Camera de Comerţ şi Industrie BucureştiBucureştiul este atractiv pentru investitorii asiatici

Declaraţiile domnului Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti

Investitorii consideră că Bucureştiul este în continuare atractiv în acest an, dar şi în perspectivă, este de părere Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB). Domnia sa apreciază că se conturează direcţii de investiţii noi, de exemplu în fabricarea de echipamente energetice, inclusiv în domeniul energiei verzi. De asemenea, ar mai putea prezenta interes şi dezvoltarea capacităţilor de prelucrare a produselor alimentare, dar localizate mai ales în judeţul Ilfov.

"Nu cred totuşi că în primul trimestru se vor lua decizii pentru investiţii majore", ne-a declarat Sorin Dimitriu.

Investitorii sunt descurajaţi în primul rând de lipsa de predictibilitate a reglementărilor fiscale. În cadrul întâlnirilor cu oamenii de afaceri străini "toţi invocă fiscalitatea ridicată", afirmă domnul Sorin Dimitriu. În plus, se manifestă şi lipsa forţei de muncă de calitate, care să susţină competitivitatea. "Accesul la forţa de muncă calificată a reprezentat un atribut pentru Bucureşti, însă majoritatea celor care aveau calificare a fost absorbită de piaţă, iar cei mai buni s-au orientat spre alte ţări", argumentează domnul Dimitriu.

Referindu-se la posibilitatea delocalizărilor unor activităţi de producţie în Bulgaria, domnia sa ne-a declarat: "Exis-tă o concurenţă din cauza fiscalităţii, dar şi mai important, sunt mai puţine formalităţi pentru deschiderea unei afaceri în Bulgaria. Însă, nu cred că va fi un val al celor interesaţi de Bulgaria din foarte multe motive. Oricum, marile grupuri industriale şi financiare sunt prezente în România. Bulgarii au fost mult mai inspiraţi însă în privinţa administrării turismului, respectiv prin concesionarea litoralului grupurilor germane. În schimb, noi am privatizat turismul către investitori fără prea multă credibilitate financiară şi reţele în piaţă".

În cazul unui stat, indicatorul de credibilitate este investiţia străină directă, iar Bucureştiul nu este suficient de bine poziţionat deocamdată. În momentul în care predictibilitatea în general legislativă şi fiscală va fi o realitate, Bucureştiul va deveni extrem de interesant pentru că este o poartă de intrare în Europa din punctul de vedere al ţărilor din Est. România este apropiată de Ucraina, Republica Moldova şi Belarus, dar devine interesantă şi pentru zona Caucazului. În plus, portul Constanţa beneficiază de o capacitatea mai mare decât Burgas. România mai are şi o legătura politică bună cu Caucazul. Statutul de membru N.A.T.O. şi al Uniunii Europene îi conferă României un plus de credibilitate uriaş în faţa investitorilor. "Astfel, în 2010 nu cred că vor creşte investiţiile din Europa către România, ci din ţări precum China, India sau Israel. Sunt semnale din mediul diplomatic în acest sens", explică domnul Dimitriu.

Interes nou pentru echipamente şi energia verde

Direcţiile de interes pentru Bucureşti sunt similare celor din 2008 sau 2009. Când era perioada de creştere economică, orientarea a fost, în general, către sectorul imobiliar. "În prezent, se manifestă un anumit interes pentru echipamente industriale energetice. Sper să identificăm şi alte interese", spune preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu.

Bucureştiul va avea investiţii şi în 2010, în primul rând impuse de programele de modernizări la marile grupuri industriale. Cel mai important exemplu în acest sens este IMGB-DOOSAN. Întreprinderea metalurgică a fost achiziţionată de grupul coreean DOOSAN. În urma modernizărilor efectuate, întreprinderea este în prezent primul producător mondial de echipament energetic pentru marile centrale electrice.

O evoluţie firească, o reaşezare a economiei

În ceea ce priveşte dificultăţile economice prin care trece şi România preşedintele CCIB, Sorin Dimitriu, ne-a declarat: "Nu consider că este vorba de criză, ci mai curând de o evoluţie fireas-că, de o reaşezare a economiei mondiale, în care joacă şi economia româneas-că. Economiile naţionale aşezate, capabile să îşi gestioneze resursele şi priorităţile, traversează dificultăţile cu mai multă uşurinţă. În schimb, economiile conduse fără criterii şi priorităţi traversează perioada foarte greu. Aici se află şi România, din păcate."

De asemenea, domnul Dimitriu consideră că: "Autorităţile trebuie să treacă de la etapa socială de gestionare a crizei la etapa liberală, bazată pe efectele multiplicative ale utilizării resurselor. Nu ar trebui să mă gândesc cum să asist populaţia care nu se implică în soluţii, ci ar trebui să elaborez politici pentru plasarea finanţării către acele activităţi economice care prin multiplicare determină noi locuri de muncă şi eficienţă, profit şi implicit venituri la buget. Creşterea numărului de contribuabili, ca prioritate a politicii economice în gestionarea unei economii, nu se poate asocia prea mult cu componenta socială. Mai mult, cred că problema crizei româneşti este amplificată de lipsa de calificare a forţei de muncă. România importă forţă de muncă. În plus, se manifestă şi o lipsa a culturii mobilităţii forţei de muncă. Astfel apare şomajul în unele zone, în timp ce în altele este penurie de forţă de muncă", afirmă Sorin Dimitriu.

Europa Occidentală a neglijat impactul crizei în economiile din Est, unde de abia acum se face simţită cu adevărat. Însă "dacă economiile occidentale nu vor fi capabile să ia măsuri, în anumite cazuri coercitive, care să asigure o ges-tionare eficientă a resurselor şi nu una socială, atunci crizele economiilor estice se vor reîntoarce în Vest", atrage atenţia domnul Dimitriu. Domnia sa este de părere că principala problemă a statului rezidă în reglementare: "Ca să aibă predictibilitate, o ţară trebuie să dispună de programe şi strategii , iar în accepţiunea Uniunii Europene acestea se întind pe 10-15 ani şi noi nu le avem. Singura strategie coerentă este programul cu Fondul Monetar Internaţional, dar acesta nu este suficient".

Înainte de declanşarea crizei economico-financiare mondiale, în România au existat factori care au contribuit la deteriorarea rapidă şi accentuată a situaţiei economice. Astfel că, de la o creştere de +7% în 2008, s-a ajuns la o scădere de -7% în 2009. "Creşterea economică din ultimii ani s-a realizat în special pe seama consumului pe credit şi nu datorită unei economii sănătoase. În momentul în care s-au declanşat tulburările de pe piaţa financiar-bancară internaţională, sistemul bancar româ-nesc a trecut la măsuri de prudenţă extremă, ce au determinat reducerea drastică a creditelor pentru populaţie şi firme", apreciază domnul Dimitriu.

Statul priveşte etapa de dificultăţi ca o criză şi o administrează cu măsuri pe termen scurt. "Această abordare este însă total neinspirată, deoarece sunt pierdute din vedere măsurile pe termen mediu şi lung, care pot salva o structură economică. Oricum, o criză nu se traversează cu împrumuturi, ci cu stimularea consumului intern. O ţară cu industria dependentă de export şi agricultura dependentă de import are cea mai vulnerabilă structură economică", avertizează domnul Dimitriu.

Pe lângă demararea de investiţii publice, economia locală poate fi stimulată şi prin dezvoltarea de parteneriate public-private, dar şi aici există o lipsă de reglementare: "Am identificat din partea mediului de afaceri interes pentru parteneriatul public-privat, dar nu cred că există acelaşi interes şi din partea celor care trebuie să promoveze reglementările necesare", este de părere domnul Dimitriu.

Capitalul român trebuie să fie competitiv

Perspectiva unei creşteri a economiei româneşti în 2010 nu este fundamentată. Domnul Dimitriu ne-a precizat: "Nu am suficiente elemente ca să fiu prea optimist. Nu cred că vor fi creşterile anunţate. Aceasta deoarece încă sunt blocate mecanismele economice, iar piaţa creditelor este o uriaşă problemă. Însă şansa noastră va consta în prezenţa unor mari grupuri financiar-industriale, care au altă credibilitate pe piaţa din afară şi pot veni cu finanţare de acolo. Pe de altă parte, se manifestă la nivel mondial şi fenomenul delocalizării. Astfel, marile grupuri industriale se orientează din ce în ce mai mult către Est, unde energia, mâna de lucru şi transportul sunt mai ieftine. Nu vom putea dezvolta prea multe industrii, dar dacă vrem să avem o prezenţă indus-trială în viitoarea Europă, trebuie să ne preocupe sectoarele pentru care deţinem competenţe recunoscute, confirmate."

"Cred foarte mult în competiţie, deoarece fără competiţie nu există progres. Prin urmare, capitalul român trebuie să fie unul competitiv. Aceasta se poate realiza printr-o politică mai coerentă la nivel naţional în ceea ce priveşte consolidarea unui capital autohton - ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat în 20 de ani. Capitalistul român a intrat neantrenat pe un stadion cu campioni olimpici. Acum cred că lumea europeană ar fi extrem de deranjată de faptul că am putea promova nişte politici protecţioniste pentru capitalul local", afirmă domnul Dimitriu.

Misiunile economice ale Camerei au fost reorientate şi spre alte spaţii tradiţionale pentru produsele româneşti

Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti s-a implicat în asistarea capitalului românesc, de exemplu prin derularea unui program de cursuri de managementul proiectelor europene, dar şi de analiză cost-beneficiu în astfel de proiecte.

În contextul în care anul trecut Europa Occidentală era afectată de criză, iar exporturile româneşti se axau tocmai pe această zonă, circa 90% dintre misiunile economice ale CCIB au fost direcţionate către Balcani, spaţiul asiatic, dar şi Africa de Nord. "Orientarea noastră s-a făcut către aceste regiuni, unde, pe de o parte, există finanţare, iar pe de altă parte, deoarece reprezintă pieţe cu anumită tradiţie pentru produsele româneşti. Mai ales în republicile din Asia Centrală am găsit un interes deosebit pentru modernizarea unor instalaţii complexe, dar şi în China, Vietnam, Israel sau Emiratele Arabe Unite. S-au semnat contracte în China, Cuba şi Serbia. Inginerii români au aici o reputaţie bună, iar interesul este major. Pentru anumite sectoare industriale bucureştene s-au finalizat contracte", subliniază domnul Dimitriu.

Datorită interesului oamenilor de afaceri din Asia Centrală pentru România, CCIB intenţionează să deschidă o reprezentanţă în Turkmenistan. "Avem protocoale semnate cu toate camerele din zonele vizitate, iar în total avem încheiate în jur de 60 de protocoale cu camere de comerţ din străinătate. Cel mai bine operează relaţia cu camerele din Spania, CCI Madrid având, de altfel, un reprezentant permanent în România", precizează domnul Dimitriu.

De asemenea, anul trecut, împreună cu Camera Naţională şi Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Comerţului şi Mediului de Afaceri au fost organizate forumuri economice de anvergură la care au participat până la 500 de firme - în cazul Forumului româno-chinez.

Camera oferă mediului de afaceri local servicii de asistenţă şi consultanţă. De exemplu, din această lună, companiile pot beneficia de analize personalizate făcute de specialiştii CCIB, care să cuprindă elemente legate de bonitatea firmei, nivelul minim de lichidităţi necesar pentru evitarea disfuncţionalităţilor în activitatea firmei, precum şi de poziţia companiei pe piaţă.

De asemenea, CCIB va continua programul demarat anul trecut, ce vizează apropierea mediului academic de cel economic. Astfel, Camera bucureşteană va organiza un ciclu de conferinţe, seminarii şi mese rotunde în care mediul de afaceri să intre în contact cu creatorii de inovaţie.

În paralel, anul 2010 va aduce şi o abordare a domeniului cultural printr-o serie de evenimente organizate de CCIB în sediul său istoric (din Bd. Ion Ghica nr. 4, vis a vis de BNR). De altfel, Camera bucureşteană intenţionează să consolideze, reabiliteze şi să modernizeze această clădire-monument istoric. "Ne dorim să refacem prestigiul Camerei bucureştene de dinainte de război", conchide domnul Sorin Dimitriu.