CORESPONDENŢĂ DIN BRUXELLES / PNRR AVEM, FINANŢARE ESTE, LUCRĂRILE MAI AŞTEAPTĂProiectele de infrastructură mare - întârziate, "Valul Renovării" - cea mai accesată componentă

Proiectele de infrastructură mare prinse de ţara noastră în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu se află încă în executare, cu toate că au trecut mai bine de opt luni de când Comisia Europeană ne-a aprobat documentul respectiv şi şase luni de când am primit cei aproape 3 miliarde euro ce reprezintă prefinanţarea acordată în cadrul acestui mecanism. Deşi atât membrii guvernului Cîţu, cât şi cei ai guvernului Ciucă au susţinut că în PNRR au fost introduse proiecte mature, pentru care documentaţiile tehnice au fost deja realizate şi care practic trebuie să intre doar în execuţie, până acum lucrările nu au demarat pe niciun segment de autostradă, pe nicio cale ferată, la nicio creşă şi niciun spital şi chiar la niciunul dintre proiectele din energie din cele prevăzute în documentul agreat cu Comisia Europeană.

Această întârziere în demararea procedurilor de achiziţie pentru proiectarea şi executarea lucrărilor pentru marile proiecte de infrastructură reprezintă un semnal de alarmă atât timp cât termenul maxim de finalizare a lucrărilor pe PNRR este 31 decembrie 2026. Mai ales că există riscul ca proiectele neîncepute să nu mai poată fi finanţate, dacă PNRR va fi amendat în contextul actual generat de războiul din Ucraina, context în care Comisia Europeană şi statele membre doresc mai multe proiecte în energie regenerabilă şi în domeniul securităţii alimentare.

"Comisia Europeană a creat un cadru pentru a facilita investiţii în sectorul energetic şi în securitatea alimentară, ca urmare a invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, tocmai pentru că am văzut că Uniunea Europeană depinde de importul de produse agro-alimentare şi de gaze naturale din Rusia, importuri ce vor veni mai greu în următoarea perioadă. Orice investiţie făcută în interconectarea, de exemplu dintre Peninsula Iberică şi Franţa, dintre Bulgaria şi Grecia, ne ajută să avem gaze din surse alternative, inclusiv în România", ne-a declarat deputatul european Siegfried Mureşan (PPE/PNL), coraportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Domnul Mureşan a precizat că Uniunea Europeană va investi în terminale de gaz lichefiat "astfel încât să putem aduce gaze naturale de peste tot din lume, pe care să le descărcăm în terminalele respective" şi va investi în interconectori pentru a duce gazul de la acele terminale la statele membre care sunt puternic dependente energetic de Federaţia Rusă. În acest sens, Croaţia va mări capacitatea terminalului de gaz lichefiat de pe insula Krk de la 2,9 miliarde metri cubi pe an la 6,1 miliarde metri cubi pe an, printr-o ajustare tehnică a terminalului ce se va face în următoarele săptămâni.

"România a solicitat Comisiei Europene accesarea tuturor fondurilor europene ce i se cuvin din PNRR, atât fondurile nerambursabile, cât şi creditele. Alte state membre nu au accesat încă complet componenta de credite, dar văd în momentul de faţă că posibilităţile lor de a se împrumuta pe pieţele financiare se înrăutăţesc şi văd că pot primi prin credite din PNRR bani în condiţii mai avantajoase decât ar obţine pe pieţele internaţionale. În momentul de faţă există cam 200 miliarde euro, bani neaccesaţi de statele membre din componenta de credite din facilitatea de redresare şi rezilienţă. Ştim că vor accesa aceşti bani, iar raportul nostru solicită ca aceste fonduri să meargă cu precădere în investiţii în infrastructura energetică, în interconectori şi în reducerea dependenţei energetice faţă de Federaţia Rusă şi în investiţii în noi surse de energie, deoarece aceste proiecte sunt în beneficiul întregii Uniuni Europene, indiferent de statul membru în care sunt realizate", a afirmat Siegfried Mureşan.

Finanţarea europeană a proiectelor din energia nucleară, în stand-by până la decizia Parlamentului privind actul delegat pe taxonomie

Finanţarea din fondurile europene a proiectelor din domeniul energiei nucleare s-a aflat în stand-by până în prima săptămână din luna iulie când Parlamentul European urma să se pronunţe cu privire la actul delegat privind taxonomia propus de Comisia Europeană, document care propune finanţarea, inclusiv din surse private, a investiţiilor în energia nucleară şi în gazele naturale, pe baza mixului energetic decis de fiecare stat membru.

"Interesul României este ca investiţiile pe gaz, cu tehnologii noi, şi investiţiile pe energia nucleară să fie posibile. Comisia Europeană a propus în acest sens o bază legislativă, un act delegat. De aceea, acest act al Comisiei Europene este în interesul României, dar unele state membre au opinii diferite. Unele state sunt împotriva investiţiilor în energia nucleară, altele sunt împotriva investiţiilor în gazele naturale. Pentru ca acest act delegat să intre în vigoare, trebuie să nu fie blocat de o majoritate absolută (n.red.- de ⅔) de Parlamentul European", ne-a spus, la finalul lunii iunie, Siegfried Mureşan.

Deputatul european a precizat că votul privind actul delegat va avea loc la şedinţa Parlamentului European din luna iulie şi că speră să avem parte de un vot pozitiv, chiar dacă în cursul lunii iunie comisiile parlamentare pentru afaceri economice şi de mediu au respins actul delegat propus de Comisia Europeană.

"Eu am votat în comisia de afaceri economice în favoarea actului delegat şi sunt încrezător că la votul din luna iulie actul delegat va trece de Parlament şi că deputaţii care încearcă respingerea sa nu vor avea majoritatea absolută. Evoluţia din Ucraina ne confirmă că investiţiile din energia nucleară sunt o sursă pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc. E clar că statele care doresc să investească în energia nucleară, trebuie să o facă. Nu avem nimic împotriva statelor membre care nu doresc să investească în energia nucleară, nu le obligăm să investească în energia nucleară, dar nici deputaţii acestora nu pot să voteze pentru a îngreuna investiţiile în energia nucleară din România sau din alte state", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

El a precizat, în calitate de vicepreşedinte al PPE, că poziţia popularilor europeni a fost clară privind susţinerea actului delegat propus de Comisia Europeană, dar că a existat o minoritate în interiorul PPE care nu a fost de acord cu actul respectiv.

"Vor exista puţini deputaţi PPE, în principiu din state mici, minoritate care nu va susţine acest act. La socialişti sunt mai mulţi împotrivă, la verzi sunt aproape toţi împotrivă. (...) Riscul ca actul delegat să cadă în Parlament este mai mare decât să cadă în Consiliu, care va evalua ulterior acest act. De aceea votul din Parlament este foarte important, dar eu cred că actul delegat va fi aprobat", a concluzionat Siegfried Mureşan.

Se pare că optimismul vicepreşedintelui PPE a avut o bază solidă atât timp cât Parlamentul European a respins refuzul comisiilor de specialitate şi, practic, a aprobat în şedinţa din 6 iulie 2022 actul delegat privind taxonomia. Actul delegat prevede includerea, în anumite condiţii, a unor activităţi specifice din sectorul gazelor naturale şi cel al energiei nucleare în lista activităţilor economice durabile din punctul de vedere al mediului. Aşadar Parlamentul şi Comisia Europeană consideră că investiţiile private în activităţile din sectorul gazelor naturale şi din sectorul nuclear pot juca un rol în tranziţia verde. Includerea anumitor activităţi nucleare şi gaziere este limitată în timp şi depinde de anumite condiţii specifice şi cerinţe de transparenţă. Actul delegat privind taxonomia va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

Investiţii în capacităţi de producţie şi depozitare în sectorul agro-alimentar

Oficialii de la Bruxelles şi guvernele statelor membre UE propun în actualul context geopolitic din Europa de Est amendarea PNRR-urilor în sensul măririi alocării financiare în domeniul securităţii alimentare în detrimentul altor componente din acest mecanism european temporar.

"Este necesar să creştem capacitatea de producţie de produse agro-alimentare în Uniunea Europeană. Orice investiţii doresc să facă statele membre din PNRR-ul lor în acest domeniu vor fi privite favorabil de Comisia Europeană. Trebuie să ne asigurăm că avem suficiente produse agro-alimentare în UE, dar şi în statele din vecinătatea imediată. De exemplu, 60% din consumul de grâu din Liban vine din Ucraina. Pare o chestiune departe de România, dar ştim cu toţii ce fac oamenii din Orientul Mijlociu şi din Africa atunci când nu au suficientă hrană. Am văzut valul migraţionist în anii 2015 şi 2016. De aceea, trebuie să creştem cât mai mult producţia de produse agro-alimentare în UE pentru a ne asigura că avem suficiente stocuri la nivelul Uniunii şi pentru a ne asigura că statele din imediata vecinătate vor avea şi ele astfel de stocuri, pentru a nu genera alte presiuni asupra UE", a precizat Siegfried Mureşan.

Coraportorul Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a arătat că ţara noastră va primi aproape 20 miliarde euro fonduri europene pentru agricultură, din bugetul tradiţional al Uniunii Europene în perioada 2021-2027, subvenţie directă pentru fermieri şi fonduri pentru dezvoltare rurală.

"Investiţiile în construcţia de capacităţi de procesare sunt absolut esenţiale pentru a creşte valoarea adăugată a producţiei din ţara noastră, pentru a nu exporta carcase de animale, ci pentru a exporta produse procesate cu valoare adăugată mare. Este vorba atât despre mezeluri şi brânzeturi, cât şi despre fructe şi legume. Majoritatea acestor investiţii sunt eligibile pe fondurile europene, dar dacă ceva este eligibil şi pe PNRR, poate fi introdus acolo, dar cele mai multe proiecte sunt eligibile pe cadrul financiar multianual 2021-2027. Noi putem creşte producţia în domenii în care alte state europene, în special cele nordice, nu o pot face. De aceea, mă aştept să vedem în regiunea noastră investiţii în securitatea alimentară", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

Deputatul european a arătat că fondurile vor putea fi mai uşor accesate graţie noului set de norme şi reguli adoptat de Parlamentul European prin care au fost simplificate procedurile şi a fost redusă birocraţia, inclusiv la nivel naţional.

"Pe noul exerciţiu bugetar, birocraţia pentru beneficiari va fi mult mai mică pentru fermieri, pentru IMM-uri, pentru întreprinzători, pentru entităţi mici, pentru aceia care vor absorbi fonduri pentru agricultură, pentru lansarea de noi afaceri şi pentru proiecte în domeniul IMM-urilor.

Din PNRR se vor finanţa investiţii în şase domenii: tranziţia spre economie verde, tranziţia digitală, coeziunea economică - bani pentru IMM-uri şi industrie, coeziunea socială şi teritorială - unde există un fond special destinat autorităţilor locale, rezilienţa instituţională - bani pentru modernizarea entităţilor publice, inclusiv modernizarea spitalelor şi construcţia de noi spitale, pregătirea tinerilor", a menţionat Siegfried Mureşan.

Flexibilizarea fondurilor din PNRR - o problemă pentru investiţiile din infrastructură care nu au fost demarate

Deputatul european a arătat că de la aderarea noastră la Uniunea Europeană (n.red. - 1 ianuarie 2007) şi până astăzi am absorbit peste 60 miliarde euro din fondurile europene, în timp ce am contribuit cu aproximativ 20 miliarde euro la bugetul UE. Potrivit informaţiilor oferite de domnul Mureşan, în această perioadă am pierdut aproximativ 1,5 miliarde euro fonduri europene din bugetul 2007-2013. Pe bugetul 2014-2020 avem o derogare prin care putem absorbi fondurile până la finalul anului 2023, deci încă nu am pierdut nimic.

"Împinşi de la spate, în ceasul al doisprezecelea, am reuşit să absorbim majoritatea fondurilor europene ce ne-au fost puse la dispoziţie. Sigur că proiectele de investiţii trebuie demarate mai repede, deoarece cu cât le finalizezi mai repede, cu atât este mai bine pentru cetăţeni. Trebuie să ne apucăm de treabă pe PNRR şi vom vedea la finalul anului 2026 cât am absorbit din fondurile alocate. Avem la dispoziţie 80 miliarde euro, prin PNRR şi prin cadrul bugetar financiar multianual 2021-2027, comparativ cu cele 60 miliarde euro absorbite de ţara noastră în perioada 2007-2020. Dacă am absorbit 60 miliarde în aproape 15 ani, acum trebuie să absorbim 80 miliarde euro în doar şase ani. Vor fi fonduri pentru toate investiţiile care sunt prioritare pentru România. Fonduri structurale şi de coeziune pentru dezvoltarea structurală, pentru extinderea reţelelor de apă, de canalizare, de electricitate, pentru autostrăzi, modernizarea de căi ferate, reabilitarea de drumuri, pentru sectorul privat, pentru fermieri, pentru dezvoltare rurală, pentrru investiţii în energie".

Potrivit coraportorului Parlamentului European pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, faptul că anumite fonduri din PNRR vor fi flexibilizate nu va duce la afectarea unor proiecte de investiţii în infrastructură; proiectele care vor fi scoase din PNRR, vor fi finanţate din cadrul financiar european multianual 2021-2027.

"Nu vor avea de suferit proiectele din niciun domeniu; avem suficiente fonduri. Decizia este doar pe ce linii de finanţare vom pune, ce proiecte. Nu se va pune problema unor tăieri, singurele întrebări fiind care este formula optimă de finanţare, ce proiect, pe ce linie de finanţare şi pe ce fonduri europene. Toate proiectele incluse în PNRR sunt importante şi, dacă vom finanţa noi priorităţi, sunt convins că pentru proiectele existente vom găsi finanţare pe alte linii de fonduri europene", ne-a transmis Siegfried Mureşan.

El a menţionat totuşi că nu vor fi luate pentru noile proiecte din energie şi din zona securităţii alimentare din sumele alocate infrastructurii rutiere, dar a lăsat să se înţeleagă că este posibil să nu fie construite sau modernizate atâtea spitale câte au fost trecute iniţial în PNRR, precizând că restul unităţilor sanitare vor putea fi realizate pe fondurile structurale 2021-2027.

"Spitalele sunt eligibile pe PNRR - atât construcţia de noi spitale, cât şi modernizarea sau extinderea spitalelor existente. Este evident că, la final, pe PNRR, trebuie să începem construcţia acelor spitale pe care ştim sigur că le vom finaliza până la 31 decembrie 2026. Cele 200 de unităţi sanitare din comunităţile locale mai mici pot fi făcute, pentru că sunt mici, sunt eligibile, lucrările nu sunt mari încât să nu ne putem încadra până la finalul anului 2026. Guvernul împreună cu Ministerul Sănătăţii va stabili priorităţile, dar eu vă spun că tot ce introducem pe finanţare pe PNRR trebuie să ne asigurăm că poate fi terminat", a spus Siegfried Mureşan.

Potrivit deputatului european, pe actuala legislaţie europeană, de la 1 ianuarie 2027 Comisia Europeană nu va mai putea face nicio plată pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, deoarece acest cadru temporar va ieşi din vigoare. De aceea este necesar ca toate proiectele incluse în PNRR şi demarate să fie finalizate până la finalul anului 2026.