ÎNTR-O EUROPĂ CU VITEZE ŞI POTENŢIALE DIFERITESpecializarea inteligentă - soluţia pentru transformarea unei regiuni rămase în urmă într-una de vârf

(Interviu cu Vasile Asandei, Director General ADR Nord Est)

Anul trecut, Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est a împlinit 20 de ani de activitate

Reporter: Cum s-a dezvoltat regiunea în ultimul an?

Vasile Asandei: Anul 2019 a fost unul special pentru noi, intrucât am împlinit 20 de ani de activitate. Cu acest prilej, ne-am uitat la Regiune prin prisma contribuţiei pe care am avut-o la dezvoltarea acesteia şi a impactului muncii nostre.

Fie că este vorba de îndeplinirea misiunii conferită prin legea dezvoltării regionale din România, de managementul programelor de dezvoltare regională finanţate din fonduri europene, de diversificarea activităţii pentru a răspunde nevoilor Regiunii, dar şi provocărilor societale în continuă schimbare, de evoluţie organizaţională, bilanţul celor 20 de ani de activitate s-a dovedit a fi unul încurajator. Am sprijinit implementarea a peste 2300 de proiecte de către actori regionali, în valoare de 1,8 miliarde euro, 97 de proiecte fiind internaţionale sau de asistenţă tehnică, în care ADR Nord-Est a fost beneficiar, utilizând peste 52 milioane euro.

Peste 250 de actori locali publici şi privaţi au fost beneficiari ai acţiunilor de schimb de experienţă şi instruire, 650 de IMM-uri au beneficiat de consiliere pentru internaţionalizare şi inovare, 900 de tineri antreprenori au fost instruiţi şi 135 startup-uri au fost create, 10 Planuri Locale de Acţiune pentru Energie Durabilă şi Climă au fost realizate pentru Bacău, Botoşani,Suceava, Piatra Neamţ, Vaslui, Moineşti, Roman, Bicaz, Siret, Comuna Victoria-Iaşi şi 6 Planuri Locale de Acţiune pentru protejarea patrimoniului cultural pentru municipiile Bacău, Botoşani, Suceava, Piatra Neamţ, Vaslui şi Iaşi, 6 clustere din Regiunea Nord-Est sunt premiate de Asociaţia Europeană a Clusterelor cu "eticheta bronz", doar ca urmare a implicării lor în iniţiativele noastre internaţionale.

Tot anul trecut, am avut onoarea să organizăm cea de-a X-a ediţie a Conferinţei "Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa-WIRE X", sub egida Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, eveniment de referinţă, care a stârnit interesul a peste 200 de participanţi din 33 de ţări, reprezentând universităţi, centre de cercetare şi inovare, clustere, ministere şi agenţii guvernamentale, organizaţii de dezvoltare regională, antreprenori şi asociaţii profesionale.

Sunt doar câteva dintre aspectele muncii noastre care au contribuit la transformare Regiunii Nord-Est în ultimii ani şi munca noastră continuă.

Reporter: Ce proiecte de tip smart se află în probare/derulare?

Vasile Asandei: Când auzim de termenul "smart", noi ne gândim, în primul rând, la Smart Specialisation şi, în special, la RIS3 Nord-Est-Strategia de Specializare inteligentă a Regiunii Nord-Est.

Într-o Europă cu viteze şi potenţiale diferite, specializarea inteligentă este calea de urmat pentru cine doreşte să transforme o regiune "rămasă în urmă" într-o regiune de vârf.

Să obţină cât mai mult din/să utilizeze cât mai eficient resursele existente a fost o lecţie învăţată din timp de România de Nord-Est, care a pus inovaţia în centrul dezvoltării sale încă din 2013. Acesta este momentul în care a început specializarea inteligentă a regiunii, cu o strategie dedicată (RIS3 Nord-Est) concepută printr-un proces cu abordare de jos în sus, care a combinat analiza economică cu consultarea publică, pentru a descoperi principalele provocări societale şi modalităţile de soluţionare a acestora. Au fost, astfel, identificate patru domenii-cheie care prezintă avantaje competitive şi comparative (domeniul agro-alimentar, biotehnologiile, IT&C şi domeniul textile şi materiale noi), precum şi un portofoliu aferent de proiecte care au deschis calea către un ecosistem de afaceri adaptat exigenţelor actuale de competitivitate.

Însă, competitivitatea unei regiuni depinde de nivelul de maturitate a ecosistemului economic, de investiţiile în inovare şi digitalizare, nu doar în dezvoltare. Suntem conştienţi de aceste aspecte, motiv pentru care încă din 2017 am pus bazele unui incubator-accelerator de afaceri model, RubikHub şi am elaborat împreună cu partenerii regionali strategia de specializare inteligentă a regiunii - harta ADN-ului competitiv regional, care ne permite o relansare economică bazată pe inovaţie şi cercetare. Scopul este acela de a veni cu instrumente concrete prin care să sprijinim mediul de afaceri - servicii, structuri şi programe de finanţare personalizate.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 regiunii pe care o reprezentaţi?

Vasile Asandei: La nivelul lunii octombrie 2019, alocarea prin POR 2014-2020 este de 1 miliard de euro, reprezentând 17,51% din alocarea naţională şi cea mai mare la nivel naţional, totodată.

În plus, la finalul lunii ianuarie 2020, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a anunţat aprobarea Memorandumului de supracontractare cu 2,4 miliarde euro pentru infrastructura educaţională, dezvoltarea urbană şi iluminatul public.

Ca urmare a acestei măsuri, şi în regiunea Nord-Est va ajunge o sumă generosă pentru proiectele incluse în lista de rezervă, care vizează următoarele domenii:

ü Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon - Operaţiunea privind măsurile de iluminat public;

ü Axa prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile pentru municipiile reşedinţă de judeţ privind investiţii în mobilitate urbană, regenerare urbană, comunităţi marginalizate, regenerare urbană şi educaţie;

ü Axa prioritară 10 - Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale - pentru investiţii privind modernizarea creşelor, grădiniţelor, şcolilor, liceelor tehnologice şi universităţilor;

ü Axa prioritară 13 - Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii - pentru investiţii privind infrastructura socială, de petrecere a timpului liber şi de reabilitare a spaţiilor publice.

Reporter: Ce proiecte se deru­lează în exerciţiul 2014-2020? Cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?

Vasile Asandei: Programul Operaţional Regional 2014-2020 finanţează, în principal, infrastructura de transport, socială, de sănătate şi educaţională, IMM-uri, investiţii în patrimoniul cultural şi turism, dar şi proiecte ce pot fi grupate sub sintagma "smart", cum ar fi:

- Susţinerea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic - una dintre noutăţile absolute ale programului, ca tip de investiţii care stimulează crearea de noi entităţi specializate în furnizarea serviciilor de transfer tehnologic şi care încurajează inovarea în companii, prin introducerea în circuitul economic a rezultatelor cercetării, transformate în produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite;

- Creşterea mobilităţii urbane - investiţiile se adresează inclusiv transportului public electric şi nemotorizat, precum şi construirii unei infrastructuri necesare funcţionării acestuia (ex. staţii de alimentare electrice) şi se derulează pe baza planurilor de mobilitate urbană durabilă, conducând spre atingerea dezideratului de "Smart Cities";

- Eficienţa energetică - proiecte complexe ce presupun folosirea unor tehnologii noi, care să crească eficienţa energetică, inclusiv prin noi tipuri de circuite electrice, instalaţii de încălzire, ventilaţie etc. Proiectele de eficienţă energetică vizează clădirile rezidenţiale, clădirile publice, precum şi iluminatul public.

Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

Vasile Asandei: Anul acesta suntem extrem de preocupaţi de conturarea direcţiilor de dezvoltare a Regiunii pentru perioada 2021-2027 şi chiar în această perioadă derulăm ample campanii de consultare publică în fiecare judeţ din regiune, alături de parteneri din mediul universitar, public sau privat.

Principalele caracteristici ale noului cadru pentru Politica de Coeziune 2021-2027 prezintă un mare interes pentru noi. Concentrarea investiţiilor va avea în vedere următoarele cinci obiective tematice: OP 1 - cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri, OP 2 - reducerea de CO2, , OP 3 - mobilitate şi conectivitate (transport, mobilitate urbană şi TIC), OP 4 - Europa socială (sănătate, educaţie, social, ocuparea forţei de muncă) şi OP 5 - dezvoltare integrată şi sustenabilă pentru zonele urbane, rurale şi iniţiative locale.

Preocuparea de a da consistenţă Politicii de coeziune implementată prin Programul Operaţional Regional în regiunea noastră va fi completată prin demersuri permanente de stimulare a cooperării între mediul universitar şi mediul antreprenorial, de creştere a capacităţii administrative a autorităţilor publice locale şi de creare a unui climat de stabilitate şi încredere care să stimuleze atragerea investiţiilor private şi să încurajeze noii antreprenori.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Vasile Asandei: Prin POR 2007-2013, au fost implementate 598 de contracte de finanţare, cu o valoare a finanţării nerambursabile solicitate de 784 milioane de euro. Au fost proiecte de infrastructură importante, provenind atât din zona publică, cât şi din cea privată, ce au contribuit în mod complementar la dezvoltarea regiunii şi la creşterea nivelului de trai a locuitorilor săi. Gradul de absorbţie, raportat la alocarea regională este de 90%.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2019?

Vasile Asandei: Valoarea nerambursabilă contractată la nivelul Regiunii Nord-Est până acum depăşeşte alocarea regională prin POR 2020, iar sumele efectiv ramburaste către beneficiari ajung la 230 milioane euro.

Reporter: Ce proiecte sunt în desfăşurare şi care sunt proiectele prioritare?

Vasile Asandei: La nivelul Regiunii Nord-Est, avem 2094 de proiecte depuse pe toate apelurile deschise din 2016 până acum, din care 603 au semnate contracte de finanţare. Proiecte prioritare pot fi considerate, anul acesta, proiectele care vizează dezvoltarea urbană, atât prin prisma sumelor de bani pe care le utilizează, dar mai ales prin impactul economic, social şi de mediu generat în municipii.

Astăzi, aproximativ 54% dintre români trăiesc în mediul urban, dar acest procent este estimat să se apropie de 70% în 2030, dacă actualele tendinţe se menţin. Asta înseamnă că avem, deopotrivă, o problemă uriaşă, dar şi o oportunitate pe măsură. Dezvoltarea sustenabilă, viaţa socială sănătoasă, posibilităţile de dezvoltare personală şi a nivelului de trai sunt câteva dintre atuurile unui oraş în viitor. Următorul deceniu va aduce în România maşinile electrice autonome, realitatea augmentată, inteligenţa artificială, dronele, digitalizarea şi robotizarea indus­triei, precum şi alte tendinţe majore care vor transforma masiv societatea noastră. Generaţia care se naşte acum se va maturiza într-o Românie care ar trebui să arate foarte diferit de cea de azi.

Acest context ne obligă să avem o viziune coerentă cu privire la viitor şi o atenţie deosebită pentru investiţiile în dezvoltare urbană.

În România, conceptul de dezvoltare urbană durabilă este pus în practică în cel mai pragmatic mod prin Axa Prioritară 4 din Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020. Această axă prioritară combină priorităţi de investiţii subscrise următoarelor obiective tematice: economii cu emisii reduse de CO2; protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor; promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei; investiţii în educaţie şi competenţe. La nivelul Regiunii Nord-Est, cele şase municipii re­şedinţă de judeţ (Bacău, Botoşani, Iaşi, Piatra Neamţ, Suceava şi Vaslui) au depus 69 de proiecte aferente Axei 4 POR 2014-2020, în valoare de 313,5 milioane de euro. 32 dintre aceste proiecte au fost deja contractate şi solicită 171,33 milioane euro.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Vasile Asandei: Am observat că preocuparea de a adapta legislaţia la realitatea implementării proiectelor cu finanţare europeană este împărtăşită nu doar de noi, cei din sistem, ci şi de decidenţii de la nivel naţional. Chiar recent au fost adopate câteva normative mult-aşteptate şi imperios necesare pentru parcursul nostru viitor.

Este vorba de:

- Ordonanţa privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor fazate finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2014-2020;

- Ordonanţa privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanţare din fonduri structurale în vederea evitării riscului de decomitere pentru anul 2020, precum şi de modificare şi completare a unor acte normative;

- Ordonanţa privind unele măsuri pentru pregătirea portofoliului de proiecte destinat finanţării din fonduri externe nerambursabile pentru perioada de programare 2021-2027;

- Nu în cele din urmă, Ordonanţa privind asigurarea descentralizării managementului Fondurilor Europene structurale şi de investiţii, la nivel regional îndeplineşte un deziderat de 13 ani, de când suntem membri în UE, acela de a respecta principiul subsidiarităţii şi de a aduce decizia cât mai aproape de cetăţeni. Practic, această măsură statuează rolul de Autoritate de Mangement pentru Agenţiile pentru Dezvoltare Regională pentru Programele Operaţionale Regionale în perioada 2021-2027.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Vasile Asandei: Dificultăţile întâmpinate de beneficiari pe parcursul implementării proiectelor au fost generate cu precădere de:

- prelungirea duratelor procedurilor de achiziţie publică, ca urmare a înregistrării de contestaţii, cu perioade foarte mari de timp (în unele cazuri acestea depăşind un an);

- întârzieri în execuţia contractelor de lucrări, ca urmare a

ü identificării, în implementare, a necesităţii executării unor categorii de lucrări neprevăzute în proiectele tehnice;

ü descoperirilor arheologice, în cazul proiectelor ce vizează obiecte de patrimoniu;

ü utilizării de către antreprenori a unor resurse insuficiente în raport cu graficul de execuţie asumat prin contract (din cauza scăderii capacităţii acestora, pe fondul adâncirii efectelor crizei economice);

- întârzieri datorate rezilierii unor contracte de lucrări, ca urmare a incapacităţii antreprenorilor de a continua execuţia lucrărilor (determinată de insolvenţă/falimentul acestora) şi, în consecinţă, prelungirea cu durata necesară organizării unor noi proceduri de achiziţie de contracte de lucrări, pentru restul de executat;

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?

Vasile Asandei: O astfel de măsură tocmai a fost luată şi aceasta vizează operaţionalizarea completelor de judecată specializate pe achiziţii publice. Aceste complete se vor ocupa cu prioritate de judecarea cauzelor care se află pe rolul instanţelor de judecată, astfel încât să fie evitate blocajele de care aminteam mai sus.

În plus, cei care au calitatea de beneficiar, respectiv de autoritate contractantă vor trebui să respecte duratele de evaluare a ofertelor, pentru că sistemul de sancţiuni care va intra în vigoare odată cu aprobarea acestei măsuri, prevede şi plata unor amenzi.

Un aspect extrem de important rămâne cel legat de experienţa şi pregătirea profesională a salariaţilor. Nivelul tot mai crescut de complexitate a intervenţiilor, schimbările rapide de metode, tehnologii etc. fac absolut necesare cunoştinţe profesionale temeinice, învăţarea continuă, construcţia, menţinerea şi motivarea unor echipe de implementare performante.

Reporter: Vă mulţumesc!