"POR 2014-2020, o mare oportunitate pentru dezvoltarea Regiunii Sud Muntenia"

(Interviu cu Liviu Gabriel Muşat, Director ADR Sud Muntenia)

Liviu Muşat: "Bugetul alocat iniţial regiunii Sud Muntenia, prin POR 2014 - 2020, depăşeşte 800 de milioane de euro".

Reporter: Cum vedeţi dezvoltarea regiunii Sud Muntenia?

Liviu Gabriel Muşat: Pentru dezvoltarea regiunii Sud Muntenia, Programul Operaţional Regional 2014-2020 reprezintă o mare oportunitate. Cu ajutorul fondurilor nerambursabile europene alocate prin POR, putem să producem o schimbare în bine în regiunea noastră. Nu va fi uşor, însă Regiunea Sud Muntenia poate avea un viitor bun, pentru că deţine un potenţial de dezvoltare excepţional. Însă, ca să scoatem la lumină această capacitate a zonei, consider că este nu doar importantă, ci chiar esenţială cooperarea, fie că este vorba de cooperare între judeţe, între centru şi regiuni sau între comunităţile cu nevoi şi agenţia noastră, în calitate de partener al acestor comunităţi.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 pentru dezvoltarea regiunii pe care o reprezentaţi?

Liviu Gabriel Muşat: Bugetul alocat iniţial regiunii Sud Muntenia, prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020, depăşeşte 800 de milioane de euro, sumă din care ne dorim să absorbim cât mai mulţi bani europeni. Faţă de exerciţiul bugetar trecut, POR 2014 - 2020 are de două ori mai multe axe, o alocare financiară cu 70% mai mare faţă de perioada anterioară de programare, tipuri noi de investiţii şi, cel mai important, ţinte şi indicatori mai clar definiţi şi monitorizaţi.

Reporter: Ce tipuri de proiecte finanţează POR 2014-2020?

Liviu Gabriel Muşat: Spre deosebire de perioada anterioară de programare bugetară, POR 2014- 2020 finanţează în plus tipuri de investiţii pentru:

cercetare, dezvoltare şi inovare pentru IMM, prin centre de transfer tehnologic

O primă problemă evidenţiată în analizele efectuate pentru alcătuirea noului program o constituie transferul limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivelul scăzut de asimilare a inovării în firme. Astfel, proporţia IMM-urilor care au introdus un produs sau un proces inovator este sub 3%, ceea ce este extrem de puţin. Mai mult, două treimi dintre întreprinderile noi dispar în primul an de viaţă. Centrele de transfer tehnologic (CTT) constituie una dintre noutăţile absolute ale noului program, ca tip de investiţii ce stimulează inovarea, pentru a introduce în circuitul economic rezultatele cercetării, transformate în produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite. Astfel, potenţialii beneficiari ai fondurilor europene vor fi toate acele entităţi juridice care fac transfer tehnologic, conform legislaţiei în vigoare, respectiv OUG nr. 57/ 2002 şi HG nr. 406/ 2003.

incubatoare de afaceri

Pe lângă sprijinul oferit direct companiilor, se acordă facilităţi pentru companii nou înfiinţate prin intermediul incubatoarelor de afaceri.

eficienţă energetică, inclusiv a clădirilor publice

Fondul de clădiri din România a fost construit la standarde scăzute în timpul regimului comunist, iar renovarea acestuia a fost neglijată. Performanţa energetică a clădirilor este foarte slabă, ceea ce conduce la utilizarea ineficientă a energiei. Dacă prin Regio 2007-2013 s-a început anveloparea blocurilor de locuinţe şi refacerea izolaţiilor acestora, prin POR 2014-2020 vor fi finanţate proiecte complexe ce presupun folosirea unor tehnologii noi, care să crească eficienţa energetică: noi tipuri de circuite electrice, instalaţii de încălzire, ventilaţie etc. Pe lângă clădirile rezidenţiale, noul program include, în proiectele de eficienţă energetică, şi clădirile publice, precum şi iluminatul public.

creşterea mobilităţii urbane

Scopul este să avem un transport eficient, care să-i determine pe cetăţeni să renunţe la maşina personală şi să apeleze la transportul public, cât mai prietenos cu mediul. Astfel, investiţiile se vor adresa inclusiv transportului public electric şi nemotorizat, precum şi construirii unei infrastructuri necesare funcţionării acestuia (de exemplu staţii de alimentare electrice). Toate acestea se vor derula pe baza planurilor de mobilitate urbană durabilă, obligatorii pentru fiecare oraş.

infrastructura educaţională pentru preşcolari

Spre deosebire de Regio 2007- 2013, când erau modernizate sau reabilitate doar structuri din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi universitar, noul program include şi reabilitarea şi modernizarea clădirilor utilizate în educaţia ante şi preşcolară (creşe şi grădiniţe).

infrastructura de sănătate

Construirea şi dotarea spitalelor regionale - sănătatea va beneficia de construirea şi echiparea a trei spitale regionale, precum şi de reabilitarea şi modernizarea unităţilor de primiri urgenţă din spitalele judeţene, ceea ce reprezintă o noutate faţă de vechiul Regio, în care erau reabilitate şi modernizate doar spitale şi ambulatorii.

infrastructura socială

Centre comunitare integrate socio-medicale ce vor oferi atât servicii sociale, cât şi medicale, faţă de centrele sociale reabilitate în programul Regio 2007-2013, prin carec erau oferite doar servicii sociale.

infrastructura rutieră

Modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene care fac legătura cu reţelele de transport european (TEN-T).

Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC)

Faţă de Regio 2007-2013, unde intervenţiile în tipurile de zone defavorizate au fost realizate fie de autorităţile publice locale, fie de reprezentanţi ai societăţii civile, noul Regio propune o abordare integrată. Astfel, comunităţile marginalizate vor putea implementa proiecte de incluziune socială şi combatere a sărăciei, pe baza unor strategii de dezvoltare locală. Aceste proiecte pot primi finanţare din POR 2014-2020 (prin Axa prioritară 9 "Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban") şi din Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020 (Axa prioritară 5 "Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii").

înregistrarea proprietăţilor din mediul rural în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară

POR 2014-2020 va cofinanţa, prin Axa prioritară 11, o parte din Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară al României. În acest scop, sunt alocate 300 de milioane de euro. Programul s-ar putea întinde pe 7 - 8 ani şi ar urma să funcţioneze pe principiul cadastrului general: realizarea cadastrului complet, intravilan/extravilan, pentru o unitate administrativ-teritorială.

Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI)

Acestea permit intervenţii concentrate şi corelate pe mai multe domenii dintr-o singură zonă, pentru dezvoltarea integrată a acesteia. Astfel, ITI Delta Dunării are alocate 411,81 milioane de euro din POR 2014-2020 (iar cu contribuţia tuturor Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014 - 2020 ar putea ajunge la 1 miliard de euro), pentru un areal format din 38 de unităţi administrativ-teritoriale din cadrul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, din judeţul Tulcea şi din nordul judeţului Constanţa.

Reporter: În acest context favorabil, ce strategie are Agenţia pentru atragerea cât mai multor fonduri europene?

Liviu Gabriel Muşat: În ceea ce priveşte exclusiv Programul Operaţional Regional, pe care ADR Sud Muntenia îl implementează în calitate de Organism Intermediar, prin activitatea instituţiei noastre încercăm să fim un sprijin real, în special pentru administraţia publică locală, dar din ce în ce mai mult dorim să ne îndreptăm şi spre mediul de afaceri. Practic, prioritatea noastră zero este sprijinirea potenţialilor beneficiari ai fondurilor europene. Pentru această perioadă de programare suntem preocupaţi să identificăm şi să încurajăm cât mai multe proiecte importante pentru comunităţile regiunii noastre. Din acest motiv am fost, suntem şi vom fi în continuare alături de potenţialii beneficiari din regiunea noastră, prin activităţile de helpdesk derulate exclusiv pentru sprijinirea lor.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Liviu Gabriel Muşat: La nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, gradul de absorbţie a fondurilor alocate prin POR 2007 - 2013 depăşeşte 80%, însumând peste 620 de milioane de euro. Bineînţeles că ne-am fi dorit să ne apropiem de 100%, însă sunt cauze multe, vechi şi însemnate care au dus la acest procentaj, ce se datorează în principal faptului că foarte multe proiecte şi-au reziliat contractele de finanţare într-un moment în care nu se mai puteau realoca aceste fonduri către alte proiecte.

În total, în regiunea noastră au fost depuse aproape 1.300 de proiecte, iar pentru peste jumătate dintre ele au fost semnate contracte de finanţare. În ceea ce priveşte domeniile vizate, acestea au fost diverse, având în vedere paleta largă de finanţări specifice Regio: dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei sociale, mediul de afaceri şi dezvoltarea turismului.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2016?

Liviu Gabriel Muşat: Până la această dată nu a fost contractat niciun proiect dintre cele depuse în cadrul POR 2014 -2020 la nivelul regiunii noastre de dezvoltare. Anul 2016 a reprezentat o luptă pe două fronturi - practic, vechiul cu noul se îngemănau şi atenţia a fost îndepreptată pe de-o parte spre beneficiarii POR 2007 - 2013, care au avut de finalizat proiectele rămase în implementare, iar pe de altă parte spre potenţialii aplicanţi care doresc să realizeze investiţii prin noul program, pe care am încercat să îi sprijinim prin caravanele de informare organizate în toate judeţele regiunii noastre.

Implementarea Programului Operaţional Regional este puternic concentrată în acest moment pe lansarea liniilor de finanţare şi pe promovarea acestor oportunităţi de finanţare pe care le oferă POR în actualul exerciţiu financiar.

Până în prezent, proiectele depuse la nivelul regiunii noastre au fost în mare parte evaluate din punctul de vedere al conformităţii administrative şi eligibilităţii. Încă de la începutul lunii martie am semnat contractul de atribuire pentru achiziţia de experţi evaluatori, astfel încât acum suntem în plină derulare cu cea de-a doua etapă de evaluare, cea tehnico-financiară. Încercăm ca până la sfârşitul primului semestru să transmitem Autorităţii de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale toate contractele ce vor trece de etapa de evaluare tehnico-financiară.

În momentul de faţă, avem depuse la nivelul regiunii 360 de aplicaţii, cu o valoare totală de aproape 1.380 de milioane de lei, din care peste 1.237 milioane lei reprezintă valoarea solicitată. Cele mai multe, un număr de aproape 300, au fost depuse de microîntreprinderi, ceea ce înseamnă că avem o cerere de peste 126% faţă de valoarea alocată regiunii. De asemenea, avem foarte multe proiecte depuse în cadrul Axei 5 (peste 40 de aplicaţii), pentru conservarea patrimoniului naţional cultural, unde cererea de proiecte pentru conservarea şi valorificarea monumentelor este de aproape 190%.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu?

Liviu Gabriel Muşat: Legislaţia în domeniul fondurilor europene, aşa cum am mai afirmat de-a lungul timpului, încă din perioada de programare anterioară, a ridicat o serie de probleme pentru aplicanţii din vechiul program operaţional, cele mai frecvente vizând achiziţiile publice.

Încă din exerciţiul bugetar trecut, 2007 - 2013, noi am încercat să venim în sprijinul beneficiarilor - profilactic şi preventiv -, să avem o atitudine activă, pozitivă şi să îi punem la curent cu normele legislative, cu toate procedurile, în general, ajutându-i în permanenţă.

Din păcate, când aplicanţii demarează procedurile pentru realizarea unui proiect din fonduri nerambursabile, nu iau totdeauna în calcul riscurile ce apar pe durata elaborării, şi, ulterior, implementării acestuia. Din acest motiv pot rezulta multe greşeli care conduc la consecinţe nefaste în ceea ce priveşte implementarea şi finalizarea în bune condiţii a proiectului.

De cele mai multe ori, buna derulare a proiectelor în programul 2007 - 2013 a fost afectată în special de modul în care au fost realizate licitaţiile şi de cum s-au desfăşurat acestea. Deja a devenit cutumă pentru unii contestarea procedurilor de achiziţii publice care durează şi care întârzie, insurmontabil aproape, proiectele.

Trag nădejde ca, împreună cu beneficiarii, instituţiile implicate în gestionarea fondurilor, comunităţile din regiunea noastră, să ne bucurăm de roadele programului anterior şi, cu înţelepciune, să preluăm în noul POR tot ceea ce a fost bun în exerciţiul 2007 - 2013 şi să ameliorăm tot ceea ce este de ameliorat.

În contextul accesării fondurilor europene, consider că esenţa rezolvării oricărei probleme pentru dezvoltarea economică este însăşi identificarea nevoilor comunităţii. Administraţiile locale, în calitate de aplicanţi şi, mai ales, reprezentanţi ai unor comunităţi, ar trebui să realizeze proiecte care sunt strict necesare locuitorilor urbelor pe care le conduc. Evident că nu pot rezolva toate problemele dintr-odată, dar, printr-o ierarhizare a nevoilor de investiţii, în timp se pot găsi soluţii, care, ulterior, pot fi transcrise în proiecte europene, pe care să le prioritizeze, ideal, într-un larg cadru partenerial, într-o dezbatere publică, în care să angreneze cât mai mulţi cetăţeni ai comunităţii, mediul de afaceri, mass-media, asociaţiile profesionale, sindicatele şi, dacă se poate, chiar şi mediul academic.

În altă ordine de idei, este foarte important ca în administraţiile locale să se formeze colective de oameni cu experienţă, care să transpună în proiecte ceea ce doreşte comunitatea. Este foarte important să ştii să scrii un proiect, să ştii să implementezi un proiect, să ştii să faci o achiziţie publică, aşa încât să nu existe probleme pe parcursul derulării investiţiei.

Reporter: Care credeţi că ar fi aportul noului exerciţiu bugetar în ameliorarea problemelor enumerate?

Liviu Gabriel Muşat: Un aport important al noului program POR este, în opinia mea, introducerea criteriului competitivităţii, deoarece criteriul "primul venit - primul servit" a adus nemulţumiri aplicanţilor din mediul privat în perioada de programare anterioară. O altă chestiune importantă adusă de POR este dată de faptul că, acum, pentru finanţarea proiectelor de investiţii este suficientă doar depunerea studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţie. Totodată, sunt modificări necesare aduse indicatorilor de proiect, care acum sunt predefiniţi, specifici fiecărei priorităţi de investiţii.

De asemenea, dacă aplicanţii îşi vor manifesta interesul de a accesa fonduri prin depunerea unui număr cât mai mare de proiecte în cadrul unei linii de finanţare, este posibil să asistăm la o realocare de fonduri în cadrul programului, aşa cum s-a întâmplat în perioada 2007-2013, când de-a lungul acestui exerciţiu financiar au fost deschise mai multe apeluri de proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale şi pentru sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor.

În final, ca o recomandare, îndemnăm solicitanţii să nu aplice pe programe europene, în general, pentru a accesa fonduri nerambursabile, dacă nu au identificat o nevoie reală ce poate fi soluţionată prin proiectul pe care doresc să îl realizeze şi dacă acesta nu aduce un plus economic. Orice proiect ce rezolvă o problemă de natură economică, la rândul lui, poate crea noi premise pentru proiectele de natură socială. Mediul de afaceri trebuie încurajat, deoarece acesta aduce bani pentru susţinerea comunităţilor locale. Proiectele trebuie să fie bine realizate. Astfel, cu cât calitatea documentaţiei tehnice este mai bună, cu atât problemele întâmpinate pe perioada derulării proiectului sunt mai reduse.

Cred că în momentul în care faci un proiect doar de dragul de a obţine nişte finanţări, îţi asumi o serie de riscuri, ce pot avea ca rezultate, pe de-o parte, incapacitatea de a duce la bun sfârşit proiectul sau de a susţine cofinanţarea investiţiei, iar, pe de altă parte, asigurarea mentenanţei proiectului, care trebuie să aibă o perioadă de durabilitate de trei sau cinci ani, după caz.

ADR Sud Muntenia, în calitate de Organism Intermediar pentru POR, monitorizează timp de trei ani proiectele europene implementate de mediul privat şi vreme de cinci ani proiectele realizate de mediul public, după ce contractele de finanţare au fost finalizate, pentru a verifica dacă beneficiarii şi-au respectat angajamentele asumate. Faţă de programul anterior, pe lângă clauzele standard prevăzute în contracte, există şi clauze specifice aplicabile fiecărei priorităţi de investiţii, care dacă nu sunt respectate întocmai ar putea conduce la rezilierea acestora.

Reporter: Mulţumesc!