăm în ultimii ani, la o trecere rapidă de la vechea abordare - zonă, suprafaţă, metri pătraţi, la o atitudine mult mai matură - comunitatea în care mă voi muta, preocupările şi aspiraţiile acesteia, cum îmi pot petrece timpul liber, ce conectivitate mi se oferă, cât de sustenabil este proiectul care mi se propune, ce materiale a folosit dezvoltatorul, care este abordarea privind managementul deşeurilor, mijloace de transport alternativ, şamd.
Tendinţe pentru anii următori
Pandemia a arătat că segmentul imobiliar este flexibil - dezvoltatorii s-au adaptat imediat, spaţiile rezidenţiale şi cele de lucru au fost adaptate conform cererilor, dar a pornit şi o migraţie către zone anterior neglijate - suburbii/cartiere, zone mai mici sau periferiile marilor oraşe.
Tendinţa "remote work" va rămâne o perioadă îndelungată, devenind o opţiune pentru mulţi angajatori - se schimbă modelul de lucru - de exemplu Google oferă transport electric gratuit angajaţilor. Chiar săptămâna aceasta pentru a oferi un imbold de revenire la muncă a angajaţilor, o companie din Sibiu a dezvoltat o aplicaţie de ride sharing dedicată angajaţilor.
Tendinţe care influenţează sectorul rezidenţial sunt şi:
-noile preferinţe care nu mai sunt orientate pe centrul oraşului, ci spre marginea sa;
-open streets - închiderea circulaţiei pe anumite zone;
-spaţiile de birouri noi cu sisteme de ventilaţie capabile să asigure o calitate a aerului superioară, ceea ce va duce în cele din urmă la reconversia spaţiilor mai vechi, fără astfel de capabilităţi;
-restaurantele şi magazinele se adaptează unui trafic mai redus generat de migraţia către zonele mai puţin aglomerate, dar şi provocării e-commerce-ului, în plină dezvoltare;
-tendinţa globală este de a transforma oraşele în zone pietonale, ceea ce duce nu la închiderea, ci la migraţia unor business-uri, si mai ales la replanificarea clădirilor.
Cum influenţează oraşele inteligente arhitectura imobiliară
Smart City şi Smart Village (Smart Communities) sunt axate pe cetăţeni. Prin urmare, aceste iniţiative vor încerca să-i rezolve lui (cetăţeanului) problemele actuale din comunitate (siguranţă, trafic, calitate aer, consum de energie, apă, gaz, mediu, etc.).
Segmentul de home - clienţii vor căuta clădiri sustenabile, mai mult lemn, mai multe materiale care reduc emisiile de carbon, sisteme de iluminat smart, panouri fotovoltaice şi senzori. În toate segmentele real estate se va dezvolta şi va conta refolosirea resurselor - apă şi energie curată.
Clădirile inteligente conectate au potenţialul de a reduce consumul de energie, de a ajuta cu o "întreţinere preventivă" şi de a reduce costurile de operare
Utilizarea tehnologiilor noi şi a senzorilor pentru a urmări informaţii precum mişcarea în locuinţă, lumina, temperatura şi consumul de apă, apoi analizarea automată a acestor date pentru a detecta ineficienţe şi răspunsul într-o manieră neintruzivă ar putea deveni parte din modul în care funcţionează clădirile în jurul nostru. Clădirile inteligente ar putea îmbunătăţi eficienţa acestora cu până la 15%-20% doar în primul an.
Datele colectate privind clădirile şi locuitorii ar însemna o mai mare transparenţă în tranzacţiile imobiliare, permiţând potenţialilor chiriaşi dar şi cumpărătorilor să înţeleagă mai bine activele şi beneficiile.
Ce presupune Smart City pentru zona rezidenţială şi la ce ar trebui să se gândească dezvoltatorii si autorităţile locale
O comunitate inteligentă se bazează pe un model de dezvoltare urbană care integrează cele mai noi tehnologii şi sisteme pentru a eficientiza şi securiza resursele. O astfel de abordare va pune întotdeauna locuitorul în mijlocul comunităţii şi va încerca să îi îmbunătăţească nivelul calităţii vieţii.
Un proiect rezidenţial corect pentru comunitate, dar şi pentru cumpărător va ţine cont de 6 direcţii principale. Acesta va trebui să fie colaborativ, economic, inovativ, integrat, participativ şi simplificat.
Ultimele inovaţii tehnologice, tendinţele privind transportul electric şi alternativ, noile abordări culturale şi comportamentale, influenţează modul de dezvoltare al proiectelor rezidenţiale:
-conectivitate şi infrastructură bună de IT;
-transport rapid şi alternativ inclusiv transport electric (inclusiv staţii încărcare pentru vehiculele electrice), bike sharing şi conectarea MaaS;
-calitatea aerului;
-locuitorii se gândesc cum să devină "mai pietonale" şi mai "deschise" cu locuitorii aceste noi comunităţi;
-colectarea şi utilizarea datelor - îmbunătăţirea şi optimizarea serviciilor oferite;
-siguranţa publică;
-curăţenia şi managementul deşeurilor (inclusiv reciclarea);
-reutilizarea resurselor (apă, energie curată);
-senzori - aer, parcare, cctv, management deşeuri, acces/securitate, energie, etc.
Pentru sectorul imobiliar, conceptul de oraş inteligent este atât o oportunitate, cât şi o responsabilitate. Accentul se îndreaptă din ce în ce mai mult către individ şi către cerinţele sale personale (adaptarea proiectului la nivel de individ). Nu se întâmplă peste noapte, ci treptat, în toate segmentele. Utilizarea inteligentă a posibilităţilor digitale, cum ar fi analiza şi interpretarea datelor colectate, oferă potenţialul pentru o mai mare eficienţă a serviciilor oferite dar şi un suport mai flexibil, la o calitate superioară. Sectorul rezidenţial trebuie să fie pregătit să dobândească noi cunoştinţe şi să răspundă noilor cerinţe (pregătire continuă, adaptare şi incluziune).
