Turcia îşi propune să devină în acest an cel mai mare constructor mondial în ceea ce priveşte volumul proiectelor finalizate în afara ţări, după ce în 2011 a ocupat al doilea loc după China. În acest demers, antreprenorii turci vor să coopteze constructori români, pentru a aborda volumul mare de proiecte de pe pieţe terţe, aşa cum s-a procedat până în 1989. "Credem că din nou putem să demaram împreună proiecte, de exemplu în joint venture, mai ales la ora actuală, când între Turcia şi România avem un parteneriat strategic", ne-a declarat Ömer Süsli, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci din România (TIAD).
În prezent, Turcia derulează proiecte în alte ţări, în special din Orientul Mijlociu şi Africa, de sute de miliarde de euro, mai ales pe infrastructură. În fiecare an antreprenorii turci câştigă noi contracte în urma licitaţiilor internaţionale deoarece lucrează organizat şi rapid. Nu în ultimul rând, sunt sprijiniţi de guvern şi clasa politică deoarece acest lucru este în interesul naţional. "Nimeni nu ne sună din Libia sau Irak să ne dea un contract, trebuie să ne zbatem noi, prin ataşaţi comerciali, ambasadori, miniştri. Pe vremuri politicienii nu se ocupau de promovarea comerţului, dar acum aşa se face. Aici s-ar spune că au luat mită, dar nimeni nu se gândeşte că sunt plătiţi pentru interesele României. Ori dacă o firmă românească reuşeşte să câştige o astfel de licitaţie, este de interes naţional", susţine preşedintele TIAD.
În anul 2000 Turcia a trecut printr-o criză profundă, deoarece statul rămăsese fără bani. Revenirea din criză s-a produs prin muncă şi stabilitate politică. Turcia a crescut din toate punctele de vedere şi anul trecut a depăşit 135 miliarde euro la export.
Ieşirea constructorilor români peste hotare ar antrena la export şi producătorii autohtoni de materiale de construcţie către respectivele locaţii, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul Turciei. Sunt produse româneşti cu mare potenţial la export. De exemplu, România ar putea avea în acest an un export record de ciment. Ar mai putea exporta oţelul, pentru care este renumită, lacuri, vopseluri, tencuieli decorative etc. "Sunt produse care pot să intre pe proiecte internaţionale fără reţinere", susţine domnul Süsli.
În eventualitatea parteneriatelor dintre constructorii turci şi cei români, materialele ar fi aduse din ambele state, în funcţie de cum este mai convenabil, de proximitate, adaugă domnia sa.
Criza economică nu este bună, dar are părţi bune
Cu toate efectele nefaste, criza economică a avut şi părţile ei bune, în sensul corecţiilor aplicate pieţei. "Criza nu este bună, dar are părţi bune, pentru că multă lume a ajuns cu picioarele pe pământ. Înainte de 2008 toţi voiau să fie oameni de afaceri, dezvoltatori, să construiască, să vândă, să câştige. Ajunsesem în 2008 să nu mai găsim muncitori în România, iar salariile se negociau săptămânal. A fost o situaţie de excepţie", relatează domnul Süsli.
Pe de altă parte, fondurile europene ar putea ajuta mult România, care în acelaşi timp cotizează la bugetul Uniunii Europene. "Lumea crede că este vina guvernului că România nu absoarbe fondurile europene, dar în fapt vina este la Bruxelles, pentru că a pus criterii aşa de grele, parcă intenţionat să nu absoarbă România bani europeni", este de părere preşedintele TIAD.
Constructorii turci vor să facă autostrăzi în România
Companiile turceşti sunt interesate să demareze în România investiţii în toate domeniile, de exemplu în construcţii, infrastructură, producţie, sănătate. "Chiar dacă reprezentăm Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci suntem un fel de ambasadori ai României. Noi trebuie să îi convingem pe investitorii din Turcia care vor să facă investiţii în afara ţării de origine că România este cea mai bună variantă", explică preşedintele TIAD.
De asemenea, şi antreprenorii români pot apela la TIAD dacă vor, de exemplu, să achiziţioneze materii prime sau utilaje din Turcia.
În opinia domnului Süsli, investiţiile private ar fi atrase mai uşor dacă România ar implementa în locul camerelor judeţene de comerţ generaliste, un sistem cu mai multe camere specializate, de exemplu pe servicii, industrie, comerţ, agricultură etc, aşa cum există în Turcia.
Investitorii turci ar dori să intre şi în parteneriate public-private, precum cele pentru realizarea autostrăzilor sau preluarea unor aeroporturi. În principiu, cu cât legislaţia privind parteneriatul public-privat este mai simplă, cu atât lucrurile merg mai repede, consideră Ömer Süsli.
De altfel, constructorii turci au fost printre primii care au venit în România după 1989. De exemplu, "Enka" a lucrat la primul tronson al autostrăzii A2. În plus, "Enka" a lucrat pentru "Bechtel" ca subcontractant, în România, Serbia, Albania.
Marile proiecte de infrastructură din oraşe se pot face rapid. De exemplu, Primăria din capitala Turciei, Ankara, a impus ca lucrările să nu dureze mai mult de 60 de zile. Ofertele pornesc de la acest plafon în jos. În plus, prin această abordare, orice litigiu privind terenul este soluţionat după finalizarea proiectelor de interes public, deci nu există blocaje.
O companie de stat din Turcia vrea să construiască locuinţe sociale în România
Sectorul construcţiilor de locuinţe sociale este foarte dezvoltat în Turcia. Aici, compania de stat TOKI (n.r. echivalentul în Turcia al Agenţiei Naţionale pentru Locuinte) a finalizat 521.000 de locuinţe de la înfiinţarea sa, în 1990. Compania este controlată şi finanţată de guvernul turc şi se află în subordinea primului-ministru. Compania construieşte deopotrivă locuinţe foarte ieftine, pentru populaţia fără posibilităţi materiale, cât şi locuinţe de lux. Banii rezultaţi din vânzarea acestora sunt utilizaţi pentru finanţarea celor dintâi. Preţul de vânzare variază astfel de la 450-500 dolari pe mp la 10.000 dolari pe mp.
Deoarece reflectă o politică socială a statului turc, ratele pentru locuinţele construite în acest sistem sunt stabilite în funcţie de posibilităţile cumpărătorilor, iar persoanele sărace nu plătesc pentru locuinţa ocupată, explică preşedintele TIAD.
Activitatea de perspectivă a TOKI vizează construirea de locuinţe şi în alte state. Astfel, compania intenţionează să realizeze proiecte şi în România, fie prin parteneriate, fie în nume propriu. "Dacă nu construiţi voi, construim noi!", adaugă domnul Süsli.
