Nereuşita continuă de a creea locuri în care oamenii să-şi dorească să traiască pe perioadă lungă de timp este vizibilă în majoritatea oraşelor şi foarte pregnantă în Bucureşti. Construcţiile înghesuite, blocurile de beton neprietenoase, străzile neîncăpătoare şi spaţiile verzi inventate ad-hoc dar total insuficiente şi incapabile să raspundă minimelor cerinţe, amintesc de eşecul încercărilor anterioare şi zbaterilor prin care oraşul a trecut de-a ungul timpului. Factorii determinanţi în dezvoltarea aşezărilor urbane importante se dovedesc incapabili să raspundă erinţelor legate de proiectarea, construirea sau întreţinerea comunităţilor în care locuitorii să se poată simţi în iguranţă, să fie confortabili şi să fie bucuroşi că trăiesc. Oamenii obosesc mai repede în marile oraşe indiferent de oordonatele acestora, se aude foarte des clasicul vreau să fug de tumultul oraşului, de gălăgia, de praful, de noxele şi poluarea, de mizeria şi de melanjul subcultural aferent. Deşi avem o cerere semnificativă de locuinţe noi, în România încă se investeşte masiv în corectarea greşelilor trecutului şi efectuarea greşelilor viitorului.
Să creezi premizele unei comunităţi de oameni fericiţi reprezintă cu siguranţă mult mai mult decât o infrastructură bine adaptată, o economie locală sănătoasă, facilităţi şi servicii adaptate, spaţii de relaxare şi zone cu natură protejată. Soluţia la nivel macro a unui oraş mai bun trebuie să ia în calcul dezvoltarea lui extensivă iar la nivel micro locuinţe individuale de calitate pe care generaţiile următoare să nu-şi dorească să le demoleze.
Restricţiile legate de construire din oraşe au pus în discuţie aspecte legate de dezvoltare şi au adus în lumină comparaţii cu alte metropole mult mai avansate fără a lua în calcul şi aspectele puternic inestetice ale acestora. Cei care compară Londra cu incapacitatea dezvoltării urbane a Bucureştiului au văzut suburbiile ambelor oraşe în plenitudinea lor?
Casele oraşelor noastre de astăzi transpun probleme sociale actuale şi în viziunea proprietarilor, e lesne de observat că au devenit veritabile fortăreţe. Acestea se interconecteaza, împrejmuire lângă împrejmuire, zid lângă zid o legatură ce transmite un mesaj direct locuitorilor sau vizitatorilor oraşului. Sunt zone în care senzaţia pe care o lasă este mai degrabă de nesiguranţă si încorsetare decât de relaxare si de linişte iar de estetic nici nu putem să mai discutăm.
"Este mai ieftin să proiectezi o clădire frumoasă decât să înfrumuseţezi un imobil nereuşit. Este mai simplu să gândeşti o zonă pe principii durabile decât să o adaptezi ulterior. Urbanismul responsabil şi proiectarea durabilă pot avea un impact pozitiv în ceea ce numim construirea de comunităţi care trăiesc în condiţii de locuire foarte bune. Un cumul de factori interni dar mai ales externi afectează proiectarea iar în final oamenii sunt cei care aleg cum şi în ce condiţii vor să locuiască. Un impact major există câtă vreme sunt analizaţi şi luaţi în calcul toţi aceşti factori, nevoile care definesc un nivel ridicat de trai sunt cunoscute şi nu diferă semnificativ faţă de trecut. Tot ceea ce vine ca o noutate se adaptează rapid şi cu uşurinţă principiilor determinante şi chiar le completează armonios. Potenţialul de transformare în bine a oraşelor este uriaş." a declarat Adina AVRAM, managerul biroului de proiectare AIA Proiect care te întâmpină inca de la intrare cu un citat celebru a lui Aristotel "Suntem ceea ce facem în mod repetat; prin urmare, excelenţa nu este un act singular, ci un obicei".
Standardele de calitate ale clădirilor ar trebui ridicate semnificativ, doar în acest fel ne putem asigura cu adevărat durabilitatea şi implicit dezvoltarea unor comunităţi mulţumite de nivelul locuirii. Una din cele mai mari provocări la care este supus proiectantul este să raspundă în maximum de potenţial realizabil atât cerinţelor dezvoltatorului cât şi aşteptărilor beneficarului respectând în totalitate reglementările generale şi locale. Această încercare nu este de nedepăşit dar dezideratul preţului cel mai mic nu va susţine deloc echilibrul în această ecuaţie iar pentru moment singurul pierzător este chiar cel care îl cere.
"Biroul nostru de proiectare a fost înfiinţat în 2008 dar a luat avânt în plină criză economică. Cu toate acestea nu am proiectat niciodată ieftin. Am dezvoltat abilitatea de a închide rapid oportunităţile oferite de cei care deschideau discuţia cu "cât costă să..." si am apreciat întotdeauna că întelegerea reciprocă ne aduce la punctul de legătură. Beneficiarii consideră rezultatul muncii noastre ca pe o investiţie iar ca răspuns oferim premizele maximizării potenţialului economic pentru imobilul proiectat. Longevitatea din toate punctele de vedere este una din calităţile rezultate ale muncii noastre, iar felul în care am crescut, bazându-ne aproape exclusiv pe recomăndarile clienţilor ne-a dovedit că alegerile făcute sunt corecte. Începând din acest an am deschis calea unor colaborări externe atât pe segmentul de proiectare reidentiala (proiecte de case) cât şi pe oportunităţile oferite de colaborarea cu un starhitect din Franţa care a ales să lucreze în exclusivitate pe piaţa din România prin intermediul AIA Proiect." ne-a mai declarat dna dr. arhitect Adina AVRAM.
AIA Proiect - Birou de proiectare este o companie formată din oameni tineri şi pasionaţi, furnizori de servicii de excelenţă dedicate beneficiarilor şi partenerilor în domeniul proiectării, auditului şi certificării energetice, evaluării autorizate atât pentru bunuri imobile cât şi pentru bunuri mobile, studii de specialitate şi servicii de cadastru. În plus, compania susţine blogul Spaţiul Domestic care speră să devină în timp o sursă de idei şi inspiraţie pentru oricine îşi doreşte să traiască fericit într-un mediu care să-i faciliteze existenţa dar în acelaşi timp să fie protejat de modificări ireconciliabile sau distructive. Pe pagina de internet a companiei (https://www.aia-proiect.ro) este precizat că "armonia ar trebui să fie dominanta principală a coexistenţei noastre astfel încât generaţiile viitoare să beneficieze de toate avantajele pe care noi şi cei dinaintea noastră le-au avut. Odată cu relansarea paginii oficiale AIA Proiect - Birou de proiectare au fost deschise şi canale de comunicaţii social media cu accentul pe pagina de Facebook, Linked-In, Google+ şi contul de Twitter al blogului Spaţiul Domestic."
