Guvernul a publicat marţi seară, pe site-ul propriu, o parte din stufosul pachet de legi privind achiziţiile publice, după ce un rezumat al principalelor prevederi a fost discutat într-o întâlnire specială a Executivului.
Ieri, asociaţiile patronale din sectorul construcţiilor şi-au pus experţii la treabă, pentru a putea formula un punct de vedere în cadrul dezbaterii publice, mai ales că premierul Victor Ponta vrea să trimită legile în septembrie în Parlament după ce le aprobă în Guvern.
Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor de Construcţii (PSC), ne-a declarat: "Documentul este complex şi trebuie analizat de specialiştii noştri pentru a formulă opinii şi propuneri concrete. Noi susţinem trecerea de la criteriul preţului cel mai scăzut la oferta cea mai avantajoasă tehnico-economic. Înţelegem că această transformare presupune - în prealabil - modificarea substanţială a legislaţiei de profil, pe care legea achiziţiilor publice se va baza, respectiv asigurarea de criterii bazate pe standarde de cost realiste, elaborate de specialiştii sectorului, introducerea certificării firmelor, simplificarea legislaţiei în privinţa conformării administrative în procesul de ofertare, dar şi actualizarea Legii calităţii în construcţii, care a fost deja promulgată într-o formă neacceptată de sector şi fără consultarea acestuia".
Domnia sa solicită autorităţilor noastre un cadru unitar de tratare a contestaţiilor în justiţie şi a pledat din nou ca acestea să se consulte cu reprezentanţii sectorului pentru procesul de transformare fundamentală a legislaţiei, proces ce va influenţa semnificativ investiţiile.
"Facem tot posibilul ca, prin contribuţia experţilor din sector, să evităm trecerea de la o extremă la alta, dată fiind complexitatea acestui demers"; a completat domnul Erbaşu.
Federaţia Patronală a Societăţilor de Construcţii din care face parte PSC a iniţiat o amplă acţiune de suport în modificarea legislaţiei încă din toamna anului trecut, înţelegând că transpunerea Directivei europene privind achiziţiile publice va lua mult timp pentru a ajunge la rezultatele dorite. "Pentru asta am asigurat suport de comunicare pentru dezbatere publică, tocmai pentru a formula opinii concrete pe documentele înaintate de autorităţi. De asemenea, participăm alături de alte organizaţii din sector în cadrul unui grup formal, care şi-a propus tocmai obţinerea unei abordări unitare, articulate şi eficiente pentru acest instrument legislativ", a ţinut să precizeze preşedintele PSC.
Proiectul de lege publicat de Guvern stipulează că au calitatea de autoritate contractantă autorităţile şi instituţiile publice centrale, judeţene sau locale; organismele de drept public; asocierile formate din una sau mai multe entităţi menţionate anterior.
Procedurile de atribuire reglementate de acest proiect de lege se aplică în cazul atribuirii contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru a căror valoare estimată, fără TVA, este egală sau mai mare decât 5.186.000 euro, respectiv 22.908.118 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de lucrări; 134.000 euro, respectiv 591.918,2 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de produse şi de servicii; 750.000 euro, respectiv 3.312.975 lei, pentru contractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice.
Pragurile valorice prevăzute în euro se revizuiesc de către Comisia Europeană conform regulilor şi procedurilor corespunzătoare prevăzute la Art. 6 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, mai specifică documentul.
Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut; costul cel mai scăzut; cel mai bun raport calitate-preţ, precizează proiectul de lege.
Cel mai bun raport calitate-preţ se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legaătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru. Factorii de evaluare pot viza calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; sau serviciile post-vânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.
Criteriul de atribuire "cel mai bun raport calitate-preţ" trebuie să includă, în mod obligatoriu, un element de preţ sau de cost. În situaţia în care elementul de preţ sau de cost este fix, factorii de evaluare se referă numai la calitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.
Costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viaţă.
"Autoritatea contractantă nu va utiliza preţul cel mai scăzut sau costul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul anumitor categorii de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale şi care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat. Categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru, precum şi ponderea maximă pe care elementul preţ sau cost o poate avea în cadrul criteriului de atribuire a acestor contracte se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi", confom sursei citate.
Autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor.
Proiectul de lege mai spune că autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de selecţie nelimitată. Factorii de evaluare utilizaţi trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de specificaţii care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul evaluării nivelului în care ofertele îndeplinesc factorii de evaluare.
Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă poate verifica exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi.
Calcularea costurilor pe parcursul ciclului de viaţă acoperă, în măsura în care sunt relevante, toate sau o parte dintre următoarele costuri pe parcursul ciclului de viaţă al unui produs, serviciu sau al unei lucrări, mai precizează noua lege. Acest criteriu poate fi utilizat în selectarea câştigătorului unei licitaţii publice. Aceste costuri trebuie să includă pe cele suportate de autoritatea contractantă sau de alţi utilizatori, cum ar fi costuri legate de achiziţie, costuri de utilizare, precum consumul de energie şi de alte resurse, costuri de întreţinere, costuri de la sfârşitul ciclului de viaţă, precum costurile de colectare şi reciclare; costuri determinate de externalităţile de mediu în legătură cu produsul, serviciul sau lucrarea pe parcursul ciclului lor de viaţă, cu condiţia ca valoarea pecuniară a acestora să poată fi determinată şi verificată. De asemenea, aceste costuri pot să includă şi pe cele cu emisiile de gaze cu efect de seră şi al altor emisii poluante şi alte costuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice.
În cazul în care autoritatea contractantă evaluează costurile folosind o abordare pe baza costului pe parcursul ciclului de viaţă, aceasta indică în documentele achiziţiei datele care trebuie furnizate de către ofertanţi, precum şi metoda pe care autoritatea contractantă urmează să o utilizeze pentru a stabili costurile pe parcursul ciclului de viaţă pe baza datelor respective.
Proiectul de act normativ mai scrise că autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza metode de calcul al valorii estimate a achiziţiei cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire prevăzute de prezenta lege şi nici de a diviza o achiziţie astfel încât aceasta să aibă ca efect neaplicarea procedurilor prevăzute de prezenta lege, cu excepţia situaţiilor justificate de motive obiective.
De asemenea, entitatea contractatntă are obligaţia de a solicita ofertantului/candidatului să precizeze în ofertă ori solicitarea de participare partea/părţile din contract pe care urmează să le subcontracteze şi datele de contact ale subcontractanţilor nominalizaţi. Subcontractanţii nominalizaţi sunt ţinuţi de respectarea aceloraşi obligaţii ca şi ofertanţii, în domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă, stabilite prin legislaţia adoptată la nivelul Uniunii Europene, legislaţia naţională, prin acorduri colective sau prin tratatele şi acordurile internaţionale în aceste domenii.
Intituţiile şi autorităţile publice trebuie să excludă din procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru orice operator economic cu privire la care a stabilit, în urma analizei informaţiilor şi documentelor prezentate de acesta, sau a luat cunoştinţă în orice alt mod că a fost condamnat prin hotărâre definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru participare la activităţi ale unei organizaţii criminale; corupţie; fraudă; infracţiuni de terorism sau infracţiuni în legaătură cu terorismul, precum şi instigare, complicitate sau tentativă de a săvârşi o astfel de infracţiune; spălare de bani sau finanţarea terorismului; exploatarea prin muncă a copiilor şi alte forme de trafic de persoane. Această obligeţaţie se aplică şi în cazul în care persoana condamnată printr-o hotărâre definitivă este membru al organului de administrare, de conducere sau de supraveghere al respectivului operator economic sau are putere de reprezentare, de decizie sau de control în cadrul acestuia.
Excluşi vor fi şi operatorii economici despre care autoritatea contractantă are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat, iar acest lucru a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească sau decizie administrativă având caracter definitiv şi obligatoriu, în conformitate cu legea statului în care respectivul operator economic este înfiinţat.
Tot cu excluderea vor fi tratate şi firmele care nu şi-a îndeplinit într-o măsură semnificativă sau în mod repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii cu o entitate contractantă sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, situaţii care au determinat încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune-interese sau alte sancţiuni comparabile, cele care au furnizat informaţii eronate sau nu au dezvăluit informaţii în legătură cu verificarea absenţei motivelor de excludere sau a îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate în conformitate cu prevederile documentelor achiziţiei, precum şi cele care au încercat să influenţeze în mod nelegal procesul decizional al autorităţii contractante.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nu exclude din procedura de atribuire un operator economic împotriva căruia s-a deschis procedura de insolvenţă atunci când, pe baza informaţiilor şi/sau documentelor prezentate de operatorul economic sau în orice alt mod, poate stabili că operatorul economic în cauză are capacitatea de a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, ţinând cont de măsurile adoptate de respectivul operator privind continuarea activităţii, cu excepţia situaţiei în care operatorul economic a intrat în faliment.
