LIVIU MUŞAT, AGENŢIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD MUNTENIA:"Noile tipuri de investiţii finanţate prin POR conţin segmente smart"

Reporter: Cum s-a dezvoltat regiunea în ultimul an?

Liviu Muşat: Principalele activităţi ale Agenţiei, în ultimul an, pentru dezvoltarea regiunii Sud Muntenia, au vizat în principal buna derulare a Programului Operaţional Regional 2014-2020, care are ca principal obiectiv creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale comunităţilor locale şi regionale. De altfel, ne pregătim să aniversăm 20 de ani de dezvoltare regională în Sud Muntenia şi marcarea acestui eveniment important în viaţa instituţiei noastre ne obligă, odată mai mult, să ne tratăm cu maximă responsabilitate îndatoririle.

În acest sens, programul se află acum într-o etapă în care funcţionează cu motoarele turate la maxim, iar misiunea principală a Agenţiei, în calitate de Organism Intermediar pentru POR în regiunea noastră, vizează accelerarea procesului de evaluare a aplicaţiilor depuse în cadrul programului, pentru ca beneficiarii, atât cei din mediul public, cât şi cei din mediul privat, să poată demara într-un timp cât mai scurt implementarea proiectelor de investiţii, precum şi a procesului de monitorizare şi verificare a contractelor de finanţare aflate în derulare, astfel încât să avem o absorbţie cât mai mare a fondurilor alocate prin POR regiunii noastre şi să reuşim să implementăm proiecte durabile pentru dezvoltarea comunităţilor locale ce locuiesc în Sud Muntenia.

Dintre toate cele 854 de aplicaţii depuse prin POR la nivelul regiunii noastre până în prezent, au fost semnate contractele de finanţare pentru 209 de cereri, în valoare de peste 1 miliard de lei, din care aproape 940 de milioane de lei reprezintă suma totală nerambursabilă solicitată de beneficiari. Acest fapt ne îndatorează să avem aceeaşi abordare profesională, echidistantă şi promptă faţă de beneficiari, să îi sprijinim în implementarea corectă a investiţiilor demarate prin POR, prin activităţile de monitorizare şi verificare a contractelor de finanţare ale acestora.

Reporter: Ce sumă a fost alocată din bugetul 2014-2020 regiunii pe care o reprezentaţi?

Liviu Muşat: Aşa cum s-a în­tâmplat în exerciţiul financiar anterior, 2007-2013, cu ajutorul fondurilor nerambursabile europene alocate prin POR putem să producem o schimbare în bine în regiunea noastră, acest program de finanţare nerambursabilă reprezentând o mare oportunitate pentru dezvoltarea comunităţilor locale.

Pentru actualul exerciţiu financiar, regiunea Sud Muntenia beneficiază de o alocare de peste 952 de milioane de euro, sumă din care ne dorim să absorbim cât mai mulţi bani europeni din Programul Operaţional Regional.

Faţă de perioada de programare trecută, POR 2014-2020 are de două ori mai multe axe, o alocare financiară cu 70% mai mare, tipuri noi de investiţii şi, cel mai important, ţinte şi indicatori mai clar definiţi şi monitorizaţi.

Reporter: Care este valoarea fondurilor UE atrase în 2017?

Liviu Muşat: Până la această dată avem lansate aproape toate liniile de finanţare ale POR, ur­mând ca, odată cu publicarea şi aprobarea ghidurilor din partea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să se des­chidă şi ultimele linii de finanţare pentru axele prioritare 9 "Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban" şi 13 "Sprijinirea regenerării oraşelor mici şi mijlocii".

În ceea ce priveşte apelurile de proiecte lansate până în prezent, la nivelul regiunii Sud Muntenia, în cadrul POR s-au depus 854 de aplicaţii, a căror valoare solicitată reprezintă peste 75% din suma alocată regiunii. Este vorba despre peste 3,58 miliarde de lei, ceea ce înseamnă peste 760 de milioane de euro din totalul de peste 952 de milioane de euro, cât are alocat regiunea de dezvoltare Sud Muntenia.

În acest moment avem 209 contracte semnate, în valoare de peste 1 miliard de lei, din care aproape 940 de milioane de lei reprezintă suma totală nerambursabilă solicitată de beneficiari.

Reporter: Care este gradul de absorbţie, la nivel regional, a fondurilor alocate din bugetul precedent?

Liviu Muşat: La nivelul regiunii de dezvoltare Sud Muntenia, gradul de absorbţie a fondurilor alocate prin POR 2007 - 2013 depăşeşte 80%, însumând peste 620 de milioane de euro. Bineînţeles că ne-am fi dorit să ne apropiem de 100%, însă sunt cauze multe, vechi şi însemnate ce au dus la acest procentaj, ce se datorează în principal faptului că foarte multe proiecte şi-au reziliat contractele de finanţare într-un moment în care nu se mai puteau realoca aceste fonduri către alte proiecte.

În total, în regiunea noastră au fost depuse aproape 1.300 de proiecte, iar pentru peste jumătate dintre ele s-au semnat contracte de finanţare. În ceea ce priveşte domeniile vizate, acestea au fost diverse, având în vedere paleta largă de finanţări specifică Regio: dezvoltarea urbană, dezvoltarea infrastructurii de transport şi a celei sociale, mediul de afaceri şi dezvoltarea turismului.

Reporter: Ce planuri are Agenţia pe termen scurt, mediu şi lung?

Liviu Muşat: Pentru această perioadă de programare suntem preocupaţi să identificăm şi să încurajăm cât mai multe proiecte importante pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Noi, Agenţia, în ceea ce ne priveşte, am fost, suntem şi vom fi întotdeauna, necondiţionat şi echidistant, alături de toţi cei care ne solicită sprijinul, alături de potenţialii aplicanţi şi de beneficiarii Programului Operaţional Regional, pentru că nu trebuie să omitem un fapt neîndoielnic: noi toţi avem un ţel comun - absorbţia fondurilor nerambursabile alocate regiunii noastre!

Aşa cum am spus mai devreme, suntem cu motoarele turate la maxim în ceea ce priveşte procesul de evaluare, selecţie şi contractare a aplicaţiilor depuse de potenţialii beneficiari prin sistemul electronic My SMIS, precum şi în ceea ce priveşte procesul de monitorizare şi verificare a contractelor de finanţare aflate în derulare în acest moment.

Totodată, vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că, la sfârşitul anului trecut, Agenţia a solicitat autorităţilor publice locale o situaţie cu proiectele demarate începând cu luna ianuarie a anului 2014, care nu au putut să fie finalizate până în prezent, din lipsă de fonduri. Aceste proiecte au fost transmise la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru POR, în vederea posibilităţii lansării de apeluri suplimentare pentru finanţarea de proiecte alternative, în vederea creşterii gra­dului de absorbţie a fondurilor ne­rambursabile alocate regiunii noastre prin POR.

Reporter: Ce proiecte va derula ADR Sud Muntenia în exerciţiul financiar 2014-2020?

Liviu Muşat: Pentru exerciţiul financiar 2014-2020, POR finanţează investiţii ce vizează soluţionarea problemelor identificate din nevoile de dezvoltare semnalate la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României. Astfel, proiectele propuse prin POR vin să sprijine următoa­rele domenii prioritare:

- Cercetare-dezvoltare şi inovare: transfer limitat al rezultatelor cercetării în piaţă şi nivel scăzut de asimilare a inovării în firme;

- IMM: sector al IMM-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivităţii economiilor regionale. Principalele punc­te slabe ale sectorului IMM-urilor, în documentele de programare strategică naţională, sunt gradul redus de cultură antreprenorială, reflectat prin densitatea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile şi rezilienţa scăzută a noilor afaceri - 2/3 dintre întreprinderile noi dispar de pe piaţă în primul an de viaţă.

- Eficienţă energetică: consumuri energetice nesustenabile şi potenţial de economisire ridicat în infrastructurile publice, inclusiv clădiri publice şi clădiri rezidenţiale;

- Mediu: nivel de poluare ridicat în zonele urbane;

- Dezvoltare urbană: zone urbane degradate, vacante sau neutilizate corespunzător în oraşele din România;

- Resurse de patrimoniu: resurse valoroase de patrimoniu cultural slab valorificate;

- Turism: potenţial turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial - alternativă pentru revigorarea zonelor mai puţin dezvoltate/izolate;

- Infrastructură rutieră: gradul scăzut de accesibilitate al anumitor zone ale ţării, care are drept consecinţă o atractivitate scăzută şi investiţii extrem de reduse;

- Infrastructura socială şi pentru educaţie: infrastructurile educaţionale, de sănătate şi de servicii sociale subdimensionate împiedică incluziunea socială şi dezvoltarea capitalului uman;

- Cadastru: nivel scăzut al înregis­trărilor cadastrale, care afectează implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economică a comunităţilor locale;

- Capacitate administrativă: nevoia întăririi capacităţii administrative a Autorităţii de Management a POR, a Organismelor de Implementare a POR şi a beneficiarilor, pentru o bună implementare a POR.

Reporter: Cât de mult se axează acestea pe segmentul smart?

Liviu Muşat: Noile tipuri de inves­tiţii finanţate prin POR conţin segmente smart, deoarece se concentrează pe obiective precum durabilitate şi eficienţa mediului, case şi clădiri durabile, utilizarea eficientă a resurselor, transport eficient şi durabil, o mai bună planificare urbană. De asemenea, oraşele trebuie să găsească soluţii inteligente pentru a "supravieţui" şi a se dezvolta în faţa provocărilor actuale. De regulă, centrele urbane sunt mai consumatoare de energie, iar prin aplicarea noilor tehnologii pot fi transformate în oraşe inteligente - oraşe cu consum scăzut de energie, emisii reduse de carbon etc.

Domeniile care definesc un oraş inteligent ţin de economie inteligentă (competitivitate), locuire inteligentă (calitatea vieţii), oameni inteligenţi (capital uman şi social), mediu inteligent (resurse naturale), guvernare inteligentă (participare) şi mobilitate inteligentă (transport şi TIC).

Faţă de perioada de programare 2007-2013, POR finanţează proiecte ce vizează următoarele domenii de activitate:

- cercetare, dezvoltare şi inovare pentru IMM, prin centre de transfer tehnologic (CTT), segment ce constituie una dintre noutăţile absolute ale noului program, ca tip de investiţii care stimulează inovarea, pentru a introduce în circuitul economic rezultatele cercetării, transformate în produse, procese şi servicii noi sau îmbunătăţite;

- incubatoare de afaceri: pe lângă sprijinul oferit direct companiilor, se acordă facilităţi pentru companii nou-înfiinţate prin intermediul incubatoarelor de afaceri;

- eficienţa energetică, inclusiv a clădirilor publice: prin Regio 2007-2013 s-a început anveloparea blocurilor de locuinţe şi refacerea izolaţiilor acestora, prin POR 2014-2020 se finanţează proiecte complexe ce presupun folosirea unor tehnologii noi, care să creas­că eficienţa energetică: noi tipuri de circuite electrice, instalaţii de în­călzire, ventilaţie etc. Pe lângă clădirile rezidenţiale, noul program include acum în proiectele de eficienţă energetică şi clădirile publice, precum şi iluminatul public;

- creşterea mobilităţii urbane: pentru un transport eficient, care să-i determine pe cetăţeni să renunţe la maşina personală şi să apeleze la transportul public, cât mai prietenos cu mediul. Astfel, investiţiile se adresează inclusiv transportului public electric şi nemotorizat, precum şi construirii unei infrastructuri necesare funcţionării acestuia (ex. staţii de alimentare electrice);

- infrastructura educaţională pentru preşcolari: spre deosebire de Regio 2007-2013, când se reabilitau doar structuri din învăţământul primar, gimnazial, liceal şi universitar, noul program include şi reabilitarea şi modernizarea clădirilor utilizate în educaţia ante şi preşcolară (creşe şi grădiniţe);

- infrastructura de sănătate - construirea şi dotarea spitalelor regionale: sănătatea va beneficia de construcţia şi echiparea a trei spitale regionale, precum şi de reabilitarea şi modernizarea unităţilor de primiri urgenţă din spitalele judeţene;

- infrastructura socială - centre comunitare integrate socio-medicale care vor oferi atât servicii sociale, cât şi medicale;

- infrastructura rutieră - modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene care fac legătura cu reţelele de transport european (TEN-T);

- Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC): comunităţile marginalizate vor putea implementa proiecte de incluziune socială şi combatere a sărăciei pe baza unor strategii de dezvoltare locală;

- înregistrarea proprietăţilor din mediul rural în Sistemul Integrat de cadastru şi Carte Funciară;

- Investiţiile Teritoriale Integrate (ITI): intervenţii concentrate şi corelate pe mai multe domenii dintr-o singură zonă, pentru dezvoltarea integrată a acesteia.

În acest sens, putem afirma că, prin toate proiectele depuse în cadrul POR, există componente specifice care dovedesc implementarea unor tehnologii sau soluţii smart, care sunt capabile să sprijine dezvoltarea durabilă, ţinând cont de provocările actuale, atât din punct de vedere economic, cât şi social.

Reporter: Ce proiecte de tip smart se află în aprobare/derulare?

Liviu Muşat: Programul Operaţional Regional 2014 - 2020 îşi propune ca prin toale liniile de finanţare ale sale să promoveze investiţii de tip smart. Aşadar, atunci când vorbim de acest gen de proiecte ne referim la toate acele proiecte care propun măsuri capabile să genereze creştere, însoţită de noi locuri de muncă, la proiecte prin care tehnologiile digitale se pot combina cu infrastructuri inovatoare şi cu servicii noi, precum şi la investiţii care utilizează şi promovează tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă, de muncă şi sustenabilitatea.

Reporter: Din partea cărui segment se manifestă cel mai mare interes pentru investiţii?

Liviu Muşat: În cadrul Programului Operaţional Regional nu putem vorbi de o cerere uniformă pe toate domeniile pe care le finanţăm la nivel regional. Din situaţia proiectelor depuse observăm că cea mai mare cerere şi, implicit, cel mai mare interes pentru investiţii se manifestă în zona privată.

De exemplu, microîntreprinderile din Sud Muntenia au depus în total 460 de aplicaţii, ceea ce reprezintă o solicitare de aproximativ 173% din fondurile alocate exclusiv liniei de finanţare destinate lor şi sperăm să finanţăm cât mai multe dintre ele. Până la jumătatea acestei luni avem semnate contracte de finanţare pentru un număr de 180 de microîntreprinderi, care au demarat investiţiile pentru dezvoltarea afacerii lor, unele dintre ele chiar finalizând deja proiectele pentru care au primit fonduri nerambursabile prin POR.

Sperăm să obţinem fonduri pentru proiectele aflate în rezervă, care nu au putut fi acoperite de valoarea alocată iniţial, fie de la alte axe, acolo unde se pot înregistra economii, fie, de ce nu, chiar de la alte regiuni de dezvoltare.

O altă dovadă a interesului semnificativ exprimat de mediul privat pentru accesarea de fonduri POR este dată de numărul mare de proiecte depuse în cadrul Priorităţii de investiţii 2.2, unde întreprinderile mici şi mijlocii şi-au dovedit interesul de a dezvolta proiecte prin depunerea a 190 de aplicaţii, prin care sunt solicitate în total fonduri de peste 600 de milioane de lei, cererea fiind astfel de aproape 5 ori mai mare faţă de valoarea alocării regionale pentru această linie de finanţare.

În ceea ce priveşte investiţiile în mediul public, o importanţă majoră o reprezintă cererile depuse de cele şapte judeţe ale regiunii noastre în cadrul celor două apeluri de proiecte deschise în cadrul Priorităţii de investiţii 6.1, destinată modernizării şi reabilitării reţelelor de drumuri judeţene, ce asigură conectivitatea, directă sau indirectă, cu reţeaua TEN-T. Prin această prioritate, regiunii noastre îi sunt alocate fonduri nerambursabile în valoare de peste 125 de milioane de euro, cu ajutorul cărora se doreşte modernizarea a trei trasee de drumuri judeţene propuse pentru finanţare, prin POR 2014-2020, ce totalizează peste 330 de kilometri lungime. Până în prezent au fost semnate patru contracte de finanţare - pentru judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Argeş.

Totodată, POR oferă importante oportunităţi de dezvoltare urbană, prin Axa prioritară 4, linie de finanţare dedicată exclusiv municipiilor reşedinţă de judeţ, care au la dis­poziţie 201,09 milioane de euro, valoare ce reprezintă aproximativ 25% din întregul program, distribui­tă astfel: pentru mobilitatea urbană - 163,33 milioane de euro, pentru revitalizarea urbană - 18,15 milioane de euro, pentru regenerarea comunităţilor defavorizate - 8,53 milioane de euro, pentru educaţie - 11,09 milioane de euro.

În ceea ce priveşte Prioritatea de investiţii 3.1, pentru creşterea eficienţei energetice, aici avem un număr important de proiecte depuse. Vreau să menţionez faptul că utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi creşterii continue a costurilor cu energia, dar şi din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Finanţarea investiţiilor în creşterea eficienţei energetice la nivelul infrastructurilor publice şi sectorului rezidenţial se concentrează cu prioritate în acele unităţi administrativ-teritoriale care au elaborate strategii locale de reducere a emisiilor de CO2, planuri de acţiune privind energia durabilă etc. Aici avem depuse 85 de proiecte pentru investiţii, în clădiri publice şi rezidenţiale, precum şi în sectorul iluminatului public. Va­loarea totală a acestora depăşeşte 517 milioane de lei, din care aproape 407 de milioane de lei reprezintă suma totală solicitată.

De asemenea, nu trebuie omise proiectele depuse pentru conservarea, protejarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, care sunt în număr de 50 la nivelul regiunii noastre şi care au o valoare de aproape 549 de milioane de lei, din care valoarea fondurilor nerambursabile depăşeşte 530 de miloane de lei. Până la această dată a demarat implementarea a 20 de proiecte, care au o valoare de peste 256 de milioane de lei.

Aşadar, fonduri sunt, iar intenţia este vădită atât din partea mediului privat, cât şi din partea mediului public din regiunea Sud Muntenia.

Reporter: Cum apreciaţi legislaţia din domeniu şi ce lipsuri are aceasta?

Liviu Muşat: În studiile ce analizează principalele obstacole cu care se confruntă atât mediul public, cât şi mediul antreprenorial, cele mai des întâlnite aspecte se referă la desele modificări legislative, precum şi la neconcordanţa între legislaţia naţională şi cea europeană.

Legislaţia în domeniul fondurilor europene, aşa cum am mai afirmat de-a lungul timpului, încă din perioada de programare anterioară, a ridicat o serie de probleme pentru aplicanţii din vechiul program operaţional, cele mai frecvente vizând achiziţiile publice.

Încă din exerciţiul bugetar trecut, 2007-2013, noi am încercat să venim în sprijinul beneficiarilor - în mod preventiv -, să avem o atitudine activă, pozitivă şi să îi punem la curent cu normele legislative, toate procedurile, în general, aju­tân­du-i în permanenţă.

Pentru aplicanţi, sprijinul îl oferim prin activităţile de helpdesk şi prin organizarea de sesiuni de promovare a oportunităţilor de finanţare odată cu lansarea liniilor de finanţare prin POR, încercând să îi ajutăm pe cei care doresc să acceseze fonduri nerambursabile să realizeze proiecte cât mai sustenabile.

Pentru sprijinirea beneficiarilor, imediat după ce semnează contractele pentru investiţiile selectate la finanţare, organizăm întâlniri de lucru în cadrul cărora le prezentăm detalii despre modalitatea de implementare a activităţilor prevăzute în proiectele lor, subiectele abordate fiind legate de managementul proiectelor, monitorizarea şi verificarea contractelor de finanţare, indicatori, vizitele de monitorizare, măsurarea şi raportarea progresului, precum şi despre modificările ce pot surveni pe parcursul perioadei de implementare a proiectelor. Totodată, prin aceste seminarii de instruire prezentăm beneficiarilor detalii despre modul cum trebuie să realizeze achiziţiile, despre instrucţiunile de prefinanţare, plata şi rambursarea cheltuielilor, achiziţiile publice în cadrul proiectelor‚ principii şi reguli.

De asemenea, beneficiarii sunt sprijiniţi pe perioada implementării proiectelor de către ofiţerii de monitorizare din cadrul Direcţiei Organism Intermediar POR a Agenţiei, care au rolul de a urmări îndeaproape buna derulare a contractelor de finanţare.

Reporter: Care este problematica sectorului?

Liviu Muşat: Analizând situaţia pe verticală, plecând de la cel mai înalt nivel, trebuie să ţinem cont că Uniunea Europeană are nişte priorităţi bine definite, iar modul cum noi ne raportăm la aceste priorităţi este foarte important. Practic, cum negociem noi, ca ţară, ce investiţii primează la finanţare, pentru a avea cât mai multe şanse să obţinem mai mulţi bani efectiv pentru adevăratele noastre nevoi sau cât mai aproape de nevoile noastre.

Apoi este foarte important dialogul dintre nivelul central şi nivelul local, dintre teoreticieni, cei care fac legile şi cei care sunt în prima linie şi le pun în aplicare. În acest sens este foarte important să exis­te o continuitate de la o guvernare la alta, să avem stabilite nişte priorităţi pe care noi să le aprobăm, să le acceptăm şi, ulterior, să le punem în practică pe termen lung, indiferent ce schimbări ce au loc din punct de vedere politic.

Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea acestora?

Liviu Muşat: În realizarea proiectelor europene cred că trebuie să ne îndreptăm mai mult atenţia pe aspectul calitativ. Trebuie să înţelegem că oricât de generoase ar fi aceste finanţări europene, ele nu pot rezolva toate problemele regiunii. Şi atunci este foarte important ca, prin aceste fonduri nerambursabile, să finanţăm proiectele care într-adevăr pot crea plusvaloare. Dacă vom irosi banii pe tot felul de proiecte ce nu au un aport important în comunitatea respectivă, atunci, automat, impactul lor va fi mai mic.

Eu cred că în momentul în care faci un proiect doar de dragul de a obţine nişte finanţări, îţi asumi o serie de riscuri, ce pot avea ca rezultate pe de-o parte incapacitatea de a duce la bun sfârşit proiectul sau de a susţine cofinanţarea inves­tiţiei, iar pe de altă parte asigurarea mentenanţei proiectului, care trebuie să aibă o perioadă de durabilitate de trei sau cinci ani, după caz, timp în care se verifică dacă beneficiarii şi-au respectat angajamentele după ce au obţinut finanţare. Dacă nu şi-au respectat aceste angajamente pe care şi le-au asumat prin proiecte, atunci există riscul să fie nevoiţi să returneze fondurile obţinute.

În ceea ce priveşte administraţiile locale, consider că acestea ar trebui să realizeze proiecte ce sunt strict necesare comunităţii. Evident că nu le pot face dintr-o dată pe toate şi atunci trebuie să realizeze o ierarhizare a proiectelor de investiţii, pe care, ulterior, să le prioritizeze, ideal, într-un larg cadru partenerial, într-o dezbatere publică, în care să angreneze cât mai mulţi cetăţeni ai comunităţii, mediul de afaceri, mass-media, asociaţiile profesionale, sindicatele şi, dacă se poate, chiar şi mediul academic.

În altă ordine de idei este foarte important ca în administraţiile locale să se formeze colective de oameni cu experienţă, care să transpună în proiecte ceea ce doreşte comunitatea.

Reporter: Mulţumesc!