CJ Sălaj - proiecte de circa 70 milioane euro, în anii 2014-2020
Investiţii / 14 octombrie 2016
Bugetul total de investiţii preconizat pentru acest an de Consiliul Judeţean Sălaj este de 70 milioane de lei, după cum ne-au transmis reprezentanţii instituţiei.
Aceştia au estimat realizarea unor investiţii în valoare de circa 47 de milioane de lei, dintre care investitii noi - de 4,88 milioane lei şi investiţii în continuare de peste 30,44 milioane lei
Cele mai mari investiţii noi derulate în anul 2016 sunt: reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 191 D: Valcău - Fizeş -Sîg, km şi reabilitarea şi modernizarea drumului judetean DJ 109E: lim Clui - Fodora - Chizeni - Rus.
În perioada de programare 2007-2013, Consiliul Judeţean Sălaj a implementat, prin Programul Operaţional Regional, două proiecte de reabilitare a unor drumuri judeţene cu o valoare totală de 188,32 milioane lei.
Două dintre proiectele de infrastructură derulate în judeţul Sălaj au avut finanţare din fonduri europene. Acestea sunt următoarele: "Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Sălai", finantat prin POS Mediu 2007-2013, şi "Circuitul Bisericilor de lemn din Transilvania de Nord - Judeţul Sălaj" - finanţat prin POR 2007-2013, ne-au mai spus reprezentanţii Consiliului.
Aceştia au precizat: "Consiliul Judeţean Sălaj a stabilit o serie de priorităţi de investiţie pentru perioada următoare, tinand cont şi de posibilităţile de Finanţare existente pentru exerciţiul de programare 2014-2020. Astfel, cele mai importante proiecte sunt: reabilitare şi modernizare drum judeţean DJ108D: Crişeni (DN 1H) - Cehu Silvaniei (DJ 196); reabilitare drum iudeţean DJ 191 C (Nuştalău - Crasna - Zalău - Creaca; reabilitare şi modernizare drum judeţean DJ108A: lim. jud Clui - Bogdana; reabilitare şi modernizare drum judeţean DJ 196: lim. jud. Satu Mare - Horoatu Cehului - Benesat; lucrări de intervenţie în vederea creşterii eficienţei energetice la imobilele aflate în patrimoniul Consiliului Judeţean Sălaj din str. Avram Iancu nr. 29; lucrări de intervenţie în vederea creşterii eficienţei energetice la imobilele aflate în patrimoniul Consiliului Judeţean Sălai din str. Kosuth nr. 17; lucrări de intervenţie în vederea creşterii eficienţei energetice la Clădirea Centrului Militar Judeţean din str. Lt. Col. Pretorian, nr. 100 corp C2 si CB; dotare cu aparatură şi echipamente medicale a Ambulatoriului integrat de specialitate din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău; extindere şi modernizare secţie de psihiatrie din cadrul Spitalului Ju-deţean de Urgenţă Zalău; restaurare Ansamblu Castel Beldy - Jibou.
Valoarea totală a proiectelor incluse în portofoliul Consiliului Judeţean Sălaj pentru perioada 2014-2020 este mai mare de 69,83 milioane de euro, sursele de finanţare provenind de la Consiliul Local.
Strategia de dezvoltare a judeţului Sălaj
Judeţul Sălaj este implicat activ în cooperarea teritorială cu alte regiuni din Europa, prin apartenenţa sa la Adunarea Regiunilor Europene şi la Euroregiunea Carpatica, la acordurile de colaborare şi relaţiile de colaborare cu autorităţi publice şi entităţi din Polonia şi Olanda etc., după cum scrie în Strategia de dezvoltare a judeţului Sălaj 2014-2020, postată pe site-ul Consiliului Judeţean. Aceasta arată că, în perioada 2014 - 2020, entităţile publice şi private din judeţ vor avea acces la finanţări nerambursabile în cadrul diferitelor programe de cooperare transnaţională şi teritorială, precum Interreg Europe, Programul Transnaţional Dunărea, Mecanismul Financiar See şi Norvegian, Urbact, Programul de Cooperare Elveţiano - Român, Programul Europa pentru Cetăţeni etc.
Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), stabileşte cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de importanţă naţională, care susţin dezvoltarea regională prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră, tehnicoedilitară şi socio- educativă. Obiectivele de investiţii care pot să fie finanţate în cadrul programului trebuie să vizeze lucrări de realizare/extindere/reabilitare/modernizare, respectiv dotare, pentru unul dintre următoarele domenii specifice: sisteme de alimentare cu apă şi staţii de tratare a apei; sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate; unităţi de învăţământ preuniversitar; unităţi sanitare din mediul rural; drumuri publice clasificate şi încadrate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cum ar fi drumurile judeţene, drumuri de interes local, drumurile comunale şi/sau drumurile publice din interiorul localităţilor; poduri, podeţe sau punţi pietonale; obiective culturale de interes local, respectiv biblioteci, muzee, centre culturale multifuncţionale, teatre; platforme de gunoi; pieţe publice, comerciale, târguri, oboare; modernizarea bazelor sportive.
Planul de Dezvoltare a Regiunii Nord - Vest pentru perioada 20142020 este principalul document de planificare elaborat la nivel regional şi reflectă politicile de dezvoltare relevante la nivel naţional în raport cu nevoile specifice la nivel de regiune, dar şi cu direcţiile strategice de politică ale celorlalţi principali finanţatori ai programelor de dezvoltare aferente regiunii respective, precizează strategia. Aceasta menţionează că documentul poate reprezenta baza strategică pentru fundamentarea proiectelor iniţiate la nivelul regiunii şi poate să fie luat în considerare de autorităţile naţionale pentru fundamentarea programelor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare. Obiectivele strategice de dezvoltare pe termen lung (2034) ale regiunii Nord - Vest sunt: dezvoltarea de avantaje comparative prin investiţii în domeniile de specializare inteligentă ale regiunii; racordarea Regiunii la fluxurile internaţionale de mărfuri, turişti, investiţii, informaţii şi valori culturale şi asigurarea rolului de deservire ca "regiune logistică"; creşterea investiţiilor în capitalul uman şi social al regiunii, în vederea asigurării suportului pentru o dezvoltare durabilă; creşterea eficienţei economiei rurale, conservând totodată calitatea me-diului şi patrimoniul etnofolcloric extrem de bogat al regiunii; transformarea centrelor urbane în spaţii de influenţă şi de atracţie regională şi trans-regională; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.
Obiectivul general al Planului de Dezvoltare Regională pentru orizontul anului 2020 este creşterea economiei regionale prin dezvoltare multidimensională şi integrată pentru diminuarea disparităţilor intra şi inter regionale şi creşterea standardului de viaţă regional.
Pentru perioada 2014-2023, cel mai mare buget operaţional este prevăzut pentru municipiul Zalău (peste 59 milioane de euro). Pentru restul localităţilor bugetele sunt sub 5 milioane euro, cu excepţia a două oraşe: Şimleu Silvaniei (9,7 milioane euro) şi Jibou (7,5 milioane euro), conform Strategiei. Dintre localităţile rurale cu un buget operaţional mai mare se fac remarcate comunele Crasna şi Sărmăşag (peste 3 milioane euro).
Printre problemele strategice ale judeţului Sălaj se numără, conform Strategiei:
- Accesibilitatea redusă a judeţului la principalii poli urbani şi la coridoarele de transport TEN T din regiune şi existenţa unor areale rurale relativ izolate;
- Insuficienta dezvoltare a serviciilor de transport în comun la nivelul municipiului Zalău şi a zonei sale metropolitane;
- Alternativele reduse pentru transport nemotorizat, cu precădere la nivelul centrelor urbane din judeţ;
- Mobilitatea urbană redusă şi traficul greu care tranzitează oraşele judeţului;
- Accesul deficitar al populaţiei, cu precădere a celei rurale, la I infrastructura tehnico-edilitară;
- Eficienţa energetică redusă a clădirilor şi a sistemelor de iluminat publice;
- Utilizarea pe scară largă a combustibililor solizi pentru încălzirea locuinţelor în mediul rural;
- Starea avansată de degradare a unor obiective de patrimoniu cultural construit din judeţ;
- Accesibilitatea dificilă şi inechitabilă a tuturor locuitorilor judeţului la servicii de îngrijire a sănătăţii de calitate;
- Existenţa unor comunităţi dezavantajate şi marginalizate, mai ales în mediul rural, şi capacitatea insuficientă a serviciilor sociale furnizate din judeţ prin raportare la nevoile beneficiarilor;
- Uzura fizică şi morală a infrastructurii educaţionale din judeţ;
- Capabilităţile limitate de intervenţie în situaţii de urgenţă de la nivelul judeţului Sălaj;
- Ponderea redusă a deşeurilor colectate selectiv şi reciclate, precum şi depozitarea necontrolată a acestora;
- Ponderea ridicată a populaţiei rurale ocupată informal în agricultura de subzistenţă;
- Infrastructura şi serviciile insuficiente de sprijin pentru investitori şi antreprenori;
- Gradul redus de urbanizare a judeţului;
- Insuficienta valorificare a resurselor turistice naturale şi antropice ale judeţului;
- Deficitul de spaţii verzi, facilităţi sportive şi de locuri de agrement în judeţul Sălaj;
- Migraţia masivă în străinătate şi către alte judeţe din ţară a forţei de muncă tinere şi a celei înalt calificate;
- Scăderea natalităţii şi îmbătrânirea populaţiei;
- Poluarea istorică a solului şi a apelor generată de activităţile economice din judeţ;
- Degradarea terenurilor agricole din judeţ ca urmare a factorilor naturali şi antropici;
- Stadiul incipient de executare a lucrărilor cadastrale şi de carte funciară şi existenţa unor documente de amenajare a teritoriului şi urbanism neactualizate;
- Deficitul de personal specializat de la nivelul instituţiilor şi serviciilor publice din judeţ;
- Numărul redus de servicii publice online puse la dispoziţia cetăţenilor;
- Veniturile proprii reduse ale autorităţilor publice locale din judeţ;
- Competitivitatea redusă a sectorului agricol judeţean;
- Accesul limitat al locuitorilor judeţului la cultură, mai ales în mediul rural.
