Cladirile "verzi", eficiente energetic si cu impact redus asupra mediului, atrag din ce in ce mai mult interes din partea investitorilor imobiliari activi pe piata locala. "Vedem un interes masiv din parta investitorilor pentru cladirile verzi. Nu mai este fictiune, ci a devenit o realitate", a declarat Steven Borncamp, presedintele Consiliului Roman pentru Cladiri Verzi (RoGBC).
Dupa modelul implementat anul trecut la Cluj - Napoca, RoGBC lanseaza o propunere legislativa adresata consiliilor locale pentru reducerea impozitelor in cazul cladirilor "verzi" (care se incadreaza in clasa de eficienta energetica A sau au un certificat de sustenabilitate recunoscut international).
Daca in prezent persoanele juridice platesc anual un impozit pe cladire reprezentand intre 0,25% si 1,5% din valoarea de inventar a imobilului, in functie de reglementarile locale, RoGBC propune ca impozitul sa scada pana la 0,25% in cazul cladirilor care pot demonstra ca indeplinesc criteriile de sustenabilitate. De exemplu, in Bucuresti, valoarea impozitului platit anual de companii este de 1,5% din valoarea de inventar a cladirilor pe care le detin, precizeaza avocatul Luiza Manolea, membru RoGBC.
In prezent, la Cluj-Napoca exista deja un proiect imobiliar "verde", Amera Tower (cladire certificata in sistem LEED), care beneficiaza de reduceri la plata impozitului. Un al doilea proiect, Studium Green Campus, este in curs de certificare si va beneficia pe viitor de aceste facilitati.
"De la cladiri verzi trebuie sa ne orientam spre orase verzi", afirma domnul Borncamp.
In opinia sa, la momentul de fata exista in Romania toate conditiile pentru a construi cladiri "verzi" apeland la resursele locale.
Potrivit studiului "Cele mai verzi cladiri din Romania", realizat de RoGBC, in Romania exista in prezent 65 de proiecte imobiliare care pot fi considerate "verzi", avand o suprafata cumulata de aproximativ 2,1 milioane mp. Acestea includ cladiri de birouri, centre comerciale, locuinte colective si individuale, hoteluri, obiective industriale etc.
48 de cladiri se incadreaza in clasa A de performanta energetica, iar celelalte 17 detin sau urmeaza sa obtina si un certificat de sustenabilitate recunsocut la nivel international.
