ADR Sud Muntenia a avizat la plată peste 420 milioane lei, din FEDR, în 2019

(Interviu cu Liviu Muşat, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Sud Muntenia)

Reporter: Cum s-a dezvoltat Regiunea Sud Muntenia în ultimul an?

Liviu Muşat: Dezvoltarea regiona­lă este o temă despre care nu putem vorbi fără să atingem subiecte precum programele operaţionale regionale, aflate în relaţie de complementaritate, sau documentele strategice elaborate la nivel naţional, precum şi de fiecare agenţie de dezvoltare regională, documente ce au ca punct de plecare nevoile de dezvoltare ale comunităţilor şi au un rol deosebit de important, deoarece constituie pre­misele proiectelor strategice care aduc plus valoare regiunilor de dezvoltare. Pentru a valorifica în mod eficient oportunităţile de finanţare ale actualului exerciţiu financiar, au fost elaborate la nivelul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, pe baza consultărilor cu entităţile relevante în domeniu, Planul de dezvoltare regională 2014-2020 (PDR) şi Strategia de specializare inteligentă (SSI).

Astfel, privită strict din perspectiva Regio, program pe care Agenţia îl implementează în calitate de Organism Intermediar, dezvoltarea regiunii Sud Muntenia are la bază direcţiile programului, concretizate în axele prioritare prin care se promovează transferul tehnologic, prin care s-a avut în vedere stimularea mediul de afaceri, tranziţia către o economie cu emisii scăzute de carbon, îmbunătăţirea mediului urban, dezvoltarea patrimoniului cultural, dezvoltarea infrastructurii sociale, de sănătate, educative sau rutiere. Pentru toate aceste direcţii de dezvoltare, ce ilustrează modul în care se dezvoltă regiunea, solicitanţii de finanţare nerambursabilă au depus, până la momentul realizării interviului (n.r. luna februarie), 1.178 de cereri de finanţare, prin care sunt solicitate peste opt miliarde lei. Totuşi, dacă ar fi să acordăm o notă definitorie dezvoltării regionale pentru anul 2019, aceasta ar putea fi dată de dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4) pentru care, la sfârşitul lunii martie, au fost închise apelurile de proiecte. În cadrul Regio, dezvoltarea urbană durabilă ocupă un loc aparte, nu doar prin alocarea financiară de aproape un sfert din fondurile programului, ci şi prin complexitate. Pentru a obţine finanţare, municipiile reşedinţă de judeţ, beneficiarii acestei axe, au depus proiecte ce reflectă nevoile de dezvoltare şi care soluţionează provocările privind protecţia mediului, dezvoltarea economică, incluziunea socială şi educaţia. În acest context, la nivelul anului trecut, pentru Axa prioritară 4 au fost înregistrate 74 de aplicaţii ce solicită finanţări de peste 1,4 miliarde lei. În prezent, ca urmare a deciziei Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional (AMPOR) de a aproba supracontractarea proiectelor aflate pe lista de rezervă a Programului, numărul aplicaţiilor ce vor primi finanţare în cadrul Axei prioritare 4 creşte cu 14, valoarea sumei solicitate de aces­tea fiind de peste 250 de milioane de lei.

Reporter: Ce proiecte de tip smart se afla în aprobare/derulare?

Liviu Muşat: Actualul Regio este un program complex fundamentat pe un set de priorităţi comune propuse de agenţiile de dezvoltare regională în planurile de dezvoltare regională, sintetizate în Strategia naţională pentru dezvoltare regională 2014-2020. Totodată, programul răspunde atât obiectivelor Strategiei Europa 2020 (privind o creştere durabilă, inteligentă şi favorabilă incluziunii), cât şi celor ale Fondului European pentru Dezvoltare Regională ce au în vedere coeziunea economică, socială şi teritorială. Nu în ultimul rând, prin viziunea strategică şi prin acţiunile finanţabile, Regio contribuie la realizarea unor obiective de dezvoltare mai complexe, formulate la nivel naţional în Programul naţional de reformă şi în Recomandările specifice pentru România privind Programul naţional de reformă, transmise de Comisia Europeană. Ca atare, proiectele implementate sau care se vor implementa în Sud Muntenia până la sfârşitul actualei perioade, pot fi considerate smart, generând rezultate precum o economie competitivă, inovaţii tehnologice şi ştiinţifice transferabile, capital uman înalt calificat.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 regiunii pe care o reprezentaţi?

Liviu Muşat: Regio are, la nivel naţional, un buget de 8,38 miliarde euro, din care regiunii Sud Muntenia i-a revenit o alocare de aproape 900 de milioane de euro.

Reporter: Ce proiecte se derulează în exerciţiul 2014-2020 şi cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?

Liviu Muşat: După cum am precizat anterior, toate cele 1.178 de proiecte depuse în cadrul axelor prioritare conţin elemente smart. Astfel, din acest total au fost semnate contractele de finanţare pentru 661 de proiecte, a căror valoare solicitată la contractare este de peste cinci miliarde lei. Dintre acestea, lăsând cifrele să vorbească, cel mai mare număr de proiecte a fost înregistrat pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii (Axa prioritară 2), prin cele 440 de contracte semnate solici­tându-se peste 660 de milioane de lei. Totodată, fonduri importante, peste un miliard de lei, au fost solicitate de autorităţile publice pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere relevante la nivel judeţean (Axa prioritară 6), prin cele 12 proiecte contractate. Nu sunt de neglijat, nici din punct de vedere numeric, nici din punctul de vedere al fondurilor solicitate, proiectele contractate pentru reducerea emisiilor de carbon (Axa prioritară 3 - 65 de contracte în valoare de peste 500 de milioane de lei), pentru valorificarea durabilă a patrimoniului cultural (Axa prioritară 5 - 42 de contracte prin care sunt solicitate peste 430 de milioane de lei), pentru îmbunătăţirea infrastructurii sociale, de sănătate şi educaţionale (Axa prioritară 8 - 40 de aplicaţii, peste 330 de milioane de lei, Axa prioritară 10 - 33 de proiecte, peste 330 de milioane de lei). De asemenea, pentru consolidarea capacităţii instituţionale şi eficientizarea administraţiei publice (Axa prioritară 11), proiect unic la nivel naţional pentru care ADR Sud Muntenia are atribuţiuni de verificare şi monitorizare, se solicită fonduri de peste 1,2 miliarde lei. Nu în ultimul rând, numărul proiectelor ce vor fi în derulare în această perioadă de programare va fi completat prin supracontractarea aplicaţiilor din lista de rezervă a POR pentru iluminatul public (Axa prioritară 3 - un proiect), dezvoltarea urbană durabilă (Axa prioritară 4 - 14 proiecte), îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale (Axa prioritară 10 - 51 de proiecte) şi pentru regenerarea oraşelor mici şi mijlocii (Axa prioritară 13 - 20 de proiecte). Astfel, prin această măsură, la nivelul regiunii noastre, 86 de aplicaţii vizând domeniile amintite vor fi evaluate în vederea contractării, valoarea totală a sumei solicitate fiind de peste 785 de milioane de lei.

Ne dorim ca beneficiarii publici să finalizeze în condiţii optime achiziţiile preconizate şi sperăm ca exerciţiile electorale din acest an să nu reprezinte un motiv de încetinire a procesului de pregătire a viitoarei perioade de programare, proces pe care Agenţia l-a demarat, prin actualizarea documentelor programatice. Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

Liviu Muşat: Pe termen scurt şi mediu, calitatea de Organism Intermediar POR pe care Agenţia o are impune ca principale priorităţi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene, precum şi pregătirea viitoarei perioade de programare.

Astfel, pentru o absorbţie optimă a fondurilor nerambursabile, sunt evaluate cu celeritate aplicaţiile depuse, astfel încât acestea să producă la nivelul regiunii beneficiile scontate, cu atât mai mult cu cât Autoritatea de Management pentru POR a aprobat supracontractarea proiectelor din lista de rezervă destinate iluminatului public, infrastructurii educaţionale şi dezvoltării urbane.

De asemenea, pentru implementarea viitorului program operaţional sunt planificate o serie de consultări tematice la nivel regional în vederea actualizării principalelor documente programatice - Planul de dezvoltare regională (PDR) şi Strategia pentru specializare inteligentă a regiunii Sud Muntenia.

Concomitent cu demersurile evidenţiate anterior, statutul de partener în cadrul unor proiecte strategice cu finanţare europeană completează agenda Agenţiei cu iniţiative vizând stimularea inovării în sectorul antreprenorial şi administrativ (proiectele DepoSIT, SinCE-AFC, UPGradeSME, PROSME, SENSES), îmbunătăţirea politicilor regionale şi naţionale privind creşterea ponderii energiei verzi (proiectul SHREC), creşterea ocupării în Regiune (proiectul "Start pentru afacerea ta!"), precum şi îmbunătăţirea instrumentelor de politică regionale şi naţionale (proiectul ClusterFy).

În acest moment, suntem pregătiţi să jucăm un rol mai important la nivelul regiunii Sud Muntenia, ţinând cont de experienţa perfecţionată de-a lungul celor 20 de ani de dezvoltare regională (1998- 2018), perioadă în care, prin intermediul şi cu sprijinul Agenţiei, au fost finanţate peste 1.668 de proiecte cu o valoare totală de peste 1,4 miliarde de euro. Transpuse în cifre, finalizarea acestor proiecte a avut ca rezultate: peste 380 de clădiri modernizate, mai mult de 380 de km lungime de drumuri reabilitate, peste 100.000 de echipamente achiziţionate, 3.400 de persoane deservite, mai mult de 9.900 de locuri de muncă nou create, peste 148.000 de turişti etc.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Liviu Muşat: Sumele rambursate beneficiarilor din POR 2014-2020, până la sfârşitul anului 2019, au fost de peste 560 de milioane de lei, din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), 72% din această sumă reprezentând decontarea solicitărilor venite din mediul privat. Aceste date ne îndreptăţesc să avem aşteptări ca beneficiarii publici să devină mai activi, să continue procesul de elaborare a proiectelor pentru priorităţile de investiţii încă deschise şi, de asemenea, să demareze licitaţiile de atribuire a lucrărilor pentru contractele de finanţare semnate.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2019?

Liviu Muşat: La nivelul anului trecut, Agenţia pentru Dezvoltare Regională a avizat la plată sume de peste 420 de milioane de lei, din FEDR.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia în domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Liviu Muşat: Domeniul la care se face referire, dezvoltarea regională, dispune de o legislaţie ce reglementează accesarea fondurilor europene prin intermediul cărora decalajele ce există în nivelul de dezvoltare al regiunilor din Uniunea Europeană se diminuează. Din acest motiv, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional din cadrul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, alături de agenţiile pentru dezvoltare regională, au iniţiat o serie de demersuri ce au avut ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu cea europeană. Astfel, ghidurile specifice fiecărei priorităţi de investiţii au fost completate şi actualizate. Aceste completări şi actualizări au fost comunicate solicitanţilor sau beneficiarilor de finanţare europeană în cadrul întâlnirilor de lucru organizate sau prin intermediul biroului de helpdesk, astfel încât proiectele să fie implementate cu succes. De asemenea, s-au făcut propuneri de modificare a legislaţiei din domeniul achiziţiilor publice, care, în prezent, s-au concretizat într-un pachet de măsuri procedurale, menite a evita întârzierile ce au loc în implementarea proiectelor. Şi, pentru că ne dorim o legislaţie a dezvoltării regionale centrată pe eficienţa investiţiilor, susţinem că un dialog pragmatic între cei care elaborează legislaţia şi cei care o implementează reprezintă soluţia tuturor provocărilor.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Liviu Muşat: Complexitatea domeniului reprezentat de dezvoltarea regională implică şi o serie de provocări pe care nu le putem aborda decât contextual. Astfel, un context este generat de legislaţie şi în acest sens se poate admite că modificările frecvente ale acesteia, mai ales în domeniul achiziţiilor publice, termenele mari necesare întocmirii documentaţiei pe care depunerea unui proiect o presupune sau a celei prin care se demonstrează proprietatea asupra infrastructurii vizate de proiect, pot determina o serie de întârzieri în demararea proiectelor. O altă provocare este generată de capitalul uman, în esenţă de migraţia forţei de muncă. Bunăoară, pentru multe dintre proiectele contractate, nu a fost lansată procedura de execuţie a lucrărilor tocmai din acest motiv. Un alt context, la fel de important, este acela generat chiar de dezvoltarea regională. Fără a face neapărat o ierarhizare în funcţie de gradul de dezvoltare al fiecărei regiuni, la nivel european sau naţional, se poate totuşi lua în calcul relieful, populaţia, în general resursele de care aceasta dispune. Şi dacă tot vorbim de resurse, să nu uităm că, uneori, posibilităţile de a asigura cofinanţarea necesară implementării proiectelor sunt limitate.

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?

Liviu Muşat: Din punctul meu de vedere, soluţiile presupun o legislaţie mai adaptată, o administraţie mai flexibilă, politici coerente care să asigure durabilitatea proiectelor, proiecte strategice care să aducă plus valoare regiunilor, descentralizare şi, nu în ultimul rând, programe operaţionale care să răspundă direct nevoilor de dezvoltare ale fiecărei regiuni în parte.

Reporter: Vă mulţumesc!