Dupa o lunga perioada in care in Bucuresti s-a construit mai mult sau mai putin haotic, municipalitatea intentioneaza sa instaureze reglementari clare de arhitectura si urbanism pornind de la zonele protejate. Astfel, Primaria Capitalei vizeaza implementarea unor regulamente de urbanism detaliate aferente unui numar de trei zone - pilot din centrul orasului (din totalul de 98 zone protejate la nivelul Capitalei), care au fost analizate in cadrul unui amplu studiu de specialitate.
Potrivit arhitectului sef al Bucurestiului, Gheorghe Patrascu, noile reglementari vin in contextul in care protejarea obiectivelor de patrimoniu este in prezent destul de mult ingreunata. "Autoritatile locale nu au o structura speciala pentru protectia patrimoniului, asa cum se intampla in alte tari europene. In plus, putine monumente au zona de protectie bine definita", argumenteaza domnia sa.
Cele trei zone protejate vizate de studiu sunt: Dorobanti (de o parte si de cealalta a Caii Dorobanti intre Str. Grigore Alexandrescu si Bd. Dacia), Vasile Conta (preponderent de-a lungul strazilor Vasile Conta, Nicolae Filipescu, Tudor Arghezi si General David Praporgescu) si Pitar Mos (aproximativ zona cuprinsa intre Piata Alexandru Lahovari si str. C. A. Rosetti).
Restul zonelor protejate vor fi tratate odata cu revizuirea Planului Urbanistic General. In acest sens tema de concurs pentru noul PUG urmeaza sa fie publicata prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice. Durata de elaborare a PUG-ului va fi de aproximativ 4 ani, estimeaza arhitectul sef.
Studiul aferent celor trei zone protejate amintite a fost intocmit de specialisti din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" si ai biroului de arhitectura Quattro Design. Studiul propune o serie de reglementari care vizeaza aproape fiecare imobil din cele trei zone amintite, a precizat arh. Sergiu Nistor, membru in colectivul de elaborare al studiului din partea Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".
Imobilele au fost clasificate in functie de valoarea lor arhitectural-simbolica. Astfel, doar in jur de 40% din imobilele existente in zonele reglementate vor mai putea suporta modificari in afara celor de renovare, avand in vedere concentrarea de edificii de valoare, multe dintre ele cu statut de monument istoric. In cazul parcelelor pe care este permisa totusi dezvoltarea unor imobile noi (prin inlocuirea unor imobile cu valoare redusa), indicatorii de urbanism prevad uzual un Procent de Ocupare al Terenului (POT) de pana in 45% si un Coeficient de Utilizare al Terenului (CUT) de maxim 2-3. De asemenea, sunt stabilite reguli privind aspectul fatadelor si procentul ocupat de spatii verzi (o parte dintre spatiile verzi existente fiind de asemenea protejate). La acestea se adauga prevederi privind destinatiile pe care le poate avea spatiul construit, a precizat domnul arh. Serban Popescu-Criveanu, reprezentantul Quattro Design si membru in colectivul de elaborare a studiului.
Reglementarile de urbanism aferente fiecarei proprietati, asa cum rezulta din studiu, vor fi transpuse intr-o maniera simplificata odata cu eliberarea certificatelor de urbanism pentru proprietatile din zonele respective, a explicat domnul Sergiu Nistor.
Controlul asupra aplicarii regulamentului si sanctionarea abaterilor revin Inspectoratului de Stat in Constructii, respectiv Politiei Comunitare.
In opinia presedintelui asociatiei "Salvati Bucurestiul", Nicusor Dan, "cartarea este insa inutila atata timp cat nu se respecta in practica". Astfel, au fost demolate imobile care figurau ca "nedemolabile" in studiile de cartare, de exemplu cele din str. Povernei nr. 2 si str. Grigore Morea nr. 15.
Cele trei Planuri Urbanistice Zonale aferente arealelor studiate sunt in prezent in dezbatere publica, documentele regasindu-se pe site-ul oficial al Primariei Municipiului Bucuresti.
De asemenea, in data de 7 aprilie, intre orele 10:00-13:00 va avea loc in vecinatatea Bisericii Anglicane o dezbatere publica la care sunt invitati sa participe locuitorii zonelor vizate de noile reglementari.
