POR 2007-2013ADR Sud-Muntenia: proiecte depuse de 6 miliarde lei, valoare contractată de 3,3 miliarde lei

Interviu cu Liviu Muşat, directorul ADR Sud-Muntenia

Reporter: În ce mod s-a dezvoltat regiunea în ultimul an?

Liviu Muşat: Prin activitatea instituţiei noastre, încercăm să fim un sprijin real, în special pentru administraţia publică locală, dar din ce în ce mai mult dorim să ne îndreptăm şi spre mediul de afaceri. Pentru perioada următoare vom fi preocupaţi să identificăm şi să încurajăm cât mai multe asemenea proiecte. Prin modul în care instituţia noastră şi-a desfăşurat activitatea, în cei şapte ani în care s-a derulat Programul Operaţional Regional 2007-2013, dar şi Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" în ultimii trei ani, precum şi în anii anteriori - pentru că nu trebuie uitat că noi activăm din anul 1999 -, am ajuns la un grad de încredere însemnat şi sperăm să fim utili, în continuare, pentru comunităţile locale din regiunea Sud-Muntenia.

De asemenea, în cadrul Agenţiei avem un departament - Serviciul Dezvoltare -, care se ocupă de implementarea proiectelor cu finanţare europeană, în momentul de faţă fiind implicaţi în şapte astfel de proiecte.

Totodată, în urma experienţei acumulate de-a lungul mai multor perioade de programare, Agenţia are expertiză în constituirea bazelor de date, efectuarea de studii şi analize globale şi sectoriale privind situaţia şi evoluţia economico-socială a regiunii.

Reporter: Ce proiecte sunt în desfăşurare şi care sunt proiectele prioritare?

Liviu Muşat: Până la finalul lunii iulie au fost finalizate 31 de proiecte din Programul Operaţional Regional 2007-2013, cu o valoare totală de 752.484.288,03 lei, din care 488.147.659,43lei sunt fonduri FEDR, iar 96.757.390,94 lei provin din bugetul de stat. Până la 1 noiembrie sunt programate pentru finalizare încă 21 de proiecte cu o valoare totală de 451.553.082,19 lei, urmând ca până în data de 31 dec 2018 să se finalizeze încă 5 proiecte, cu valoare totală de 394.806.812,29 lei. Acestea vizează aproape toate domeniile de intervenţie din program, excepţie făcând DMI 3.3 şi 4.3 (linii de finanţare destinate îmbunătăţirii capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă şi dezvoltării IMM-urilor).

Reporter: Ce estimaţi pentru perioada care urmează?

Liviu Muşat: În noul POR nu mai este obligatoriu criteriul "primul venit, primul servit". Totuşi, vor exista sesiuni cu termen limită de depunere a proiectelor, în anumite limite bugetare, după care vor fi evaluate în baza unor grile transparente şi vor fi ierarhizate în ordinea punctajului obţinut. Astfel, vor fi prioritizate proiectele care vor fi mai bine realizate din punct de vedere tehnic şi cu impact important în comunităţile respective.

Proiectele incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană vor fi finanţate cu prioritate. Pentru administraţia locală este o bună oportunitate ca să-şi rezolve unele probleme edilitare. Eu m-aş bucura să văd că industria alimentară este în centrul atenţiei administraţiei locale, dar şi a mediului de afaceri. În felul acesta, putem să valorificăm potenţialul agricol din zona noastră. Este foarte important să vedem în ce mod un proiect accesat de administraţia locală sau de agenţii economici contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung a comunităţii respective.

De aceea, în primul rând ne dorim să absorbim cât mai mulţi bani din noul program. Apoi ne vom continua activitatea în coordonatele ştiute în domeniul programării şi planificării regionale, promovării regiunii şi dezvoltării de parteneriate locale.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2015?

Liviu Muşat: În 2015 nu au fost atrase fonduri noi. Liniile de finanţare din noul program au fost lansate în primul trimestru al anului 2016, aşa încât în anul precedent au fost implementate proiectele finanţate din exerciţiul financiar 2007-2013.

Anul acesta au fost lansate primele apeluri de proiecte din Programul Operaţional Regional 2014-2020 - pentru creşterea eficienţei energetice în clădiri rezidenţiale, unde sunt disponibile 57,34 milioane de euro; pentru îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, unde avem alocate fonduri de 52,69 milioane de euro; pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport, regiunea noastră având o alocare de 125 de milioane de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii de turism, unde suma de bani alocată este ceva mai mică, respectiv 15,32 milioane de euro şi pentru dezvoltarea microîntreprinderilor cu o alocare de 36,85 milioane euro.

Reporter: Cate proiecte au fost realizate din fondurile alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013? Care este valoarea totală a acestora şi care au fost cele mai importante?

Liviu Muşat: La nivelul regiunii Sud-Muntenia, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 au fost depuse aproape 1.300 de proiecte, iar pentru peste jumătate dintre ele au fost semnate contracte de finanţare. Valoarea solicitată a proiectelor depuse era de 6 miliarde lei, iar cea contractată a fost de 3,3 miliarde lei. În ceea ce priveşte domeniile vizate, acestea au fost diverse, având în vedere paleta largă de finanţări specifică Regio: dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei sociale, mediul de afaceri şi dezvoltarea turismului.

Reporter: Care este stadiul proiectelor care ar urma să fie derulate în cadrul exerciţiului 2014-2020?

Liviu Muşat: Pentru actualul exerciţiu financiar, ne aflăm într-o fază avansată de realizare a documentaţiei proiectelor ce vor viza reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport.

Regiunea noastră a fost dată ca exemplu pentru modul în care reprezentanţii judeţelor au colaborat pentru realizarea unor proiecte privind infrastructura de transport, pentru a asigura conectivitate la marile artere rutiere naţionale şi europene ce traversează ţara noastră. În momentul de faţă, regiunea Sud Muntenia are trei trasee mari, propuse să fie finanţate prin Axa de infrastructură de transport. Primul traseu va avea 113 km şi va trece prin judeţele Giurgiu, Teleorman şi Argeş; al doilea traseu, de 160 km, va parcurge judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova; iar al treilea, de 77 km, va lega judeţele Prahova şi Dâmboviţa. Este un prim pas al colaborării dintre administraţiile judeţelor, care sper că va continua şi pe celelalte axe ale noului POR. Administraţia şi-a dat seama că are mai multe şanse de reuşită promovând proiecte europene în parteneriat.

Reporter: Ce probleme întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră?

Liviu Muşat: Există trei tipuri de probleme ce au afectat derularea proiectelor în programul 2007- 2013. Noi le-am clasificat în probleme de natură juridică, financiară şi tehnică. Cele de natură juridică ţin de modul în care sunt întocmite licitaţiile şi de modul cum se desfăşoară acestea. Există cazuri celebre de contestaţii şi procese care durează ani întregi şi care opresc, întârzie nejustificat, insurmontabil aproape, proiectele. Apoi sunt probleme de natură tehnică, şi aici mă refer la calitatea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor ce sunt făcute de către beneficiari, de fapt de nişte firme de consultanţă pentru beneficiari. Greşelile din aceste proiecte împiedică foarte mult derularea în condiţii optime a acestora. Şi mai sunt problemele de natură financiară. Am traversat o perioadă financiară dificilă, programul s-a suprapus acestei perioade. Problemele nu puteau să ocolească implementarea proiectelor în regiunea Sud Muntenia. Au fost lucrări atribuite unor constructori care, din păcate, au intrat în faliment, în incapacitate de plată. Acest lucru a întârziat nepermis derularea investiţiilor. Din păcate, aceste probleme de natură financiară sunt foarte greu de combătut, dar ne putem axa pe evitarea problemelor de natură juridică, în sensul realizării unei documentaţii de achiziţie cât mai riguroasă, ca să dăm cât mai puţin loc de interpretare potenţialilor aplicanţi şi care se văd nedreptăţiţi de modul cum s-a organizat licitaţia respectivă. Putem să ne axăm pe calitatea documentelor de proiectare. Niciodată sumele plătite pentru realizarea unui proiect de calitate nu sunt prea mari, având în vedere că ne pot scuti de multe neplăceri.

Reporter: Care credeţi ca ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestor neajunsuri?

Liviu Muşat: Solicitanţii să nu aplice pe programe europene pentru a accesa fonduri nerambursabile dacă nu au identificat o nevoie reală ce poate fi soluţionată prin proiectul pe care doresc să îl realizeze şi dacă acesta nu aduce un plus economic. Orice proiect ce rezolvă o problemă de natură economică, la rândul lui, poate crea noi premise pentru proiectele de natură socială. Mediul de afaceri trebuie încurajat, deoarece acesta aduce bani pentru susţinerea comunităţilor locale. Proiectele trebuie să fie bine realizate. Astfel, cu cât calitatea documentaţiei tehnice este mai bună, cu atât problemele întâmpinate pe perioada derulării proiectului sunt mai reduse. Le recomand potenţialilor beneficiari să îşi aleagă cu multă atenţie firma de consultanţă. Aceasta trebuie să aibă un anumit prestigiu pe piaţă, un bun palmares şi să aibă oameni bine pregătiţi în domeniul achiziţiilor publice. Totodată, le sugerez reprezentanţilor comunităţilor locale să îşi creeze strategiile de dezvoltare în baza unor parteneriate.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Liviu Muşat: În noul program, contractul de finanţare se poate semna la nivel de studiu de fezabilitate sau de documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, urmând ca beneficiarul să scoată la licitaţie atât proiectarea, cât şi execuţia. Dacă se licitează la pachet, atunci nu mai apar divergenţele dintre proiectant şi constructor, aceştia fiind nevoiţi să se pună de comun acord în realizarea lucrării. Acest aspect poate fi un avantaj major pentru proiectele ce se vor executa. De asemenea, aşteptăm modificări la legislaţia privind achiziţiile publice.

Reporter: Mulţumesc!