Până în anul 2012, în municipiul Arad vor fi construite mai multe complexe comerciale amplasate în toate cartierele, precum şi la toate ieşirile din oraş, ne-a precizat domnul Nicolae Băcanu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad.
Astfel, cea mai mare investiţie aşteptată, "North Gate Park", care se va des-făşura în nordul municipiului, aparţine companiei austriece "Delta". Investitorul şi-a anunţat intenţia de a aloca 300 de milioane de euro pentru proiectul imobiliar. Acesta va cuprinde atât zone comerciale, cât şi spaţii de birouri şi rezidenţiale, pe o suprafaţă totală de 52 de hectare.
Un alt proiect major este şi centrul comercial "Atrium" al grupului britanic "Dawnay Day", ce va fi ridicat în zona staţiei CFR Arad. Complexul va cuprinde aproximativ 150 de magazine şi un supermarket. Suprafaţa totală construită va ajunge la 68.000 metri pătraţi şi va include şi o parcare de peste 200 de locuri.
În partea de sud a Aradului, va fi ridicat centrul comercial "Ice Plaza", având drept beneficiar societatea "Ice Property". Complexul va cuprinde un hipermarket şi alte spaţii comerciale adiacente. De asemenea, compania "Africa-Israel Investments" a achiziţionat la Arad un teren de 8,1 hectare, unde va investi 50 milioane de euro în construcţia centrului comercial "Arad Palace". Spaţiile comerciale vor totaliza 50.000 de metri pătraţi. Dezvoltatorul intentionează să extindă proiectul cu o clădire de birouri, a mai spus domnul Băcanu.
În opinia preşedintelui Camerei de Comerţ Arad, atractivitatea oraşului pentru investitori este sporită de faptului că Aradul reprezintă principala poartă de intrare în România dinspre Uniunea Europeana şi cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul ţării, pe coridorul IV Pan-European. Alte elemente de atractivitate din punct de vedere al investiţiilor sunt infrastructura existentă, calificarea forţei de muncă şi bogata tradiţie industrială. De altfel, "industria este o ramură importantă în Arad, care generează profit şi, în acelaşi timp, creează locuri de muncă", explică domnul Băcanu.
Principalele ramuri industriale din Arad se axează pe construcţia de vagoane, material rulant, autobuze, componente pentru industria auto, mobilă, confecţii şi textile. Acestea industrii generează şi cele mai multe exporturi.
Un proiect ce a impulsionat dezvoltarea industrială a fost şi realizarea "Zonei de Dezvoltare Economică Arad", proiect promovat de Camera de Comert Arad, în parteneriat cu administraţia publică locală. Acest obiectiv a presupus realizarea "Zonelor Industriale Arad" şi a "Centrului Logistic", a "Terminalului Cargo" de pe Aeroportul Internaţional Arad, a complexului "Expo Arad Internaţional" şi a "Zonei Libere Arad-Curtici", obiective finalizate în prezent, precizează domnul Băcanu.
Camera de Comerţ Arad a iniţiat o serie de acţiuni în 2009 menite să stimuleze mediul de afaceri judeţean. Astfel, a organizat întâlniri de afaceri bilaterale româno-maghiare, româno-sârbe, prezentări de companii şi seminarii de informare referitoare la accesarea fondurilor europene, legislaţie şi noutăţi fiscale. Anul trecut a mai fost organizat şi "Salonul Consulatelor", care a reunit 14 misiuni diplomatice în România, consulate şi ambasade şi a facilitat întâlnirea acestora cu autorităţi locale din regiunea de vest a României şi cu dezvoltatorii imobiliari. Un alt serviciu practicat în exclusivitate la nivel naţional de instituţia camerală arădeană încă din 2008 este cel de recuperare TVA din statele membre ale Uniunii Europene.
Argeş: Construcţiile sunt condiţionate de credite
Judeţul Argeş este într-un fel privilegiat prin faptul că aici îşi desfăşoară activitatea companii mari precum Dacia sau Ana Imep (n.r. producător de motoare electrice pentru electrocasnice şi echipament auto) sau din petrochimie şi industria lemnului, consideră domnul Ion Căpăţână, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Argeş. "Investiţiile merg în continuare pe aceste direcţii. Se vor menţine în 2010, dacă nu se vor şi dezvolta. Argeşul îşi va păstra trendul ascendent întrucât mediul de afaceri este foarte bine structurat, mai ales în industrie", subliniază domnul Căpăţână.
Potrivit domniei sale, construcţiile sunt condiţionate de acordarea creditelor şi nici agricultura nu se dezvoltă dacă nu pot fi accesate credite, chiar şi în contextul câştigării unei finanţări europene. Proiectele europene pe acest segment asigură 50 - 70% din finanţare, restul trebuie să aducă beneficiarul şi nimeni nu îi acordă credit, deşi i s-a aprobat finanţarea europeană.
Bihor: Oamenii de afaceri aşteaptă finalizarea autostrăzii
Construcţiile stag-nează, iar oferta de imobile este destul de mare în judeţul Bihor. Potenţialii cumpărători nu au bani, iar programul "Prima Casă" nu a avut efectul scontat, este de părere domnul Constantin Badea, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Bihor.
Domnia sa susţine că până când băncile nu îşi vor schimba atitudinea "va fi dezastru". Dobânzile trebuie să fie similare cu cele de pe piaţa europeană, altfel companiile autohtone nu pot fi competitive.
În plus, deşi constructorii au efectuat lucrări de renovare pentru şcoli şi primării, nu au primit banii de la stat în contul acestor lucrări. Pe fondurile europene, ministerele lucrează foarte greu, iar companiile nu au resurse nici pentru cofinanţare, chiar dacă ar fi programe disponibile, mai ales pentru modernizare şi producţie. În schimb, pot fi accesate foarte multe fonduri pe mediu sau dotarea spitalelor, dar merge destul de greu şi pe aceste segmente, susţine aceeaşi sursă.
Un mare impact asupra mediului de afaceri l-ar avea construirea autostrăzii Braşov-Borş, în sensul revigorării turismului, dezvoltării comerţului şi prin crearea de locuri de muncă, însă până acum a fost finalizat doar un tronson de 40 de km. Deocamdată, starea şoselelor care leagă Oradea de oraşe precum Arad, Satu Mare, Deva sau Brad, "este deplorabilă", subliniază preşedintele Camerei de Comerţ.
Domnul Constantin Badea consideră că perspectivele de dezvoltare ale judeţului vizează agricultura, turismul şi industria de componente auto.
Bistriţa-Năsăud: Nu sunt preconizate investiţii private mari
Anul 2009 a fost mult mai slab decât anul precedent în privinţa investiţiilor şi nici în 2010 nu sunt semne că ar putea fi demarate investiţii mari în judeţul Bistriţa-Năsăud, consideră domnul Vasile Bar, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud. Domnia sa menţionează trei factori care au condus la această situaţie: au fost puţini bani pentru investiţii de la bugetul de stat, societăţile din construcţii au stag-nat datorită manifestării crizei din sectorul imobiliar, fapt ce a dus la căderea preţurilor, iar pe de altă parte sistemul bancar nu a acordat mai mult de 20% din ce punea la dis-poziţie pentru investiţii anterior crizei.
Companiile nu mai au în prezent lichidităţi, deoarece au investit în anii precedenţi. Mai mult, au rămas şi blocuri de locuinţe nefinalizate. Chiar şi accesarea de fonduri europene, de exemplu pentru pregătire profesională, este anevoioasă, deoarece beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile în primă fază, urmând să i se returneze mai târziu. Oricum, tot este necesar să dispună de undeva de fonduri pentru cofinanţare, în contextul lipsei de lichidităţi, subliniază domnul Bar.
Botoşani: Doar spaţiile comerciale mai prezintă interes pentru investiţii
Investiţiile în 2010 vizează spaţiile comerciale şi nu producţia, ne-a declarat domnul Dorin Floareş, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Botoşani. Astfel, urmează să se fie dat în folosinţă în Botoşani un spaţiu comercial Kaufland şi se mai poartă discuţii pentru un hipermarket Carrefour şi pentru un magazin Praktiker.
În Botoşani sunt şi blocuri de locuinţe finalizate, dar care nu îşi găsesc clienţi, deşi se încearcă tranzacţionarea lor prin programul "Prima Casă". Un exemplu în acest sens îl reprezintă şi dezvoltatorul Victor Construct.
În 2009, a fost încheiată şi renovarea unui hotel de patru stele de lângă Primăria Botoşani.
Braşov: 2009 a fost un an "de recul"
Două mari proiecte de spaţii comerciale: Korona şi Polus Mall urmau să fie iniţiate în Braşov anul trecut. Tot astfel şi ansamblul rezidenţial Coresi din zona fostei platforme "Tractorul". Pe lângă acestea, mai erau şi alte proiecte rezidenţiale mai mici, de până în 100 de apartamente. Toate aceste proiecte "sunt vii, dar au fost amânate", ne-a precizat domnul Nicolae Ţucunel, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov. Domnia sa speră totuşi ca aceste proiecte să fie măcar pornite în primăvara lui 2010, chiar dacă acest lucru s-ar realiza cu investiţii mai mici decât cele preconizate.
În privinţa construcţiilor, anul 2009 a fost unul "de recul" deoarece investiţiile pe acest segment s-au redus cu 40-50% faţă de anul precedent, în contextul atingerii vârfului dezvoltării în intervalul 2007-2008, estimează domnul Ţucunel.
Buzău: IMM-urile sunt în dificultate
Dintre cele mai importante inves-tiţii care urmează să fie finalizate în judeţul Buzău în 2010 se remarcă realizarea unei fabrici de malţ în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro. De asemenea, este în construcţie un depozit de frig în valoare de aproximativ 6 milioane de euro, ne-a declarat Ionel Gagu, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Buzău.
Pe de altă parte, întreprinderile mici şi mijlocii din judeţ au fost cele mai afectate de criza economică: "Deoarece nu au acces la credite, s-ar putea ca unele să fie silite să-şi închidă activitatea", atrage atenţia domnul Gagu.
Călăraşi: Investiţiile mari au fost îngheţate anul trecut
Proiectele majore de investiţii ale mediul privat preconizate pentru judeţul Călăraşi au fost îngheţate în 2009. Dintre acestea se remarcă intenţia de a extinde fabrica de sticlă Saint Gobain, proiectele vizând combinatul Donasid Tenaris, sau producătorul de tuburi şi ţevi Donalam. De asemenea, Prodplast urma să relocalizeze producţia pe un teren achiziţionat aici. Nu sunt semne de schimbare nici pentru 2010, relatează domnul Marian Drăgan, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi.
Domnia sa precizează că sunt dificultăţi în menţinerea activităţii companiilor, mai ales a celor mici şi medii confruntate cu lipsa de lichidităţi, în contextul imposibilităţii de a obţine credite bancare sau numai în condiţii demotivante.
Dolj: Camera de Comerţ va finaliza un nou centru expoziţional
Sectorul construcţiilor din judeţul Dolj a stag-nat în 2009 pe fondul crizei economice. "Chiar dacă activitatea nu este blocată în totalitate, 2010 este abordat cu reţinere, deoarece nu există finanţare", ne-a declarat Virgil Boboc, directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Dolj.
Potrivit aceleiaşi surse, la începutul anului 2010 se afla în construcţie un centru expoziţional multifuncţional, în zona Romaneşti din Craiova. În paralel, un amplu proiect public de sistematizare viza construirea a două pasarele menite să fluidizeze traficul în oraş.
De asemenea, Camera de Comerţ lucra la finalizarea propriului spaţiu expoziţional - "Centrul Expoziţional Transfrontalier", proiect început în 2009 cu finanţare din fonduri europene. Investiţia totală este de 2,5 milioane de euro, a precizat domnul Boboc.
Giurgiu: Proiecte amânate
Cea mai mare investiţie aşteptată anul trecut în judeţul Giurgiu, viza construirea de către compania austriacă Voestalpine a unei mari unităţi de producţie care să utilizeze axa navigabilă a Dunării. Noua unitate ar fi deservit atât România, cât şi Bulgaria şi Europa de Est. Proiectul a fost amânat în 2009, când au stagnat toate investiţiile mari, ne-a precizat domnul Alexandru Epângeac, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Giurgiu.
Domnia sa completează că anul trecut a stagnat şi proiectul care urmărea construirea unui hipermarket Carrefour. Astfel, în 2009 au fost mai puţine investiţii şi acestea mici, mai ales pe latura de retehnologizare, cum a fost şi cazul unei mori de mare capacitate sau al unei fabrici de ţesături. Pe de altă parte, în noiembrie anul trecut a început construirea unui spaţiu comercial Kaufland, care probabil va fi finalizat în această primăvară.
"Nu ştiu dacă în primul trimestru, dar în trimestrul al doilea din 2010 cred că se va mişca puţin activitatea, în concordanţă cu cererea din Vest. Sunt semnale pozitive în Germania, Franţa sau Italia. De aici va veni şi ieşirea din criză", este de părere domnul Alexandru Epângeac. Domnia sa mai atrage atenţia că revenirea economiei este determinată şi de cerere şi puterea de cumpărare a populaţiei, iar reducerea locurilor de muncă are efecte nefaste asupra acestora.
Iaşi: Piaţa construcţiilor a fost dominată de investiţiile publice
Anul trecut, piaţa construcţiilor din judeţul Iaşi a fost salvată într-o oarecare măsură de investiţiile publice în infrastructură. Paul Butnariu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi apreciază că "investiţiile publice au funcţionat la un nivel acceptabil în judeţul Iaşi, de 75-80% faţă de anul precedent. Nu cred, însă, într-o funcţionare normală a pieţei în prima jumătate a lui 2010, poate din mai-iunie să înceapă primele lucrări".
În 2009 Consiliul Judeţean a demarat inves-tiţii în infrastructură, Primăria Iaşi în reabilitarea străzilor, iar Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în continuarea şoselei de centură a Iaşiului. Au fost şi lucrări amânate din lipsă de bani la Compania Naţională de Căi Ferate sau la Regionala de Drumuri.
"Piaţa investiţiilor private a avut, însă, o scădere dramatică şi nu am alte semnale din partea investitorilor privaţi pentru 2010. Mai rău, cred că piaţa investiţiilor publice este, de asemenea, în cădere, deoarece proiectele începute anul trecut sunt pe terminate şi nu prea au fost lansate licitaţii noi", subliniază domnul Butnariu.
Ilfov: Planuri pentru 1.000 de apartamente în Popeşti-Leordeni
Criza a făcut ca unele societăţi din judeţ să îşi reducă activitatea, chiar şi la 10%, la începutul anului trecut. Dan Dumitru, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a judeţului Ilfov, ne-a spus că sunt sectoare care încă mai scad, de exemplu producţia de utilaje complexe (linii de producţie) pentru industria alimentară. Anul trecut, investiţiile în locuinţe s-au redus mult în judeţul Ilfov, fapt evidenţiat printr-o scădere cu 40% a numărului de autorizaţii de construcţie pentru locuinţe noi. În prezent, afacerile au tendinţa să se orienteze spre unităţi de producţie mai mici, flexibile şi uşor de controlat.
În privinţa investiţiilor preconizate în sectorul construcţiilor rezidenţiale pentru 2010 este reprezentativ un proiect complex al societăţilor cu capital străin Alfarom şi Gamarom, ce vizează construirea a 1.000 de apartamente în Popeşti-Leordeni, la ieşirea din Bucureşti. Acest complex, dispus pe 30 de hectare, va beneficia de toate utilităţile, inclusiv terenuri de sport, grădiniţă şi spaţii comerciale.
În privinţa spaţiilor industriale, compania canadiană GLM va realiza o centrală electrotermică care va utiliza drept combustibil deşeurile menajere.
Monbat, societate cu capital bulgăresc, construieşte o fabrică pentru reciclarea acumulatorilor. Investiţia a fost iniţial estimată la 5 milioane de euro. Lucrările au început în iunie 2009, apoi s-au oprit datorită crizei. În urma renegocierii cu furnizorii de materiale de construcţie, lucrările au fost reluate în decembrie 2009, iar costurile finale ar putea să fie astfel reduse la 4 milioane de euro. În Otopeni, Laboratoarele Medica, producătorul de produse naturiste, va extinde capacităţile de producţie în baza unei autorizaţii de construire obţinute în 2009.
De asemenea, în decembrie anului trecut, a început construirea unei fabrici de ace şi seringi medicale în partea sudică a judeţului, investiţie estimată de domnul Dumitru la cel puţin 1,5 milioane de euro.
Pe lângă acestea, Maer Grup, din Pantelimon, societate cu activitate în prelucrarea rocilor ornamentale, a finalizat o unitate de prelucrare a marmurei. Makita, producătorul de unelte de mână, a construit încă un segment din fabrica începută în 2008, iar la Snagov, în apropiere de DN1, va intra în curând în funcţionare hotelul Majestic. Investiţia este de aproximativ 15-16 milioane de euro. O altă investiţie din ultimii ani a fost şi o fabrică de polistiren din Bragadiru, precizează domnul Dumitru.
De asemenea, domnul Dumitru este de părere că pentru relansarea construcţiilor, primăriile ar trebui să asigure extinderea reţelelor edilitare, pentru că oricum banii sunt recuperaţi din taxele şi impozitele aplicate pentru construcţiile realizate.
Mureş: Peste 400 de locuinţe noi aşteaptă cumpărători
La nivelul judeţului Mureş sunt cel puţin 400 de apartamente şi vile noi de vânzare, dintre care "Contranscom Benţa" are disponibile peste 200, dar cererea este absentă. De asemenea, pe terminalul local al Bursei de Mărfuri sunt de vânzare multe spaţii comerciale şi de producţie, cabane şi terenuri, dar nici acestea nu au căutare, ne-a precizat domnul Vasile Pop, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş.
Potrivit domniei sale, chiar dacă în 2009 nu au rămas proiecte abandonate în faza de construcţie, piaţa imobiliară a stagnat, iar investiţiile în construcţii au fost slabe.
O investiţie mare în Târgu-Mureş, aflată spre finalizare, vizează realizarea unui spital privat, cu multiple specializări, care să fie reprezentativ la nivel naţional.
Pentru 2010 Primăria Târgu-Mureş are iniţiativa de a înfiinţa un nou parc industrial lângă oraş, aceasta dacă obţine terenul de 100 de hectare, cu toate utilităţile, pe care funcţionează în prezent un aerodrom militar.
În 2005, în Ungheni, la doar 10 km de Târgu-Mureş, a fost finalizat Parcul Industrial Mureş la iniţiativa Consiliului Judeţean Mureş şi a Primăriei Ungheni, dar din 2009 acesta este complet ocupat, după ce au mai venit investitori germani.
Timiş: Lipsa lichidităţilor frânează investiţiile
Activitatea din construcţii a fost foarte mult redusă în 2009 faţă de anii precedenţi şi chiar blocată în primul semestru, apoi şi-a revenit puţin, dar s-a axat în general pe investiţii mai mici, apreciază doamna Menuţa Iovescu, directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Timiş. Aceasta deoarece evoluţia este corelată cu piaţa creditelor bancare, iar condiţiile nu sunt avantajoase. În acest context, "cred că şi în 2010, ca şi în 2009, investiţiile vor merge cu frâna de mână trasă, deoarece nu au sprijin", mai spune doamna Iovescu.
Există posibilitatea de demarare în 2010 a unor proiecte de extindere pe zona industrială. Un exemplu ar fi "Continental Automotive", producătorul de componente pentru autoturisme sau cu utilizări industriale, care vrea să-şi modernizeze linia de producţie. Aceasta ar fi o investiţie de câteva zeci de milioane de euro, dar încă nu este sigură, subliniază sursa citată.
Tulcea: Lanţurile comerciale se orientează spre oraşele mici
Constructorii tulceni se confruntă cu dificultăţi în vânzarea apartamentelor realizate. Proiectele începute fie de mediul privat, fie prin ANL au fost însă finalizate. Unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori din Tulcea este grupul "Coral", care a construit un mall şi două blocuri de apartamente. "Kaufland" are în construcţie o unitate în oraş, iar "Plus" a finalizat o unitate la sfârşitul anului trecut. "Lanţurile comerciale au început să construiască inclusiv în oraşe sub 100.000 de locuitori, probabil luând în calcul izolarea acestora", precizează Marcel Popescu, secretarul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Tulcea.
"Este foarte dificil pentru companii să-şi cuantifice afacerile şi să realizeze un plan pentru 2010, poate doar cele axate pe exporturi. Pe lângă faptul că băncile comerciale nu au dat drumul la credite, oamenii de afaceri aşteaptă să vadă şi ce taxe şi impozite locale au de plătit", explică domnul Popescu.
În opinia secretarului general al Camerei de Comerţ Tulcea, dezvoltarea economică nu poate face abstracţie de parteneriatul public-privat. De asemenea, orice investiţie în infrastructură va aduce şi beneficii economice. Chiar dacă sunt disponibile fonduri post-aderare, sistemul bancar nu vine să sus-ţină aceste investiţii.
