Piaţa imobiliară din Capitală se află într-un blocaj fără precedent, cu consecinţe majore de ordin economic, social şi de mediu. De asemenea, nicio investiţie publică ce se baza pe PUG (i.e lucrări de modernizare a unităţilor şcolare şi a spitalelor, lucrări de infrastructură, de modernizare a reţelei de termoficare, pasaje etc.) nu se va mai putea realiza în Bucureşti, avertizează Asociaţia Investitorilor de Real Estate din România (AREI).
"Odată ce intervine acest blocaj, investitorii vor migra spre localităţile limitrofe din judeţul Ilfov, cu care Bucureştiul deja concurează pe segmentul locuinţelor pentru oamenii cu venituri medii şi mici. Acest lucru va spori şi mai mult traficul înspre şi dinspre capitală - deplasarea spre locul de muncă şi a copiilor spre unităţile de învăţământ din Bucureşti, va creşte necesarul investiţiilor în infrastructura de transport, ridicând totodată şi nivelul de poluare din oraş. Şi toate acestea în contextul în care nici investiţiile publice şi nici proiectele de infrastructură nu vor putea avansa, fiind, la rândul lor, victimele aceluiaşi PUG anulat", subliniază Antoanela Comşa, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Investitorilor de Real Estate din România (AREI).
Ea continuă: "Primii afectaţi de o astfel de decizie vor fi beneficiarii finali - cumpărătorii de locuinţe, chiriaşii de birouri şi clienţii din sectorul de retail. Blocarea completă a investiţiilor imobiliare din Bucureşti vine în contextul în care Capitala înregistrează un deficit important de locuinţe, în contrapondere cu o cerere susţinută, iar ritmul construcţiilor a încetinit deja pe fondul provocărilor economice actuale. Contextul urbanistic actual, lipsa PUZ-urilor de sector urmată acum de o decizie de anulare a PUG va limita şi mai mult oferta de spaţii noi de locuit. Oamenii vor suporta astfel creşterea preţurilor la locuinţe şi chirii într-un moment economic extrem de dificil, iar calitatea vieţii va avea de suferit, pentru că pe piaţă rămâne un fond locativ vechi, cu clădiri cu o amprentă de carbon mare".
În acelaşi timp, administraţiile locale din Bucureşti vor fi private de venituri importante generate în mod direct de dezvoltările imobiliare, atât cele rezidenţiale, cât şi cele în clădirile de birouri şi din segmentul de retail, atât de necesare în dezvoltarea economică a Muncipiului Bucureşti. Primăriile de sector încasează 0,5% din valoarea investiţiei pentru care se eliberează autorizaţie de construire.
De asemenea, se pierde şi taxa încasată de Inspectoratul de Stat în Construcţii de 0,6% din investiţia aferentă fiecărei dezvoltări imobiliare.
"Aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru angajarea mai multor inspectori în construcţii, având în vedere că avem şi aici un deficit important, fapt care afectează o activitate esenţială pentru calitatea proiectelor şi siguranţa beneficiarilor finali, respectiv realizarea de inspecţii pe şantierele din Bucureşti şi din ţară", continuă preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Investitorilor de Real Estate din România (AREI). "Nu trebuie să uităm nici de veniturile adiacente generate în mod obişnuit de o piaţă imobiliară funcţională, precum impozitele pe proprietate aferente clădirilor/terenurilor care intră tot în bugetul primăriilor de sector, sau alte impozite care ajung în bugetul naţional, precum taxele de muncă sau contribuţiile către ANAF. Consecinţele vor fi resimţite şi la nivelul industriilor adiacente, producătorii şi furnizorii din lanţul de aprovizionare (amenajare interioară, mobilier, electrocasnice, etc)".
Proiectele imobiliare noi prevăd crearea de spaţii verzi sau construirea de grădiniţe, precum şi elemente menite să îmbunătăţească infrastructura oraşului - componente care per ansamblu generează valoare adăugată şi îmbunătăţesc standardul şi calitatea vieţii în Bucureşti.
AREI consideră că desfiinţarea în instanţă a PUZ-urilor coordonatoare de sector şi a Planului Urbanistic General din Capitală, în contextul în care se prefigurează o criză majoră la nivel global, poate afecta iremediabil industria imobiliară şi dezvoltarea economică şi socială a oraşului. Asociaţia îşi exprimă speranţa că autorităţile locale vor demara măsuri urgente de deblocare a situaţiei urbanistice la nivelul Bucureştiului, astfel încât atât cei care locuiesc sau muncesc în Bucureşti să nu mai plătească preţul pentru lipsa de strategie urbanistică.
