Declaraţiile domnului Nasty Vlădoiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-Israel şi prim vicepreşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie Bilaterale din România
Multe dintre societăţile israeliene care activau în domeniul construcţiilor au fost prinse de criză cu proiecte în des-făşurare. Acum sunt preocupate de finalizarea şi rentabilizarea acestora, amânând proiectele pentru viitor, ne-a declarat domnul Nasty Vlădoiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România-Israel şi prim-vicepreşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie Bilaterale din România. Domnia sa dă ca exemplu, unul dintre cei mai mari dezvoltatori, compania Africa Israel care a investit în terenuri pentru construcţii "cât pentru următorii 20 de ani", şi acum are proiectele blocate. În schimb, conducerea companiei a avut surpriza ca inves-tiţia în centrul comercial AFI Palace Cotroceni să atragă interes şi să fie deja închiriate aproape 90% din spaţiile comerciale, mai spune domnul Vlădoiu.
"Cred că până în august 2010 va fi o perioadă critică, dar în a doua parte a anului piaţa imobiliară va începe uşor, uşor să se dezmorţească. Efectele crizei vor fi din ce în ce mai reduse. Deja vedem că anumite ţări au început să îşi revină. La noi criza a fost dublată şi de situaţia internă dinaintea declanşării şi de modalitatea în care a fost gestionată", subliniază domnul Vlădoiu.
Pe de altă parte, pentru companiile israeliene care deţin capital, criza este şi o oportunitate. Acestea au acum posibilitatea să achiziţioneze imobile finalizate, la preţuri avantajoase, întrucât proprietarii sunt în criză de lichidităţi şi le vând la preţuri reduse.
În acelaşi timp s-au cumpărat şi multe "afaceri de criză", de exemplu din indus-tria alimentară, care funcţionează şi în acest context şi având un potenţial foarte mare de dezvoltare într-o perioadă normală, subliniază sursa citată.
"Am văzut un interes extraordinar şi o uimire din partea investitorilor israelieni, în faptul că nu avem un program viabil de dezvoltare în agricultură. Ei pun computerizat picătura de apă la plante, pentru a reduce pierderile la minim şi sunt uimiţi că România, cu potenţialul agricol pe care îl are, nu face bani din producţia agricolă. Investitorii israelieni au cumpărat mii de hectare de teren agricol şi chiar vor să le folosească în acest scop. Agricultura a fost şi va fi o ramură de vârf în România", relatează domnul Nasty Vlădoiu.
Investitorii ne părăsesc pentru Bulgaria
Unii investitori şi-au relocat activităţile de producţie în Bulgaria: "România nu concurează cu Bulgaria, ci pierde teren. Ar trebui să fie condiţii măcar egale de tratament pentru investitorii străini".
În România TVA-ul este de 19%, faţă de 16%, cât este în Bulgaria sau impozitul pe profit de 16% în România, faţă de 10% în ţara vecină. Condiţiile fiscale cumulate cu instabilitatea politică, i-au făcut pe investitori să se gândească la relocarea afacerilor. "Multe activităţi au fost deja relocate, iar altele s-au retras în ideea de a nu pierde mai mult şi aşteaptă trecerea crizei", atrage atenţia domnul Vlădoiu.
Piaţa imobiliară este limitată de lipsa cererii solvabile
Cea mai importantă limitare a afacerilor imobiliare în prezent este dată de lipsa cererii de pe piaţă: "Dacă oamenii aveau o sumă pentru avans, iar banca oferea imediat restul, se cumpăra rapid un imobil. Aşa am asistat la adevărate boom-uri, iar activitatea s-a dezvoltat haotic, necontrolat. Unii cumpărători erau inconştienţi, crezând că preţurile vor urca la nesfârşit. România nu mai avea piaţă profesionistă şi totuşi se făceau bani. Criza financiară a pus stop creditelor bancare, iar cei care au avut bani şi-au achiziţionat deja locuinţe. Astfel, în jur de 30% din spaţiile rezidenţiale noi nu sunt ocupate, nici măcar prin închiriere", subliniază domnul Nasty Vlădoiu.
Domnia sa este de părere că ar mai putea fi interes doar pentru apartamente de până în trei camere, dar în zone accesibile, pentru tineret sau satisfacerea cererilor sociale. "Pe segmentul de birouri este suprasaturaţie. Am văzut clădiri de birouri în jurul Bucureştiului şi spre Tunari, chiar la Ştefăneşti, nu ştiu de unde apăreau atâţia oameni de afaceri să le ocupe".
Comparând situaţia actuală a pieţei imobiliare cu cea din perioada anterioară declanşării crizei, domnul Vlădoiu declară: "Cred că preţurile nu se vor mai întoarce niciodată la nivelul la care au fost, atingeau ridicolul, eram mai scumpi decât orice capitală europeană. Se ajunsese şi la 5.000 de euro metrul pătrat în zonă rezidenţială Herăstrău sau 6.000-7.000 de euro în zona Primăverii".
Acum mai vând cei presaţi de bănci, iar ceilalţi, care au dezvoltat proiecte cu bani proprii, rezistă şi preferă să aştepte condiţii mai bune, dar oricum cu randamente mult mai mici.
Investitorii israelieni rămân interesaţi de afaceri în România
Interesul investitorilor israelieni pentru România este însă demn de luat în considerare, mai ales având în vedere că Israelul este unul dintre statele care deţine lichidităţi, iar în România sunt înregistrate peste 6.500 de societăţi cu capital israelian. Israelul se plasează pe locul 10 în rândul investitorilor străini din ţară ca numar de firme. Relevant este însă faptul că aceştia au investit peste două miliarde de euro în România până în acest moment, declară preşedintele Camerei de Comerţ România-Israel.
Investitorii israelieni au avut un interes foarte mare pentru dezvoltarea imobiliară şi cumpărarea de terenuri în acest scop, dar şi pentru parcuri indus-triale, tehnologice, industria de IT, tehnologiile de purificare a apei, produsele de securitate şi tehnica militară. Sunt investiţii israeliene finalizate şi în indus-tria alimentară, de exemplu Tuborg, Tnuva sau Pepsi. S-a investit mult în industria hotelieră, de exemplu hotelurile Radisson sau Minerva, în general în marile oraşe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Braşov. Sunt şi companii israeliene care au câştigat licitaţii pentru infrastructură. Însă, proiecte noi de anvergură nu se întrevăd acum, afirmă domnul Vlădoiu.
Investiţiile israeliene din România s-au desfăşurat etapizat. Astfel, iniţial au venit investitorii familiarizaţi cu mediul românesc, care aveau cunoştinţe în România şi care au jucat rolul de intermediari pentru investiţiile israeliene. Ulterior, au venit marii dezvoltatori. Având în vedere trecerea perioadei de creştere economică accentuată şi oportunităţile inerente, investitorii se orientează acum către România pentru că simt potenţialul de dezvoltare a afacerilor pe termen lung, de exemplu prin investiţii în agricultură sau turism.
În perspectiva acestui an, acordarea banilor de la FMI reprezintă o infuzie de capital pe piaţă. "În momentul în care băncile comerciale au clientul cel mai bun, adică statul, de ce să îşi expună la risc capitalul dând credite populaţiei sau întreprinzătorilor? Astfel, statul împiedică, nu revigorează economia", consideră domnul Vlădoiu.
Fondurile europene ar putea fi, de asemenea, o sursă de venituri, însă "prin birocraţia exacerbată, autorităţile române nu organizează cum trebuie structurile implicate în acordarea fondurilor".
Fondurile europene sunt interesante, nu numai pentru societăţile din Româ-nia, dar şi pentru cele străine, care încearcă să realizeze parteneriate cu unităţi autohtone în vederea obţinerii acestor fonduri. Birocraţia duce însă la depăşirea termenelor în accesarea fondurilor şi nu conferă suficientă încredere, mai ales dacă avem în vedere gestionarea fondurior după obţinerea lor. Beneficiarul acestor fonduri acţionează pe o piaţă nesigură, preţurile pot să fluctueze şi astfel să nu reuşească să ducă la bun sfârşit proiectul pentru care a primit finanţare. Datorită percepţiei eronate, se ajunge la anchete şi la "aplicarea greşită a forţei de coerciţie, iar stricteţea procedurilor a indus o oarecare teamă în mediul de afaceri", atrage atenţia domnul Nasty Vlădoiu. În paralel, se manifestă şi o altă formă de birocraţie în sistemul bancar, în sensul că nu susţine proiectele.
Contactele dintre România şi Israel sunt facilitate de percepţia României ca ţară-prietenă, cu relaţii neîntrerupte încă de la înfiinţarea statului Israel, în 1948. Deoarece la înfiinţarea sa un aport important l-au avut şi cetăţenii evrei originari din România, s-a resimţit o tendinţă de reîntoarcere în vederea demarării de investiţii. Au regăsit o ţară apropiată, având în continuare rude aici. Astfel, israelienii relaţionează mult mai uşor cu românii şi nu au venit în România doar prin intermediul relaţiilor diplomatice, ci au abordat direct rudele rămase aici, explică preşedintele Camerei.
Camera de Comerţ şi Industrie Româ-nia-Israel, în ipostaza de cameră bilaterală, pe lângă atragerea investitorilor străini în România, întreprinde şi demersuri pentru promovarea produselor româneşti competitive pe piaţa israeliană, prin târguri şi expoziţii. Şi Israelul poate oferi oportunităţi companiilor româneşti în domenii precum serviciile, de exemplu în construcţii şi instalaţii. Au fost şi au rămas mulţi constructori români în Israel, deoarece au şi în continuare de lucru. Alte oportunităţi ar fi pentru industria textilă, prelucrarea lemnului, industria mobilei. "România ar trebui să devină un partener credibil, atât pentru atragerea investitorilor, cât şi pentru export. De asemenea, ar fi benefic să recâştige pieţe tradiţionale precum Rusia, China, statele membre C.S.I. sau America Latină", susţine domnul Vlădoiu.
În 2011, Camera de Comerţ Româ-nia-Israel, în parteneriat cu Ambasada Israelului în România, vor deschide expoziţia "Israelian Brands Week" la Romexpo. "Mă aştept ca aproape toate firmele israeliene de talie să vină la acest eveniment. Sperăm de asemenea să realizăm un eveniment similar şi în Israel, cu companii româneşti", conchide domnul Nasty Vlădoiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie România - Israel şi prim vicepreşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ şi Industrie Bilaterale din România.
