Ritmul de implementare al proiectelor cu finantare europeana din Regiunea Bucuresti-Ilfov a crescut comparativ cu vara trecuta, iar proiectele care mai sunt in evaluare urmeaza sa fie contractate in perioada urmatoare. "Cel mai tarziu in primul trimestru din 2012 speram sa nu mai avem proiecte in evalaure, ci doar proiecte contractate sau in contractare", a precizat doamna Claudia Ionescu, sef departament promovare regionala si investitii in cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti-Ilfov (ADRBI).
In urmatoarele zile urmeaza sa fie semnate contractele de finantare pentru proiectele de reabiltare a Spitalului Judetean Ilfov si a doua ambulatorii, a mentionat doamna Silvia Ghica, expert promovare in cadrul ADRBI.
Cei mai mari beneficiari ai finantarilor POR din regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov sunt
Consiliul Judetean Ilfov, Primaria Sectorului 2, Primaria Sectorului 6, Primaria Municipiului Bucuresti, primariile Chitila, Magurele, Vidra.
In prezent, la nivelul regiunii au fost depuse prin POR aproape 800 de proiecte. Dintre acestea mai sunt in prezent in evaluare in jur de 300. Au fost contractate 176 de proiecte, solicitand o finantare de peste 630 milioane lei. Pana in prezent Ministerul Dezvoltarii a aprobat plati catre beneficiari totalizand aproximativ 170 milioane lei, potrivit reprezentantilor ADRBI.
La mijlocul lunii noiembrie mai puteau fi depuse proiecte doar pe domeniul 1.1 - Planuri Integrate de Dezvoltare Urbana. In privinta domeniilor 2.1 - drumuri si 3.2 - centre sociale, era asteptata comunicarea deciziei de suspendare a depunerii de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale.
In perspectiva viitorului cadru financiar 2014 - 2020, doamna Silvia Ghica a precizat ca, in continuare, la nivelul regiunii mai sunt necesare fonduri pentru infrastructura sociala, scoli, planuri integrate de dezvoltare urbana, microintreprinderi si strazi, domenii care au atras numeroase proiecte, depasind in unele cazuri cu mult finanatarea alocata in actualul cadru financiar (2007-2013).
Printre problemele care au cauzat intarzierea proiectelor se remarca aparitia contestatiilor la achizitiile publice, neclaritati in demonstrarea detinerii in proprietate a imobilelor de catre beneficiari, precum si absenta unor acreditari (in cazul solicitantilor pentru infrastructura sociala). De asemenea, un motiv pentru respingerea proiectelor a vizat calitatea slaba a unora dintre ele, capabilitatea consultantilor avand un rol determinant: "Sunt consultanti buni, mai putini buni sau catastrofa. Beneficiarii nu au stiut adesea ce sa ceara de la consultanti, iar unele firme de consultanta nu inteleg ca fiecare program are specificul lui", atrage atentia doamna Ghica.
