Piaţa imobiliară se va confrunta cu o serie de litigii, în urma pandemiei de Covid 19, avertizează consultanţii din cadrul Delloite. Aceştia au precizat, ieri, într-o conferinţă online, că litigiile care vor apărea în sector vor avea ca fond caracterul intemeiat sau nu referitor la amânarea plăţii unor chirii, remediile adoptate pentru rezolvarea unor situaţii, precum şi despăgubirile pentru eventualele abuzuri care este posibil să se petreacă în real estate.
Amânarea de la plata chiriei nu înseamnă scutire sau suspendare, mai arată specialiştii citaţi, subliniind că lipsa cash-flow-ului la nivelul dezvoltatorului poate duce la colaps pe contractele de credit, dar şi pe tot lanţul din sptele acestuia. În acest context, ar fi nevoie de o discuţie la nivelul autorităţilor care să vizeze întreg lanţul de producţie din real estate, consideră reprezentanţii Delloite.
Aceştia subliniază că un eveniment nu poate fi caracterizat ca forţă majoră pentru toate cotractele, ci doar pentru anumite contracte, astfel încât pandemia nu poate fi calificată forţă majoră pentru toată lumea. De aceea, trebuie analizată de la caz la caz consecinţa coronacrizei în fiecare dintre contracte şi chiar şi pentru fiecare dintre obligaţiile acestora.
Printre altele, consultanţii citaţi au menţionat că facilităţile în domeniul construcţiilor pot fi influenţate de suspendarea sau întreruperea activităţii, de schimbari efectuate în activitatea desfăşurată, de modificări ce apar la nivelul contractelor cu persoane fizice, schimbări contractuale, reducerea venitului etc.
În ceea ce priveşte impactul pe partea de finanţări bancare, ne vom confrunta cu solicitări de amânări la plată în baza Ordonanţei de Urgenţă, încercări de amânări la plată în afara ordonanţei, dar care ar putea fi legate de contextul Covid 19, restructurări de credite bancare ce nu sunt nici sub incidenţa OUG, dar nici nu pot fi legate suficient de Covid 19, solicitări de finanţare.
Colliers: "Piaţa de real estate ar putea fi afectată de posibila depreciere a leului"
Într-un context volatil generat de epidemia de Covid-19, piaţa locală de real estate ar putea fi afectată în acest an de posibila depreciere a monedei naţionale, sunt de părere specialiştii de la Colliers.
Aceştia subliniază că deprecierea a fost mică, până acum, în România, de puţin peste 1% în raport cu euro în ultimele luni, comparativ cu alte ţări din regiune, precum Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, unde monedele au scăzut cu până la 10%, în raport cu euro. Dacă leul s-ar confrunta cu o evoluţie similară, atunci costul închirierii unei proprietăţi ar creşte substanţial, ducând la costuri suplimentare de până la 25.000 euro pe an pentru un spaţiu de 1.000 mp de birouri din Bucureşti, cu taxele de servicii incluse, potrivit estimărilor consultanţilor Colliers International.
O provocare specială cu care se confruntă jucătorii din segmentul comercial al pieţei de imobiliare din Europa Centrală şi de Est este plata chiriilor şi taxelor de servicii în raport cu euro, ceea ce ar putea duce la dificultăţi, apreciază aceştia.
Silviu Pop, Head of Research la Colliers International, care a analizat diverse scenarii privind evoluţia monedei naţionale şi posibilul impact asupra pieţei de real estate, arată: "Evoluţia monedei naţionale nu este atât de pesimistă în România, unde leul a scăzut cu doar 1,3% în raport cu euro în perioada dintre mijlocul lunii februarie şi finalul lunii martie. Asta nu înseamnă mult pentru chirii acum, dar situaţia trebuie pusă într-un context mai larg, moneda românească scăzând constant în ultimii cinci ani, în timp ce alte monede regionale au fost mai puţin dinamice. Faţă de acum cinci ani, leul s-a devalorizat cu 9%, prin comparaţie cu 11% în cazul PLN şi 17% în cazul HUF, ultimele două marcând mare parte din depreciere în 2020".
Având în vedere dezechilibrele interne mai ridicate cu care se confruntă România, mulţi analişti nu exclud posibilitatea unei deprecieri mai mari pentru moneda naţională în acest an. În toamna anului trecut, Fondul Monetar Internaţional aprecia că, având în vedere fundamentele macroeconomice, leul românesc avea loc pentru o depreciere de până la aproximativ 10%. Aşadar, deşi pare că direcţia pentru leu este de depreciere, aprecierile FMI fac parte din cea mai pesimistă ipoteză. Merită notat că principalul scenariu indică o scădere mult mai mică, sondajele realizate de CFA Society România în rândul analiştilor financiari din ţară indicând un raport mediu de 4,94 lei pentru un euro într-un orizont de 12 luni.
"Într-un asemenea scenariu extrem de depreciere de 10% a leului faţă de euro, costurile imobiliare ar creşte cu echivalentul a 25 de euro pe metru pătrat pe an la valoarea actuală a cursului, ceea ce ar însemna o creştere semnificativă mai ales în contextul actual. În teorie, acest cost ar trebui acoperit doar de către chiriaş, dar circumstanţele extraordinare din piaţă înseamnă că proprietarii, în special din zonele de retail şi birouri, nu sunt într-o poziţie dominantă pentru a putea negocia", adaugă Silviu Pop.
În consecinţă, noi tipuri de angajamente ar putea fi stabilite între proprietari şi chiriaşi. Proprietarii ar putea lua în considerare scutiri pe termen scurt la plata chiriilor sau inclusiv devansarea lunilor gratuite de chirie pe care le oferă de obicei la finalul perioadei contractuale. În acelaşi timp, chiriaşii ar putea să extindă durata contractului de închiriere cel puţin pentru a acoperi perioada compromisă.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, aproximativ 95% dintre participanţii la Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA Society Romania anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de şase luni este de 4,9370 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9954 lei/euro.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2021/aprilie 2020) a înregistrat o valoare medie de 3,79%, conform Indicatorului menţionat.
Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a primei de risc a României, aproximativ 87% dintre participanţi prevăzând o creştere a preţului CDS cu scadenţa de cinci ani. De asemenea, peste 63% dintre participanţi consideră preţurile proprietăţilor imobiliare din marile oraşe ca fiind supraevaluate.
