Conferinţa VELUX Build for Life, evenimentul pe tema arhitecturii viitorului, s-a desfăşurat în perioada 15-17 noiembrie şi a reunit peste 90 de vorbitori, care au prezentat cele mai recente rezultate ale cercetării privind clădirile sănătoase într-o eră post-COVID, arhitectură durabilă şi rolul industriei construcţiilor în reducerea amprentei de carbon, se arată într-un comunicat remis redacţiei. Experţii în domeniu au ajuns la concluzia că un viitor în care clădirile au zero amprentă de carbon este posibil, însă există numeroşi factori de luat în considerare.
"Dacă ne-am fi ridicat standardele de construcţie referitor la ventilaţie, filtrare şi purificatoare portabile de aer, transmisia COVID-19 ar fi scăzut semnificativ. Dacă citiţi despre un focar, de obicei acesta a avut loc în interior şi în locaţii slab ventilate sau slab filtrate. În clădirile care au sisteme de ventilaţie şi filtrare îmbunătăţite, răspândirea este redusă sau nu există chiar deloc", este concluzia la care a ajuns Joseph Allen, profesor asociat şi director al Programului pentru clădiri sănătoase de la Universitatea Harvard, care a împărtăşit podiumul virtual la conferinţă cu John Macomber, lector senior la Universitatea Harvard. Ei au discutat despre cele mai recente cercetări şi opinii ştiinţifice privind sănătatea din clădiri în era post-pandemică şi nu numai.
Potrivit comunicatului, profesorii de la Harvard au împărtăşit şi rezultatele noului lor studiu global, în care au analizat starea cognitivă a oamenilor care lucrează afară atunci când poluarea aerului exterior este ridicată. "Am demonstrat empiric în acest studiu faptul că, atunci când poluarea aerului exterior este ridicată, dacă setaţi corect sistemul - aveţi filtre bune, ventilaţie bună - puteţi reduce semnificativ nivelurile de poluare ale aerului în interior. Dacă vă administraţi corect clădirea, aceasta poate fi un loc de refugiu. Vă puteţi decupla total de ceea ce se întâmplă în exterior" - afirmă Allen, care este expert în modul în care calitatea aerului din interior afectează sănătatea şi capacitatea cognitivă umană.
Totodată, conform unui alt studiu pe care l-a efectuat, o concentraţie mai mică de particule la care au fost expuşi participanţii a dus la o performanţă mai bună a funcţiei cognitive şi a avut beneficii serioase pentru sănătate precum reducerea spitalizării şi a bolilor cardiovasculare.
Lemnul va avea un rol central în arhitectura secolului XXI
Conferinţa Build for Life, un eveniment hibrid desfăşurat în Copenhaga, a reunit profesionişti din industrie şi lideri de gândire globali, care au discutat despre cele mai mari provocări şi oportunităţi din industria construcţiilor de astăzi şi au explorat capacitatea luminii naturale de a contribui la clădiri sănătoase şi durabile
Discuţia arhitectului austriac Juri Troy s-a concentrat pe motivul pentru care un design bun este crucial pentru durabilitate şi longevitate.
"Trebuie să construim mai mult cu materiale provenite din surse regenerabile oriunde este posibil. Aceasta este singura opţiune pentru clădirile noi, pentru că astfel putem ajunge la un punct în care acestea îşi pot şterge total amprenta de carbon" - a explicat el, subliniind că lemnul, de exemplu, face posibilă economisirea carbonului în structura sa, atunci când este folosit în mod corect.
De asemenea, expertul a împărtăşit audienţei faptul că lemnul va avea un rol central în arhitectura secolului XXI. "În viitor, ar trebui să construim doar pentru a îmbunătăţi problema schimbărilor climatice. Arhitectura nu ar trebui să facă parte din problemă, ci să devină parte a soluţiei"- a adăugat Troy, al cărui proiect emblematic este casa 100% neutră din carbon, Sunlighthouse, realizat în 2010, în Austria.
Synus Linge, co-fondator şi director de creaţie al EFFEKT Architects, s-a aflat, de asemenea, printre vorbitorii care au împărtăşit marile paradoxuri ale locuinţelor pe care el şi echipa sa le cercetează. Paradoxul sustenabilităţii este că, în timp ce populaţia urbană creşte şi stocul de locuinţe se dublează, trebuie să ajungem la zero emisii nete până în 2050 pentru a evita schimbările climatice dramatice. Pe de altă parte, paradoxul accesibilităţii presupune că numărul gospodăriilor se va dubla până în 2050 cu 3 miliarde de oameni care au nevoie de o locuinţă, însă doar 7% au acces la finanţări corespunzătoare. În acelaşi timp, paradoxul convieţuirii explorează că, deşi sunt mai mulţi oameni care trăiesc mai aproape şi mai conectaţi, depresia este acum cea mai răspândită boală din lume. Prin urmare, arhitectul danez îşi concentrează munca pe o viaţă sănătoasă.
El şi-a prezentat cel mai recent proiect - care este dezvoltat în parteneriat cu VELUX - "Living places Copenhagen", în care îşi propune să arate că este posibil în practică să se proiecteze şi să se construiască case sănătoase atât pentru oameni, cât şi pentru planetă. "Dacă locuinţele noastre ar putea îmbunătăţi sănătatea atât a oamenilor, cât şi a planetei, prin selecţia atentă a materialelor, tehnicilor de construcţie, utilităţilor şi configuraţiei de design a spaţiilor interioare şi exterioare? Trebuie să punem accentul pe lumina naturală: cum obţinem tipul potrivit de lumină naturală şi cum conectăm natura la ferestrele noastre?" a întrebat el, adăugând că soluţiile pe care le avem la îndemână astăzi ne permit să reducem radical amprenta clădirilor noastre, probabil până la 70-75%. Cele cinci principii care susţin acest nou mod de a construi sunt: o viaţă sănătoasă, comună, simplificată, adaptabilă şi scalabilă. Proiectul va arăta o transformare de la singurătate - case suburbane separate - la comunitate, un concept pe care, potrivit cercetărilor arhitectului, mulţi danezi doresc să îl adopte.
Sectorul construcţiilor generează aproximativ 40% din emisiile anuale globale de CO2
Conferinţa a început cu discursul lui David Briggs, CEO al Grupului VELUX, care tocmai sosise de la Conferinţa Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP26) din 2021 şi a fost "încurajat de faptul că s-a vorbit mult despre rolul industriei construcţiilor şi al clădirilor" în relaţie cu schimbările climatice. Este ştiut de ceva timp faptul că sectorul construcţiilor generează aproape 40% din emisiile anuale globale de CO2.
"Sperăm să îi inspirăm pe alţii, pentru că vrem să oferim orice ajutor putem. Doar ajutând industria construcţiilor în cât mai multe parteneriate putem face faţă acestor provocări şi, totodată, putem contribui la bunăstarea oamenilor care locuiesc în aceste clădiri"- a spus Briggs, adăugând că scopul VELUX este acela de a reduce amprenta de carbon şi de a ajuta să demonstreze că este posibil să se facă acest lucru în industria construcţiilor.
Acesta este motivul pentru care compania şi-a lansat anul trecut strategia de sustenabilitate, care prezintă obiective ambiţioase, printre care şi obiectivul de a deveni complet neutră în ceea ce priveşte carbonul până în 2041, se menţionează în comunicat.
Acesta a prezentat şi modelul Build For Life Compass, al cărui scop este să pună ideile în practică. Briggs este în companie de trei decenii şi a fost un martor al modului în care acumularea de cunoştinţe şi informaţii prin parteneriate cu cercetători şi arhitecţi a devenit "parte a ADN-ului VELUX".
