"Eurostrada" reabilitează 169 de străzi secundare
Primăria Municipiului Braşov continuă şi în 2008 investiţiile majore de reabilitare a sistemului rutier şi pietonal începute din anul 2004. În zona istorică, deja au fost refăcute aproape toate străzile. Dorinţa primarului Gheorghe Scripcaru este ca lucrările demarate peste tot în oraş să fie executate simultan atât pe partea de reţele subterane, cât şi pe partea de asfaltare şi refacere de străzi, pentru a se evita refacerea repetată a părţii carosabile.
Anul curent a marcat, pentru Braşov, finalizarea pachetului de străzi modernizate din împrumutul contractat de la BERD, în valoare de 15 milioane de euro. Creditul a fost contractat în 2005, iar valoarea totală a contractului este de peste 18 milioane de euro, inclusiv co-finanţarea de la bugetul local. La finele lunii august, erau în curs de finalizare ultimele trei artere din cele 18 străzi principale cuprinse în proiect: Calea Feldioarei, Vasile Alecsandri şi strada Lungă.
O ambiţie mai veche a actualei administraţii rămâne, însă, finalizarea tronsonului II al ocolitoarei mici a Municipiului Braşov, care va avea patru benzi. Pentru segmentul cuprins între DN 11 şi DN 13, în valoare totală de circa 40,6 milioane de lei, de la bugetul local au fost alocaţi, în acest an, aproape patru milioane de lei, restul provenind din alte surse de finanţare. Execuţia aşa-numitului "by-pass" în lungime de 5 km, a fost încredinţată către două societăţi care lucrează în consorţiu - "Concefa" Sibiu şi "Spedition UMB" Bacău. Lucrările presupun şi realizarea a două poduri peste Timişul Sec precum şi a unuia pes-te calea ferată pe direcţia Rupea - Mediaş. Lidia Bulgărea, şef serviciu investiţii în cadrul Primăriei Braşov, ne-a declarat că inaugurarea acestui tronson din şoseaua de centură a fost programată pentru mai 2009.
Oarecum coroborat cu tronsonul II din sud-vestul Braşovului, "Vectra Service" SA lucrează la realizarea unei bretele de legătură între Şoseaua Cristianului (DN 73 spre Piteşti) şi Calea Făgăraşului (parte din DN1). Această lucrare are o valoare totală de 6,4 milioane de lei. Deşi are o lungime de numai 1 km, inves-tiţia presupune intervenţii complexe deoarece implică şi consolidarea podului existent în zonă.
"Eurostrada" reabilitează 169 de străzi secundare
O investiţie importantă a municipalităţii braşovene din acest an este reprezentată de reabilitarea străzilor secundare. Lucrarea a fost încredinţată companiei "Eurostrada" SA şi se desfăşoară pe 169 de străzi în cartiere precum Stupini, Noua, Tractorul şi Bartolomeu. Valoarea totală a investiţiei este de 42,291 mi-lioane de lei. Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, ne-a precizat că, în acest an, au fost alocaţi numai 22,291 milioane de lei şi că municipalitatea speră să primească restul de bani de la Guvern.
Credit BERD şi pentru drumurile judeţene
Administraţia judeţeană desfăşoară, la rândul său, un amplu program de reabilitare a drumurilor. Încă de la finele anului trecut, a început reabilitarea unui număr important de drumuri judeţene în lungime totală de peste 60 km. Finanţarea este asigurată din credit extern contractat de la BERD, în valoare totală de 54,75 milioane de lei (15 milioane de euro), din care, în acest an, se vor cheltui 37 de milioane de lei.
În bugetul judeţean din 2008, au mai fost prinse lucrări la patru drumuri de dimensiuni mari: reparaţii la DJ 103 A Tărlungeni - Vama Buzăului în valoare totală de 6,12 milioane de lei; reparaţii la DJ 131 C Racoş - Rupea de 2,83 milioa-ne de lei; modernizarea infrastructurii turistice la DJ 112 F Moeciu de Jos - Moieciu de Sus - 3 milioane de lei; modernizarea DJ 112 H Zărneşti - Predeluţ - Bran de 5,27 milioane de lei.
Consiliul Judeţean Braşov lucrează la aceste investiţii cu patru antreprenori: "Colas", "Gotic", "Vectra" şi "Eurostrada", ne-a declarat Emil Cirică, director tehnic în cadrul Consiliului Judeţean Braşov. Domnia sa a adăugat că un proiect pentru viitorul apropiat este reprezentat de aducerea la standarde europene a DJ 104 Perşani-Victoria, aşa numitul drum "pe sub munte", pentru care vor fi solicitate fonduri europene. Costul estimativ al lucrării se cifrează la circa 20 de milioane de euro.
Reabilitare reţelelor de apă
O perioadă destul de îndelungată, reabilitarea reţelelor de apă a ţinut numai de Consiliul Judeţean Braşov, în subordinea căruia se afla regia de apă. Pe de altă parte, reţelele de apă din interiorul Municipiului Braşov erau în proprietatea primăriei. Din această cauză, mult timp au existat şicane politice care au împiedicat realizarea de investiţii. Problema s-a rezolvat, în cele din urmă, prin crearea, la începutul acestui an, a SC "Apa" SA, operator unic al reţelelor de apă şi canalizare din Braşov. În cadrul companiei, Primăria şi Consiliul Judeţean Braşov sunt acţionari egali, fiecare cu câte 42% din capitalul social. Restul de 16 acţionari este compus din mai multe localităţi din judeţ.
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Attila Kovacs, ne-a explicat faptul că acest pas era necesar pentru a putea accesa fonduri europene prin Programul Operaţional Regional (POR). Astfel, investiţiile care se prefigurează în anii următori vor atinge cifra record de 184,6 milioane de euro, din care partea asigurată prin POR este de 77%. Restul reprezintă finanţare proprie, credite şi alocaţii guvernamentale. Attila Kovacs ne-a mai spus că investiţiile vor viza reabilitarea unei părţi semnificative a reţelelor de apă existente, dar şi introducerea acestora în comune care nu beneficiază de acest serviciu. Totodată, urmează să se realizeze o serie de reţele noi de canalizare şi mai multe staţii de epurare a apelor uzate.
Una dintre cele mai importante investiţii din Braşov este realizarea Aeroportului din Ghimbav. Lucrările au fost demarate la începutul lunii mai a acestui an. Această investiţie reprezintă un parteneriat între Consiliul Judeţean Braşov, primăriile din Ghimbav şi Braşov, precum şi Consiliile Judeţene Covasna şi Harghita. Ponderea principală în asociere o are chiar constructorul "Intelcan Systems" care a şi găsit finanţarea. Lucrările sunt planificate să dureze 36 de luni. Valoarea totală a investiţiei a fost estimată la 110 milioane de euro. Aeroportul ar urma să fie dotat cu o pistă capabilă să primească avioane de orice categorie. În primă instanţă, aeroportul va putea primi circa 250.000 de călători anual. La finele lunii august, constructorul lucra la împrejmuirea spaţiului care este destinat viitorului aeroport şi la amenajările preliminare.
