Oraşul va avea patru noi cartiere
Includerea unor localităţi precum Miceşti sau Oarda în teritoriul municipiului Alba Iulia şi dorinţa localnicilor de a construi sau cumpăra locuinţe noi au dus la o dezvoltarea uşor necontrolată a construcţiilor din zonă. Autorităţile locale vor acum să ia măsuri pentru limitarea fenomenului şi să valorifice zestrea cultural-istorică a oraşului. În acest sens, primăria doreşte ca Cetatea istorică Alba Iulia să rămână nucleul în jurul căreia să graviteze dezvoltarea urbanistică a localităţii. Până la elaborarea noului Plan Urbanistic General (PUG), au fost realizate o serie de reglementări funcţionale care să elimine disfuncţionalităţile create de dublarea teritoriului oraşului.
Doamna Hedviga Călin, arhitectul şef al Muncipiului Alba Iulia, ne-a declarat: "Actualul PUG prezintă o uzură morală evidentă. Cel care va intra în vigoare începând cu anul 2009 este realizat de Universitatea de Arhitectură
Locuitorii din Alba Iulia preferă casele
În etapa actuală, dezvoltarea urbană se află în continuare sub semnul presiunii investitorilor imobiliari. Această presiune nu ar exista în lipsa puterii de cumpărare încă ridicată a localnicilor sau a celor care se stabilesc în zonă. "În continuare locuitorii preferă casele unifamiliale, deşi balanţa s-a mutat uşor spre interesul achiziţionării unor locuinţe în blocuri cu regim mic de înălţime, pe parter, 1-2 etaje şi mansardă", ne-a precizat Hedviga Călin. Imobile cu apartamente noi de 4-5 etaje sunt foarte puţine şi se află în special în zona centrală - Cartierul Cetate.
Astfel, în acest an, Alba Iulia trece printr-un fenomen de îndesire a fondului existent, dar şi de extindere pe orizontală a localităţii. Pentru aceasta din urmă tendinţă se remarcă în special preferinţa pentru zone precum Alba-Miceşti, Schit, Oarda, Pâclişa şi Dealul Furcilor. Mai puţin interesantă este zona Bărăbanţ, dar aceasta promite să cunoască o dezvoltare interesantă în viitorul apropiat.
Anul trecut, pentru locuinţe individuale, primăria a eliberat 413 autorizaţii, iar în acest an, pe primele şapte luni, a emis deja 334 de astfel de documente. Pentru imobile de locuinţe colective au fost acordate, în 2007, 12 autorizaţii de construcţie, iar pe primele şapte luni din 2008 primăria a eliberat cinci.
Oraşul va avea patru noi cartiere
Printre măsurile menite să pună sub un oarecare control dezvoltarea pe orizontală a oraşului Alba Iulia se numără aprobarea unor PUZ-uri mari pentru locuinţe individuale care conturează patru cartiere mari: Viilor - la vest de localitatea Alba Iulia, pe un teren denivelat, care va mărgini şi susţine volumetric fondul construit existent; Emil Racoviţă - care va uni Alba Iulia de localitatea componentă Bărăbanţ; cartierul extins Partoş la sud; cartierul Dublihan - Oarda, situat în zona învecinată cu râul Sebeş.
Cea mai importantă măsură luată de către urbaniştii din Alba Iulia este aprobarea PUZ-ului "Extindere perimetru intravilan - Calea Moţilor", care, de fapt, vizează zona Alba-Miceşti. Pe acea parte, în afara complexului rezidenţial Orizont aflat în plin proces de construcţie, s-au eliberat foarte multe PUZ-uri individuale fără ca funcţiunile să fie coerent dispuse pe teren. Tot prin PUZ, au fost introduse în intravilan 264 de hectare. A fost reglementată o zonă mixtă cu funcţiuni complexe şi un regim de înălţime maxim admis de cinci etaje. Aceasta se află în aria din spatele Kaufland. În rest, regimul de înălţime maxim admis este de trei etaje, de-a lungul arterei Calea Moţilor, unde s-au definit zone cu caracter preponderent rezidenţial. "Considerăm că este o realizare importantă şi eliminarea disfuncţiunii create de ferma de creştere a păsărilor - Miceşti şi reglementarea situaţiei depozitului M.Ap.N pentru dotări publice", a completat doamna Hedviga Călin.
Noi zone industriale
Proiectele de sistematizare au adus în atenţie aprobarea unor documentaţii de urbanism care dezvoltă activitatea economică. Astfel, se va extinde zona industrială de pe lângă platforma Mecanica, (astăzi SC Saturn SRL), până spre Bărăbanţ, pe o suprafaţă de 1,3 hectare. Cea mai importantă reglementare priveşte crearea zonei industriale la şoseaua de centură, pe o suprafaţă de circa 28 hectare, între staţia de betoane şi Bărăbanţ. Adiacent acestei arii, cu front cu şoseaua de centură, a fost definită şi o zonă de construcţii industriale şi depozitare în suprafaţă 1,4 hectare. Multe funcţiuni industriale sunt în curs de formare şi la intrarea în localitate dinspre Sebeş - Vinţul de Jos şi la intrarea dinspre Teiuş - strada Clujului. Pe locul vechilor platforme industriale, se vor construi ansambluri de locuinţe colective, cu regim de înălţime de 3 - 5 etaje şi mansardă.
În ultimul an, au fost date în folosinţă trei centre comerciale - două magazine Spar şi un mall. În plus există mai multe centre comerciale mici în diferite stadii de execuţie sau recent finalizate.
Lipsă acută de spaţii de cazare
Autorităţile doresc să dezvolte Alba Iulia şi din punct de vedere turistic, mai ales prin valorificarea zonei centrale unde este situată cetatea Vauban, întinsă pe o suprafaţă de peste 100 de hectare şi aflată într-o stare de conservare destul de bună. "Cel mai mult se simte lipsa spaţiilor de cazare când în municipiu se derulează manifestări de amploare. Aşa se întâmplă, de exemplu, în preajma zilei de 1 decembrie", a subliniat arhitectul şef al oraşului. Pe lângă cele trei hoteluri realizate înainte de 1989, după această dată au mai fost construite alte 3-4 de capacitate mică.
Este însă curios faptul că investitorii par destul de puţin interesaţi de dezvoltarea unor asemenea capacităţi. Conform statisticilor furnizate de primărie, anul trecut, au fost numai două solicitări pentru autorizarea construcţiei de hoteluri şi numai trei în acest an. La finele lunii august, două hoteluri amplasate în zona gării se aflau în curs de execuţie, şi unul era în fază de proiectare. Acestora li se vor adăuga două mini-complexuri turistice aflate, la finele lui august, în stadiu incipient de dezvoltare.
Există, însă şi o iniţiativă de a realiza un hotel de 5 stele în interiorul cetăţii Vauban. Acest proiect durează de circa doi ani. Durata mare a lucrărilor este cauzată şi de faptul că pentru realizarea obiectivului este necesară restaurarea minuţioasă a clădirii unde va fi amplasat hotelul.
