2013 ar trebui să fie un an în care să ieşim din recesiune şi să începem creşterea

Injecţia de fonduri europene ar putea produce efecte din 2013

Piaţa construcţiilor din România va atinge în acest an cel mai probabil un nivelul similar celui înregistrat anul trecut, respectiv în jur de 9,3 - 9,4 miliarde euro. Semestrul al doilea din an va compensa în mod negativ dezvoltarea din primul semestru, precizează Laurenţiu Plosceanu, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO).

Anul 2012 a debutat cu motive de optimism, pe de o parte datorită dimensiunii electorale, experienţa europeană evidenţiind o creştere a investiţiilor în context electoral, iar pe de altă parte era de aşteptat o abordare pragmatică privind absorbţia de fonduri europene.

Efectul electoral s-a resimţit în primul semestru al anului, sectorul construcţiilor înregistrând o relativă creştere faţă de semestrul al doilea din 2011 pe fondul avansării unor cheltuieli în rândul autorităţilor centrale şi locale. Din păcate, odată cu luna iunie, această tedinţă şi-a inversat direcţia în partea a doua a anului, iar avântul din primul semestru s-a pierdut. În plus, rectificarea bugetară a însemnat, pentru prima dată după mulţi ani, amputarea unor investiţii. Efectele rectificării bugetare se vor resimţi încă din acest an, ca un semnal negativ dat pieţei, subliniază domnul Plosceanu.

În paralel, consumul de fonduri europene nu s-a regăsit în economia reală, România fiind încă lacunară în această privinţă. "Sunt mulţi bani care se duc spre investiţii, însă calitatea acestora este îndoielnică", susţine domnul Plosceanu.

Valoarea sectorului va fi amputată şi de devalorizarea leului în raport cu moneda europeană, produsă la mijlocul anului.

De asemenea, valoarea investiţiilor străine directe în acest an a scăzut de la 9 miliarde de euro pe an în 2007 - 2008 la două miliarde euro. Aceasta în contextul în care pe zonele de energie, agricultură şi infrastructură potenţialul de atragere a investiţiilor străine este mare.

Constructorii nu au beneficiat de sprijin bancar

Lucrările de infrastructură au avut o pondere semnificativă pe piaţa construcţiilor în acest an. La acestea se adaugă lucrările din domeniul edilitar, mediu, energie şi reabilitare termică. În cazul reabilitării, fondurile au fost puţine în acest an, însă injecţia de fonduri europene ar putea produce efecte din 2013.

Investiţiile private au vizat îndeosebi zona de retail. Demararea unor proiecte imobiliare private noi este descurajată însă de existenţa unui stoc de proiecte începute în perioada 2007 - 2008 şi care acum sunt finalizate sau suspendate şi care au ajuns în custodia băncilor ca urmare a executării unor garanţii. Investiţii noi pe segmentul rezidenţial practic nu mai pot fi luate în considerare. Cine a rămas pe piaţă îşi măsoară foarte bine paşii. "Vor mai trece ani buni până când lucrurile vor putea să capete o dinamică pozitivă", prefigurează Laurenţiu Plosceanu.

La momentul de faţă cei mai mulţi constructori nu sunt mulţumiţi de relaţia pe care o au cu băncile şi nu puţini sunt cei care au încercat să schimbe partenerul bancar deoarece nu au găsit în acesta sprijinul sperat.

Una dintre propunerile ARACO pe acest palier, discutată cu Asociaţia Română a Băncilor şi Ministerul Finanţelor, a vizat crearea unui mecanism de scontare prin care datoriile statului către constructori să fie lichidate prin intermediul băncilor. Băncile ar fi eliberat constructorilor fondurile aferente acestor creanţe, urmând să le recupereze ulterior de la stat.

Creanţe de 750 - 800 milioane de euro ar putea fi recuperate de constructori

Anul 2012 a venit cu câteva măsuri economice pozitive, însă efectele lor, reflectate prin creştere economică, se vor resimţi de abia începând cu anul 2013. Vizita de monitorizare întreprinsă de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europeane şi Băncii Mondiale în această vară a avut ca efect asupra Guvernului obligarea autorităţilor locale să ramburseze creanţele către prestatorii de servicii, deci inclusiv antreprenorii din construcţii, măsură solicitată de altfel şi de ARACO. Acum mai rămâne doar ca decizia politică luată să aibă efecte în plan concret, respectiv recuperarea creanţelor. În prezent, autorităţile publice au restanţe de plată către constructori de 750 - 800 milioane de euro. Sunt firme care au creanţe vechi şi de doi-trei ani. Cifra reală ar putea fi însă mai mare, în contextul în care unii constructori au realizat producţii pe care nu le-au facturat pentru a nu fi nevoiţi să plătească TVA la facturare, deci înainte de obţinerea plăţii de la beneficiar. Aceasta în contextul în care multe companii de construcţii sunt dezechilibrate financiar, nemaiputând miza pe un sprijin al sectorului bancar sau un aport de capital de la acţionari. Din aceste motive, facturează producţia ţinând cont de capacitatea clientului de a plăti creanţa.

De asemenea, Guvernul a acceptat în cele din urmă ca Directiva europeană privind plăţile întârziate să fie implementată în legislaţia internă cu un an mai devreme. Directiva ar urma să fie introdusă din luna martie a anului viitor. Prin urmare, cel puţin în cazul creanţelor care se vor înregistra după această dată, perioada de rambursare a lucrărilor efectuate va trebui să nu mai depăşească 30 de zile, în caz contrar fiind purtătoare de penalităţi.

Tot în urma vizitei de monitorizare a organismelor internaţionale, a rezultat un acord care prevede ca, începând din luna ianuarie a anului viitor, întreprinderilor mici şi mijlocii (cu cifră de afaceri de până în 500.000 de euro) să li se permită plata TVA la încasare, nu la facturare. ARACO a ridicat unele semne de întrebare privind forma finală a actului normativ, de exemplu raţionamentul pentru care au fost excluse firmele mari, fapt ce conduce practic la o discriminare. Altfel, măsura reprezintă intrarea în normalitate pentru o parte din sectorul construcţiilor. "Sperăm că se va aplica într-un orizont de timp scurt. Trebuie să vedem anul viitor efectele reale, deocamdată reacţiile din piaţă nu sunt de mare satisfacţie. Această măsură vine cu o întârziere care, pe un fond de decapitalizare, s-ar putea să vină pentru mulţi agenţi economici prea târziu", atrage atenţia preşedintele ARACO.

Legislaţia achiziţiilor publice trebuie corectată

Una dintre marile probleme care au afectat piaţa construcţiilor în ultimul an rezidă în modul în care sunt efectuate achiziţiile publice. "Procedurile de licitare sunt destul de laxe prin modul de elaborare a caietelor de sarcini şi permit în continuare multor unităţi achizitoare să îşi prefigureze partenerii. De multe ori se câştigă contracte în comisia de licitaţie sau în instanţă", explică Laurenţiu Plosceanu.

Potrivit preşedintelui ARACO, ordonanţa 34 privind achiziţiile publice trebuie corectată. Guvernul a promis modificarea legii în cursul acestui an. În caz contrar vor exista în continuare preţuri de dumping, lucrări de calitate îndoielnică şi firme neprofesioniste, dar susţinute politic, care vor contracta lucrări. De asemenea, trebuie definite foarte bine rolurile Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

Menţinerea angajaţilor calificaţi este vitală

Numărul de firme din sectorul construcţiilor s-a menţinut anul acesta pe palierul din 2011, respectiv la nivelul minim al perioadei 2008 - 2012. Falimente ale firmelor de construcţii au continuat să se producă şi în 2012, însă acestea s-au datorat în principal deciziei acţionarilor de sistare a activităţii. De altfel, în primul semestru s-a lucrat bine, în pofida vremii dificile din luna februarie, subliniază domnul Plosceanu.

În prezent, în sectorul construcţiilor lucrează aproximativ 325.000 - 330.000 de persoane.

În continuare se simte o precaritate în ceea ce priveşte aspectul calitativ al resursei umane disponibile pe fondul migraţiei forţei de muncă în anii precedenţi către Italia, Spania şi Israel.

"Suntem îngrijoraţi de deschiderea pieţei forţei de muncă, care se va produce începând cu anul 2014 pe relaţia Germania, care a transmis deja semnale că are nevoie de lucrători din Europa Centrală şi de Est pe câteva industrii, printre care şi sectorul de construcţii. De asemenea, suntem îngrijoraţi de perspectiva pieţei de forţă de muncă pe relaţia Franţa. Ne aşteptăm ca o parte din forţa de muncă de nivel calificat, care a mai rămas disponibilă în România, să fie atrasă datorită nivelului de salarizare competitiv din aceste ţări", declară preşedintele ARACO.

În opinia sa nu există speranţe ca această tendinţă să fie contrabalansată de o eventuală revenire în ţară a muncitorilor care au plecat la lucru în Spania şi Italia, deoarece aceştia s-au aclimatizat în ţările-gazdă. Singura modalitate prin care aceştia ar putea deveni interesaţi de piaţa din România ar fi şansa obţinerii unor salarii competitive.

De altfel, dacă în ultimii ani curba producţiei în construcţii şi numărul salariaţilor au descrescut, în schimb nivelul de salarizare a cunoscut o uşoară creştere, de 5 - 7%, comparabilă cu rata inflaţiei. Aceasta deoarece prezenţa unei resurse umane mediu calificate este o condiţie vitală pentru menţinerea nivelului de competitivitate al companiei.

Constructorii serioşi şi-au fidelizat forţa de muncă în anii aceştia şi au în continuare echipe calificate, cu un nivel de salarizare care să îi determine să nu ia în calcul emigrarea.

Pe de altă parte, nivelul de îmbătrânire a forţei de muncă devine apăsător, iar tinerii care vin acum de pe băncile şcolilor profesionale sunt greu acceptaţi pe şantier fără efectuarea unor stagii de practică suplimentare. Însă, companiile nu prea îşi permit să finanţeze formarea profesională a tinerilor din cauza problemelor financiare cu care se confruntă, iar pe de altă parte nu au nici certitudinea că oamenii, odată formaţi, vor rămâne în cadrul companiei.

Foarte multe companii de construcţii au înţeles că a lucra cu salariaţi direcţi tinde să fie o problemă în perioada în care nu au lucrări care să le asigure capacitatea de lucru sau vremea este nefavorabilă. Multe firme au politica menţinerii unui nucleu de bază de angajaţi, indiferent de situaţie, iar în funcţie de proiectele pe care le câştigă, să atragă forţă de muncă temporară. În piaţă sunt numeroase firme care subcontractează sau lucrează cu prestatorii de servicii. O tendinţă care s-a evidenţiat pe piaţă vizează apariţia leasingului de forţă de muncă, în paralel cu închirierea de utilaje, explică domnul Plosceanu.

Constructorii români au pătruns timid pe noi pieţe

În prezent, intrarea pe piaţă a unor constructori străini nu se conturează ca o ameninţare pentru constructorii autohtoni, cu atât mai mult cu cât aceştia apelează de cele mai multe ori la subcontractanţi locali. Uzual, firmele străine preferă să detaşeze în România doar echipa de management de proiect şi personalul-cheie, iar în rest utilizează firme locale.

Sunt şi companii româneşti care au reuşit să pătrundă pe pieţe externe, însă nu sunt multe. Acestea s-au implicat în diverse proiecte în state precum Irak, Libia, Algeria, Tunisia şi Turkmenistan. Firmele respective merg în ţările amintite fără să aibă garanţia statului român în spate, prin urmare îşi asumă nişte riscuri semnificative. În plus, în general activează ca subcontractanţi de specialitate, nu ca antreprenori generali, menţionează reprezentantul ARACO.

Fondurile europene reprezintă şansa anului 2013

Şansa sectorului românesc de construcţii de a se dezvolta în anul 2013 ţine de maniera în care autorităţile vor înţelege că fără dezvoltarea acestui sector nu se poate obţine creştere economică, întrucât efectul de multiplicare pe industriile colaterale este semnificativ.

"Dacă va exista o relativă stabilitate politică, iar momentele electorale din acest an vor fi depăşite într-o manieră matură, 2013 ar trebui să fie un an în care să ieşim din recesiune şi să începem creşterea, rămâne de văzut dacă cu 2-3 sau 5%. Pentru revitalizarea economică este nevoie de un parteneriat corect între autorităţi şi prestatorii de servicii din construcţii şi de o legislaţie corectă pe care să o respectăm împreună", consideră Laurenţiu Plosceanu.

În plan administrativ, trebuie schimbată legislaţia achiziţiilor publice încă din acest an, iar de anul viitor să fie implementată Directiva privind plăţile întârziate. Nu în ultimul rând, trebuie asigurată o transparenţă reală în privinţa proiectelor de investiţii publice, eventual prin intermediul unui portal care să centralizeze situaţia pe toate proiectele (ce proiecte vor fi lansate, sursele de finanţare, valoarea contractului, costul la finalizarea lucrării etc.).

Pe lângă acestea, mai este necesară o reluare a discuţiilor privind însemnătatea TVA şi când trebuie plătită, consideră reprezentantul ARACO.

În opinia sa, oportunităţile României rezidă în sectorul agricol, energetic şi, desigur, construcţii.

Principala prioritate a autorităţilor trebuie să fie atragerea fondurilor europene. La acestea se adaugă fondurile din bugetul de stat. Constructorii nu mizează însă pe un impact semnificativ pe acest palier. Cumulat, aceste investiţii s-ar putea reflecta printr-o creştere a sectorului construcţiilor în 2013 comparativ cu anii 2012 şi 2011, consideră domnul Plosceanu.

În perspectivă, România nu ar trebui să privească doar către fondurile structurale. Datorită poziţionării ţării la graniţa Europei, există şi alte oportunităţi, cum ar fi de exemplu investiţiile chineze. Astfel ar putea fi recuperat din deficitul existent faţă de restul Europei în privinţa infrastructurii, energiei şi producţiei agricole, inclu­zând aici şi realizarea de îmbunătăţiri funciare, canale de irigaţii etc, completează Laurenţiu Plosceanu.

PPP-ul nu funcţionează sub forma actuală

Parteneriatul Public-Privat reprezintă una din modalităţile alternative de atragere a capitalului străin în România, însă, sub forma actuală a legii PPP, efectele se vor lăsa aşteptate, este de părere domnul Plosceanu. Aceasta deoarece legea prevede că partenerul public nu poate participa cu o contribuţie financiară la proiect. "Este un element care descurajează orice iniţiativă în zona aceasta şi cred că pierdem oportunităţi care pot fi exploatate de alte state. Este evident că legea actuală a PPP nu este generatoare de oportunităţi", atrage atenţia domnul Plosceanu.