Caracteristicile cererii pentru locuinte noi si modalitatile prin care acestea pot fi in acelasi timp accesibile si sustenabile au fost dezbatute de cei peste 50 de antreprenori, arhitecti si reprezentanti ai asociatiilor profesionale participanti la seminarul "Viitorul in constructiile rezidentiale: locuintele sustenabile", organziat de Asociatia pentru Locuinte Noi (ALN) si revista Bursa Constructiilor, in data de 19 aprilie, la Romexpo.
Numarul de locuinte construite anual in Romania raportat la mia de locuitori este substantial mai mic fata de media europeana. Acest indicator a inregistrat scaderi importante in anii de criza. Astfel, de la 2,84 locuinte la mia de locuitori care au primit autorizatie de construire in 2008 s-a ajuns la 1,77 in 2012, nivel departe de media europeana de 4,7 - 4,8 locuinte construite la mia de locuitori.
Presedintele ALN, Gina Dadu, a prezentat in cadrul seminarului principalele initiative ale autoritatilor publice locale in domeniul constructiei de locuinte sociale si pentru tineri.
Secretarul general al Patronatului Societatilor din Constructii, doamna Adriana Iftime, a subliniat ca, pe langa pret, tot atat de importanta este si calitatea locuintelor realizate. O locuinta accesibila nu trebuie sa insemne un spatiu inghesuit, impropriu unui trai decent.
La randul sau, doamna Adina Mihailescu, cercetator in cadrul Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii, a punctat importanta corelarii costului locuintei cu veniturile medii ale unei familii in Romania.
In prezent, exista o discrepanta intre cererea si oferta de apartamente. Daca 46% din cautarile efectuate in Bucuresti vizeaza apartamentele de doua camere, doar 36% din oferta totala este reprezentata de acest tip de unitate. De asemenea, in jur de 40% din persoanele interesate de achizitia unui apartament cauta locuinte la un pret curpins intre 40.000 - 60.000 de euro. In schimb, doar 25% din oferta se incadreaza in acest interval de cost, a precizat Dorel Nita, coordonatorul Analize Imobiliare de la imobiliare.ro.
In contextul actual pot fi dezvoltate cu succes proiecte rezidentiale, cu conditia ca acestea sa fie accesibile ca pret, a fost punctul de vedere expriamt de Daniel Dragulin si Robertino Georgescu, dezvoltatorii ansamblurilor Metropolitan Residence din Popesti-Leordeni.
Daca atunci cand a inceput programul Prima Casa cu plafonul maxim de 70.000 de euro puteau fi achizitionate doar garsoniere si apartamente noi cu doua camere, acum se gasesc cu usurinta si apartamente cu trei camere sub acest plafon, a subliniat domnul Georgescu.
Avand in vedere directivele europene in domeniu, Romania va trebui sa treaca treptat de la locuinta cu un consum mare de energie, spre casa "aproape zero energei". Conceptul trebuie insa adaptat la caracteristicile climatice din tara noastra. Primele proiecte de locuinte pasive din Romania sunt promitatoare, considera arhitectul Sergiu Petrea, asistent in cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".
Adesea, conceptul de casa pasiva nu este bine inteles in Romania. Realizarea unei astfel de cladiri presupune proiectare bioclimatica, izolare termica foarte buna, etansare impotriva schimbului de aer cu exteriorul, sistem de ventilare mecanica si utilizarea energiilor regenerabile. Astfel, consumul energetic al unei case pasive este cu 80% mai mic fata de o locuinta conventionala, explica arhitectul Adrian Moleavin, lector la Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu".
In scopul promovarii cladirilor eficiente energetic si "aproape zero energie", proiectantii certificati de case pasive au infiintat Zero Energy Building Romania Association.
