Piaţa imobiliară din România continuă să creas-că pe toate segmentele, anul acesta, însă într-un ritm ceva mai lent comparativ cu evoluţia din ultimii ani, estimează consultanţii Colliers International.
Potrivit acestora, segmentul imobiliar oferă în continuare oportunităţi de investiţii, în special celor care se pot adapta la o lichiditate mai redusă, în condiţiile în care există potenţial pentru venituri constante pe termen lung şi pentru majorarea valorii capitalului investit.
Anul trecut, construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a ţării, înregistrată în primele trei trimestre, mai precizează sursele citate, cu menţiunea că, totuşi, reducerea ritmului de creştere economică în 2020 va influenţa şi evoluţia pieţei imobiliare, chiar dacă performanţa economică a României va fi mai bună decât în majoritatea ţărilor din UE.
Ţara noastră va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini, conform consultanţilor din cadrul Colliers, iar implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic.
"Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexit-ul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Însă, contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020", mai susţin specialiştii, adăugând că anul curent se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada post-criză, întrucât există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul Nepi Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019.
În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă, iar referitor la tendinţe, experţii estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A, către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente.
"Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent, principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este des-tul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi inves-titori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor «verzi». Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, tendinţă mult mai vizibilă în 2020, rata de neocupare fiind estimată la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. Creşterea costurilor de construcţie - o noutate pentru piaţa din România - la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%), influenţează deciziile de relocare ale companiilor", susţin sursele citate.
Specialiştii Colliers: "România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii moderne de depozitare în 2020"
Anul curent prefigurează creşteri şi pe segmentul spaţiilor industriale şi logistice, în contextul în care stocul de circa 4,6 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne din ţară este la jumătate faţă de cel din Cehia şi de patru ori mai mic decât cel din Polonia, mai apreciază consultanţii Colliers International.
Potrivit acestora, aproximativ 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare ar putea fi gata, acestea fiind construite de dezvoltatori care până nu demult erau mai activi în segmentul rezidenţial sau de birouri, ceea ce înseamnă că România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii moderne de depozitare în 2020.
Totodată, centre comerciale în zone consacrate de birouri vor continua să se dezvolte pe fondul unui consum mai sănătos, proprietarii centrelor comerciale continuând să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement, mai spun specialiştii Colliers, menţionând că dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile mall-uri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate.
Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă, iar în ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail, explică experţii din cadrul Colliers.
Sursele citate mai afirmă: "Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar, atât timp cât economia are o evoluţie ascendentă, ne aşteptăm ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor. Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019".
Nu în ultimul rând, tot mai mulţi români stabiliţi în străinătate se gândesc să se întoarcă acasă şi, în acest context, balanţa migrării ar putea să înceapă să se echilibreze, estimează consultanţii Colliers International.
Aceştia sunt de părere că o altă tendinţă pozitivă este aceea că marile oraşe regionale de la noi din ţară se află încă pe o cale de convergenţă rapidă.
Compania de consultanţă imobiliară şi management al investiţiilor subliniază că, dincolo de anul 2020, următorii trei ani post-electorali reprezintă o oportunitate relativ unică pentru promovarea reformelor structurale, de la îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi educaţie şi până la realizarea unor progrese majore privind infras-tructura.
