La inceputul anului trecut, institutiile internationale prognozau o crestere economica pentru tara noastra situata intre 0,2% si 2,6% pentru 2011. La momentul actual estimarile indica o crestere economica in jur de 2%. Este un rezultat care dovedeste ca am reusit. Am reusit sa stabilim obiective realiste, pe care le-am si atins. Am iesit din recesiune. Avem patru trimestre consecutive de crestere economica. Fara un plan de actiune curajos si bine pus la punct, acest lucru nu era posibil. Lupta s-a dat pe mai multe fronturi care au vizat 11 reforme esentiale si de mult necesare pentru economia romaneasca. E vorba de reforma aparatului bugetar, inclusiv salarizarea personalului bugetar, a administratiei interne, in domeniul legislatiei muncii si a dialogului social, a cadrului fiscal, a sistemului public de pensii, a asistentei sociale, dar si in educatie, sanatate, justitie si nu in ultimul rand, reforma companiilor de stat.
Motoarele cresterii economice in 2012
Cresterea economica prognozata pentru anul 2012 se regaseste in intervalul 1,8% - 2,3%. Previziunile ne pozitioneaza pe locul 6 intre tarile cu cea mai mare crestere economica, dupa Lituania (3,4%), Estonia (3,2%), Letonia (2,5%), Polonia (2,5%), Bulgaria (2,3%) si peste media UE si a zonei euro de 0,6%, respectiv 0,5%, conform ultimelor estimari ale Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.
Bugetul pe anul 2012 a fost construit pe o crestere economica de 2,1%, pe care o consider tangibila, realista, sustinuta fiind de sectorul industrial cu potential de export, de sectorul serviciilor si de revenirea sectorului constructiilor, antrenat de investitii publice in infrastructura si constructia de locuinte. Sursele interne principale de crestere economica raman investitiile si consumul. Exporturile si importurile vor cunoaste o incetinire a ritmurilor de crestere in jurul unui ritm pozitiv inca cu doua cifre, de circa 11%, in anul 2012.
Guvernul a decis sa continue stimularea investitiilor publice, acoperite atat din resurse interne cat, mai ales, din fonduri externe nerambursabile.
Cresterea reala a investitiilor totale din economie pentru anul 2012 este estimata la 4,5%, dublu fata de cresterea economica prognozata.
Pe de o parte, investitiile publice se vor ridica la 38,1 mld lei, respectiv 6,6% din PIB, in crestere cu peste 2 miliarde lei fata de anul 2011. Daca in anul 2010 ne-am clasat pe prima pozitie in UE ca pondere a investitiilor publice in PIB, cu un nivel de 5,8% din PIB, cu alocarile bugetare pentru investitii publice in crestere, avem toate sansele sa ne mentinem pozitia fruntasa in clasament si in acest an.
Pe de alta parte, investitiile private se vor situa cel putin la nivelul din 2011. La ele se adauga oportunitatile deschise de Parteneriatele Public-Private.
Oportunitatea unui ritm de crestere economica in Romania (2,1%), de patru ori mai mare decat media UE in 2012 (0,6%), tine de valorificarea fondurilor europene, prin atragerea a cel putin 6 miliarde euro, astfel incat gradul de absorbtie sa depaseasca semnificativ 20% la sfarsitul anului 2012, fata de 5,5% la sfarsitul anului 2011.
Agricultura a contribuit substantial la cresterea economica din anul 2011, inregistrand cea mai spectaculoasa crestere in trimestrul al treilea, de peste 22%. Desi sectorul agricol este puternic dependent de conditiile meteorologice si pare imposibila repetarea cresterii in anul curent, vestea buna este ca ne putem orienta spre export carnea de porc, ca sa dau un singur exemplu. La sfarsitul anului 2011 am obtinut dreptul de a exporta carne de porc si produse din carne de porc in UE si in tarile terte, in urma deciziei Comisiei Europene. Potentialul crescatorilor si procesatorilor de carne de porc de a participa la comertul intra-UE si la export este estimat la valori cuprinse intre 300 si 600 mil. euro anual.
Salariul mediu brut pe economie va fi mai mare cu peste 4% in acest an, generand o crestere a consumului populatiei cu 2%
Ma astept si la o revigorare usoara a cererii interne. Pentru anul 2012 prognozele arata o crestere a consumului populatiei cu 2%.
Standardul de viata al romanilor se va imbunatati. Salariul mediu pe economie va creste foarte probabil cu 4,5%, ajungand la 2.117 lei in acest an, in timp ce indicele preturilor medii de consum va fi de circa 3% in 2012. Numarul somerilor isi continua scaderea in anul 2012 la aproximativ 410.000 persoane. Persoanele asistate social, dar apte de munca, vor fi nevoite sa se intoarca la munca pentru un trai decent, in urma reconfigurarii si transparentizarii sistemului de asistenta sociala.
PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare estimat in anul 2011 la 11.400 euro de catre Comisia Europeana este prognozat ca va creste cu 5,3%, pana la aproximativ 12.000 euro pe locuitor in anul 2012.
Pilonul stabilitatii macroeconomice construit in ultimul an se intareste in 2012
Principalele semnale ne indica un an 2012 stabil din punct de vedere macroeconomic pentru tara noastra. La momentul actual, stabilitatea este cuvantul de ordine si la nivel european, stiut fiind ca in ultimul trimestru al anului 2011 si primul trimestru al anului 2012 zona euro va cunoaste o recesiune economica in pofida fortei economice germane de a rezista in fata efectelor socurilor generate de criza datoriilor suverane. Masurile adoptate in Romania si tintele stabilite in strategia fiscal-bugetara pentru urmatorii trei ani ne feresc de derapaje economice si ne responsabilizeaza, astfel incat sa ne incadram incepand cu anul 2012 in reperele Tratatului de la Maastricht.
In primul rand, Romania va iesi din procedura de deficit excesiv, inregistrand un deficit bugetar de 1,9% din PIB pe cash, sigur sub 3% in termeni de angajament. Am dovedit ca suntem capabili de o asemenea performanta. in primele 11 luni ale anului abia incheiat, deficitul bugetar a ajuns la 2,98% din PIB, iar estimarile pentru intregul an ne aseaza foarte aproape sau chiar usor sub tinta de 4,4% stabilita la inceputul anului.
in al doilea rand, datoria publica se va mentine mult sub nivelul de 60% din PIB, stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Vom avea a 5-a cea mai mica datorie publica din UE, de 35,8% din PIB in 2012, in conformitate cu previziunile Comisiei Europene din luna noiembrie 2011.
In al treilea rand, dupa 22 de ani de batalie perdanta cu inflatia, BNR ne ofera limite rezonabile pentru a ne incadra in tinta de 3% in acest an.
Eforturile ne-au fost presarate cu aprecieri abia sesizate in presa, dar valoroase pentru incurajarea investitorilor in a evalua responsabilitatea cu care am actionat: in luna iulie 2011, agentia de rating Fitch a revizuit in sens pozitiv ratingul Romaniei, in categoria recomandata pentru investitii, in timp ce Portugalia, Italia, Grecia si Spania au fost retrogradate.
O politica pro-competitivitate este o politica inteligenta
Industria orientata catre export a sustinut puternic in anul 2011 cresterea economica. Prin schemele de ajutoare de stat am facilitat trecerea de la specializarea intensiva in munca, la specializarea intensiva in tehnologie, dar si sprijinirea exporturilor de produse intensive tehnologic, in special cele din sectorul auto. Principalele programe guvernamentale de sustinere a mediului de afaceri si de stimulare a accesului la finantare, ajutoarele si garantiile de stat, continua mai bine bugetate in 2012.
Nu putem ignora nici faptul ca suntem in era digitala, a tehnologiei informatiei şi a eficientei energetice. Romania detine avantaje competitive in aceste domenii. De pilda, sectorul infrastructurii tehnologiei si comunicatiei este atractiv tocmai datorita recunoasterii mondiale a specialistilor in domeniu, iar mixul resurselor energetice este invidiat de multe alte state ale lumii.
Romania se afla pe locul 13 in topul celor mai atractive 35 de tari pentru investitori in sectorul energiei regenerabile, inaintea Olandei, Japoniei si Danemarcei, conform Ernst&Young. Sectoare de interes pentru investitori sunt si cel petrolier, siderurgic, electric si electronic, farmaceutic si deloc de neglijat cel agricol.
In momentul de fata, pe termen scurt, ne concentram pe investitii in industriile care creaza locuri de munca, astfel incat sa cream premisele pentru bunastarea cetatenilor.
Viziunea pe termen lung a competitivitatii economiei romanesti este insa un subiect complex, pe care l-am abordat in cadrul Sedintelor Consiliului National de Competitivitate (CoNaCo) impreuna cu partenerii nostri de dialog din mediul academic, public si privat. Industriile creative au fost identificate ca o alta axa majora de dezvoltare a Romaniei in acest deceniu.
Economia mondiala intra intr-o noua etapa de dezvoltare mult mai dinamica si mai creativa. Este o certitudine ca economia noului deceniu va fi o economie creativa. Romania are atuul resursei umane pentru a fi parte a acestui val. Potentialul uman ne pozitioneaza in randul celor mai bogate tari din punct de vedere al ingeniozitatii si creativitatii.
O tara nu se poate dezvolta din rutina, ci pe baza ideilor creative. Daca romanii se pot lauda cu ceva, aceea este creativitatea. Nimeni nu ne poate nega sau minimiza acest atu!
Anul 2012 este un an al austeritatii la nivel european
La nivel european se intrevede un an 2012 al austeritatii. Masurile dure pentru diminuarea datoriilor publice si a deficitelor mult prea mari, precum si provocarile pe care le ridica reluarea cresterii economice sanatoase si-au pus amprenta asupra fiecarui stat european. Nu demult, Angela Merkel, referindu-se la criza datoriilor suverane, sublinia ca asistam la "cele mai dificile ore ale Europei de dupa cel de-al doilea razboi mondial". Incertitudinile de la nivelul UE sunt principalele riscuri asupra carora ramanem vigilenti, intrucat gradul de interdependenta dintre tari este o realitate care nu poate fi ignorata.
Funiile groase cu care suntem legati de UE - in special ale comertului exterior si investitiilor straine directe, ca sa dau doar cateva exemple - sunt principalele care vor pune piedici surselor de crestere economica. In plus, Romania ar putea fi afectata in mod indirect de turbulentele de pe pietele financiare internationale prin cresterea aversiunii la risc a investitorilor asupra intregii noastre regiuni.
Prin urmare, prima evolutie posibila in 2012 este moderarea ritmului de crestere a exporturilor, la 11%, cum mentionam anterior. incetinirea este vizibila inca de la sfarsitul anului 2011. Este momentul decisiv pentru a reorienta exporturile noastre spre pietele emergente, unde oportunitatile sunt uriase, dar concurenta pe pret foarte ascutita, pentru a compensa contractia cererii externe comunitare.
Prioritatea Romaniei pe termen lung ramane eliminarea decalajului de dezvoltare fata de media UE. La 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeana, Romania performeaza mediocru in cursa pentru recuperarea decalajelor economice in randul celor 12 noi state membre. Am recuperat 8 puncte procentuale din distanta fata de media europeana din punctul de vedere al PIB-ului pe locuitor in perioada 2006-2010. Astfel, in prezent am ajuns la 46% in media europeana, echivalentul unui produs intern brut pe locuitor de 11.400 Euro. Prin comparatie, Estonia (64% in 2010 fata de 66% in 2006) si Slovenia (85% in 2010 fata de 88% in 2006) s-au departat de media europeana, iar Cehia (80%) si Letonia (51%) si-au pastrat decalajele constante.
Mai mult decat atat, Romania a recuperat 6,8 puncte procentuale din decalajul de productivitate a muncii pe ora lucrata raportat la media UE, ajungand in prezent la 42,3% din media UE, spre deosebire de Slovenia (-4 pp, 79,5% din media UE in prezent) si Cehia (-0,6 pp, 67,8% din media UE in prezent) care s-au distantat de media UE intre 2006 si 2010.
Vulnerabilitatile economiei romanesti in anul 2012
Desi vom ocupa confortabil locul 5 in Uniunea Europeana cu cele mai mici datorii publice guvernamentale, ramanem vulnerabili la implicatiile turbulentelor de pe pietele internationale asupra costurilor de imprumut extern. Datoria externa a Romaniei s-a ridicat la 97 mld. euro in primele 10 luni ale anului 2011 si a fost in crestere usoara, cu 4,9%, fata de finalul anului 2010. Trei sferturi din datoria externa este privata si trebuie onorata de catre mediul de afaceri, iar sub un sfert este publica (16,2% din PIB in 2011). Daca adaugam si datoria publica interna, datoria publica totala se ridica la 33,4% din PIB in anul 2011. Peste 77% din totalul datoriei externe este pe termen mediu si lung, iar restul de aproape 23% trebuie onorata pe termen scurt. Eventualele blocaje pe pietele financiare internationale vor insemna dobanzi mai mari de platit. Costul finantarii externe poate fluctua puternic in corelatie cu perceptia investitorilor internationali. in schimb, datoria publica totala (externa si interna) nu va creste mai mult de 34% din PIB in anul 2012.
Investitiile straine directe, puternic lovite de criza financiara, inca nu si-au revenit. in anul 2010, volumul ISD-urilor a fost cu 37% mai mic decat in anul precedent, ridicandu-se la 2,2 mld. euro. Trendul negativ a continuat in anul 2011: in primele 10 luni, ISD-urile au fost cu 43,8% mai mici fata de aceeasi perioada din anul 2010, atingand valoarea de 1,3 mld. euro, de doua ori mai mult decat Bulgaria. Prognozele CNP indica o inversare a trendului negativ in anul 2012, spre un volum al ISD estimat in jur de 3 miliarde euro, de circa doua ori mai mare decat in anul 2011.
Activele sectorului bancar sunt detinute in proportie ridicata, de 85%, de capitalul strain. Prin urmare, in cazul unor dificultati majore ale bancilor mama, exista posibilitatea ca acestea sa isi reduca semnificativ expunerea lor pe creditarea subsidiarelor. Riscul este dublat de intarzierea Romaniei in dezvoltarea mecanismelor alternative de finantare, de pilda piata de capital, fonduri mutuale sau fonduri de capital de risc, si de rata redusa de economisire. insasi slaba cultura economica si financiara a rezultat intr-o redusa interactiune intre populatie si sistemul financiar. Jumatate dintre romani nu au niciun fel de relatie cu institutiile financiare. Apetitul romanilor pentru economisire este cu 2,8 puncte procentuale sub media europeana. Daca am economisi mai mult am fi mai putini vulnerabili la evolutiile externe negative. in realitate, populatia din Romania are o rata a economisirii de 9,8% in trimestrul al treilea din anul 2011, sub media europeana de 12,6% (conform ultimelor date disponibile din trimestrul al 2-lea 2011).
Mai mult decat atat, ponderea creditelor neperformante a crescut cu 1 punct procentual intre iunie si octombrie 2011, ajungand la 14,4%, ceea ce pune in dificultate disponibilitatea finantarii economiei reale. in iunie 2011, portofoliul de credite neperformante ne plasa in urma Poloniei (8,7%), Ungariei (8,5%) sau Cehiei (6,4%).
Cele mai mari provocari in anul 2012
Nu ignor defel problemele de fond care imi dau inca insomnii:
- competitivitatea, generata prin cresterea productivitatii fara a pierde locuri de munca, si integritatea economica;
- competenta si integritatea politica in randul candidatilor care se vor inscrie in competitia electorala indiferent de culoarea lor politica - altfel nu vad cum va putea fi evitata capcana populismului intr-o cursa electorala feroce;
- dreapta judecata in justitie.
Pe scurt, discernamant si performanta in principalele domenii ale vietii sociale.
Mare parte din eforturile noastre pot ramane fara niciun rezultat daca nu vom reusi sa schimbam mentalitatea functionarului public. Incompetenta, detasarea si lipsa reactiilor urgente care sa t6ina pasul cu vointa politica si a cetatenilor, cu obiectivele noastre politice si economice, nu isi mai gasesc locul intr-o economie competitiva.
Ar fi grozav ca mass media sa nu mai cultive ignoranta publica, ci inalta calitate a dezbaterii publice. Abordarile catastrofice sau sovaitoare, chiar si cand sunt puse in slujba opozitiei, nu mai sunt justificate. In realitate nu fac altceva decat sa saboteze cel mai important ingredient al cresterii economice: increderea. Increderea investitorilor, dar si increderea angajatilor.
Impreuna, cu toti, putem indeplini promisiunea de bunastare pentru romani. Noi nu renunam. Eu nu renunat. Nici voi nu ar trebui sa o faceti!
