Extreme Light Infrastructure - Nuclear PhysicsConstrucţia celei mai mari infrastructuri de cercetare din România a demarat

Lucrările de construcţie a complexului de cercetare care va găzdui cel mai puternic laser din lume au demarat la Măgurele, lângă Bucureşti, la jumătatea lunii iunie.

Experimentele care se vor realiza aici, utilizând cea mai avansată tehnologie din lume în domeniul laserilor, au potenţialul de a duce la descoperiri majore în sectorul tratării deşeurilor radio-active, vindecării bolilor incurabile sau în domenii precum industria şi viaţa socială.

Investiţia este una de proporţii, 293 milioane euro fără TVA. Din această sumă, peste 260 de milioane de euro vor proveni din fonduri europene, reprezentând primul proiect ce vizează crearea unei infrastructuri de cercetare finanţat din fonduri structurale.

Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, prezent la ceremonia de inaugurare a lucrărilor, a declarat: "Ceea ce facem aici nu înseamnă doar cheltuirea banilor europeni, cei 260 de milioane de euro, ci o investiţie în tehnologie mondială de vârf, de aceea este justificat să afirmăm că România va deveni un loc de referinţă în fizica nucleară, în această zonă."

Decizia de a finanţa din fonduri structurale complexul de la Măgurele s-a datorat impactului regional al investiţiei şi contribuţiei pe care o va aduce proiectul la reducerea disparităţilor între statele europene, amândouă reprezentând ţinte ale politicii regionale a Uniunii Europene.

Potrivit comisarului Johannes Hahn, o investiţie de asemenea dimensiuni va avea un impact major nu numai la nivel local, ci şi la nivel regional prin crearea de locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri care depăşesc strict domeniul ştiinţific.

În acelaşi timp, proiectul va reduce exodul de "creiere", oameni de ştiinţă de valoare, din România către Europa Occidentală sau alte state dezvoltate.

În anii ce au urmat căderii comunismului, numărul de cercetători care au părăsit Europa de Est a înregistrat o creştere accelerată. Practic, jumătate din Europa este la ora actuală pe cale să rămână fără infrastructură de cercetare.

Prin implementarea proiectului de la Măgurele se urmăreşte transformarea "exodului de creiere" în "circulaţie de creiere". Este absolut necesar ca elita României să aibă oportunitatea de a-şi desfăşura activitatea în ţara de provenienţă. Mai mult, complexul de la Măgurele va atrage studenţi, oameni de ştiinţă din afara României şi chiar din afara Europei, a apreciat Johannes Hahn.

Oportunitatea creării unui complex de cercetare la Măgurele a fost una nesperată pentru România. Acum câţiva ani proiectul părea irealizabil.

Executantul va trebui să facă faţă cerinţelor stricte şi complexităţii tehnice ale proiectului

Cei doi laseri cu o putere de 10 PW, care vor fi instalaţi la Măgurele, vor avea o putere de câteva zeci de ori mai mare decât maximul existent la ora actuală. În plus, sistemul de producere a fasciculului gama instalat în cadrul complexului va fi cel mai performant din lume.

Aparent o construcţie simplă, clădirea care va găzdui dotările de ultimă oră şi laboratoarele va trebui să facă faţă unor condiţii foarte stricte în ceea ce priveşte nivelul maxim de vibraţii acceptat şi menţinerea unei temperaturii cât mai constante.

Cercetătorii care vor veni la Măgurele vor beneficia de cele mai bune condiţii de lucru. O clădire de birouri, o cantină şi o casă de oaspeţi vor fi construite în imediata apropiere a spaţiilor dedicate experimentelor.

Funcţiile de încălzire şi răcire necesare operării complexului vor fi asigurate printr-un sistem geotermal de mare capacitate. La ora proiectării sale, această instalaţie era cea mai mare din lume.

Procedura de achiziţie pentru atribuirea contractului de execuţie a clădirilor din cadrul complexului şi a sistemului geotermal a fost lansată în august 2012. După numeroase contestaţii, compania pe umerii căreia a fost pusă construcţia complexului a fost Strabag din Austria. Contractul a fost atribuit la data de 10 mai 2013, valoarea lucrărilor de execuţie ridicându-se la suma de aproximativ 61,81 milioane euro fără TVA (286,33 milioane lei fără TVA).

Oferta prezentată de Strabag a fost cea mai competitivă, oferind un mix echilibrat între partea tehnică şi cea comercială, ne-a precizat ing. Adolf Steiner, director regional RO1, Sub-Divizia Europa de Sud Est -Est în cadrul companiei Strabag.

Totodată, Strabag este o companie cu experienţă în implementarea de sisteme geotermale cât şi în alte sectoare specializate importante pentru proiect. Această experienţă este cea care probabil i-a oferit companiei un avantaj faţă de competitori la licitaţia pentru contractul de execuţie, a apreciat ing. Adolf Steiner.

"Este un proiect care în general prezintă provocări, are o mare importanţă internaţională iar din punctul de vedere al construcţiei include elemente speciale. Unul dintre cele mai mari proiecte geotermale este cuprins in contract. De altfel, cele mai stricte condiţii impuse la licitaţie s-au referit la sistemul geotermal.", a declarat Adolf Steiner.

Lucrările la clădiri şi la sistemul geotermal se vor desfăşura în paralel

În 14 iunie au demarat lucrările la clădirile incluse în proiect, urmând ca într-o lună sau două, în funcţie de rezultatele testelor ce se vor efectua în acest răstimp, să înceapă şi lucrările la sistemul geotermal.

Ansamblul de clădiri va ocupa o suprafaţă totală desfăşurată de aproximativ 31.500 mp.

Vibraţii minime, temperatură constantă, radio-protecţie şi protecţie la impuls electromagnetic în clădirea dedicată experimentelor

Clădirea principală va găzdui cei doi laseri, sistemul gama şi laboratoarele.

Arhitectul Costel Tudoruţ, reprezentantul Proiect Bucureşti, societatea care a realizat studiul de fezabilitate al proiectului, a declarat:

"Ce este important la acest proiect este tehnologia pe care o încorporează clădirile în sine. Acest câmp (amplasamentul clădirilor) care are o dimensiune de 117/139 m va avea o singură placă de beton pe alocuri groasă de doi metri, ca să ofere radio-protecţie, dotată cu nişte mecanisme de amortizare. Aceasta placă de beton nu se va mişca cu mai mult 0.1 microni, între 1 şi 350 Hz. "

Pentru asigurarea radio-protecţiei peste 69.000 mp de beton vor fi turnaţi în construcţie. De asemenea, se va asigura protecţia la impulsul electromagnetic printr-un fel de cuşcă "Faraday".

Regimul de înălţime al clădirii principale va fi Subsol parţial + Parter.

Segmentul de clădire care va găzdui cei doi laseri va avea o suprafaţă desfăşurată de 8.659 mp.

Camera laserului va trebui să se încadreze în clasa de curăţenie 4, adică 10.000 de particule de 0.1 microni/1 mc de aer.

Pentru întreg proiectul se vor realiza cca. 3.000 mp de camere curate.

Totodată, în camera laser se va asigura o temperatură constantă de 22 grade Celsius plus-minus 0,5 grade Celsius la o umiditate relativă de 35/50%.

Corpul dedicat sistemului gamma va avea o arie desfăşurată de 12.738,7 mp la un regim de înălţime de Subsol parţial + Parter. Construcţia va fi echipată cu un pod rulant de 40 tf. Având în vedere greutatea foarte mare, datorată betonului de radio-protectie, corpul gamma va sta pe piloţi foraţi, altfel corpul de clădire s-ar scufunda.

Laboratoarele se vor întinde pe o suprafaţă desfăşurată de 2.884,4 mp.

Birouri pentru 200 de cercetători

Clădirea de birouri va avea o capacitate de 200 de persoane şi o suprafaţă desfăşurată de 4.528,33 mp.

Înălţimea construcţiei la atic va fi de 28,37 m la un regim de înălţime de subsol + parter + cinci etaje + etaj tehnic parţial.

Varianta de open-space nu a fost agreată de cercetători aşa că se vor amenaja birouri de câte doi cercetători.

Cercetătorii vor avea beneficia de spaţii de odihnă într-o clădire special amenajată

"Casa de oaspeţi" va avea un regim de înălţime de parter + două etaje + etaj 3 parţial. Clădirea va cuprinde apartamente cu două camere, a câte 14 mp, şi o mică chicinetă. Construcţia va avea o capacitate de 24 spaţii de odihnă pentru cercetătorii care efectuează experimente în cadrul complexului.

Suprafaţa desfăşurată a clădirii va fi de 2.290,78 mp.

Arh. Costel Tudoruţ, ne-a explicat:

"Nu este propriu-zis o clădire de oaspeţi, lumea înţelege greşit că este un hotel. Se întâmplă de exemplu ca un experiment să se desfăşoare 30 de zile continuu. Oamenii care urmăresc experimentul, trebuie să doarmă, trebuie să mănânce şi atunci lucrează în schimburi. Din cauză că oraşul Măgurele este amplasat într-o zonă mai ferită faţă de Bucureşti am considerat necesară şi Uniunea Europeană ne-a aprobat construcţia acestei "case de oaspeţi" unde cercetătorii se duc de fapt să se odihnească când nu sunt în schimb."

Între clădirea de birouri şi casa de oaspeţi va exista a cantină cu regimul de înălţime parter. Suprafaţa desfăşurată a clădirii va fi de 277,62 mp.

Sistemul geotermal va asigura încălzirea şi răcirea complexului gratuit timp de 35 de ani

Sistemul geotermal, care va asigura funcţiile de încălzire şi răcire va cuprinde 1.080 de puţuri forate. Puterea instalată totală a sistemului va fi de 5,5 MW.

Realizarea sistemului geotermal va presupune costuri semnificative însă potrivit studiului de fezabilitate investiţia este una rentabilă, ne-a declarat arh. Costel Tudoruţ.

În condiţii normale încălzirea şi răcirea complexului de cercetare ar presupune costuri de 650.000 de euro pe an. Investiţia în instalaţia geotermală se amortizează în 15 ani după care cel puţin 35 de ani complexul va fi încălzit şi răcit gratuit.

Lucrările de construcţie vor fi încheiate în termen de 22 de luni.