Mizăm şi în acest an pe reabilitarea termică

Anul acesta se prefigurează în Bucureşti ca fiind marcat de reluarea investiţiilor în construcţii rezidenţiale şi de continuarea ambiţioaselor proiecte de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe.

Cele mai multe proiecte rezidenţiale sunt în sectorul 2, stimulate de mari proiecte de infrastructură rutieră

De departe cele mai multe proiecte pentru construcţii rezidenţiale în Bucureşti ar putea fi derulate în sectorul 2. Peste 1.500 de locuinţe în ansambluri rezidenţiale sunt în diferite faze de realizare: pe strada Chefalului - 496 de apartamente, pe Strada Dobroeşti - 655 de apartamente, Tei Lake Residences - cu 224 de apartamente, iar pe Strada Fabrica de Gheaţă vor fi construite 156 de apartamente. În plus, ANL va construi 3.500 de apartamente în două mari ansambluri rezidenţiale. De asemenea, în nordul Şoselei Petricani va demara construcţia unui ansamblu rezidenţial, care în luna februarie se afla în faza de PUZ.

"Unii dintre investitori au deja demarate procedurile, certificate de urbanism, PUZ-uri. Cele mai multe construcţii noi de locuinţe ar putea veni din partea proiectelor amânate sau construite într-un ritm mai încet decât era prevăzut iniţial", ne-a declarat Bogdan Pârvanu, arhitectul şef al Sectorului 2.

Toate aceste dezvoltări rezidenţiale vor fi stimulate şi de două lucrări importante de infrastructură. Este vorba despre arcul nordic al inelului median rutier, realizat de-a lungul căii ferate Bucureşti-Constanţa, precum şi de crearea unui mare nod intermodal de circulaţie. Aici va fi prevăzută conectarea cu viitoarea magistrală de metrou spre Otopeni, precum şi cu tramvaiul, prin extinderea liniei de pe Bd. Dimitrie Pompei. În plus, nodul intermodal va fi deservit şi de o nouă gară de cale ferată. În paralel, urmează să se realizeze conexiunea dintre noua autostradă Bucureşti - Braşov cu Sectorul 2 prin Şoseaua Petricani şi Strada Gherghiţei.

A doua zonă în care este estimată o dezvoltare a investiţiilor rezidenţiale este sectorul 3 al Capitalei, care are în jur de 400 ha de teren liber, disponibil pentru construcţii cu regim de înălţime mic - locuinţe individuale sau mediu - locuinţe cu 4-6 niveluri, între Splaiul Independenţei şi Bd. Theodor Pallady. În plus, zona are toate utilităţile necesare iar primăria va continua să viabilizeze şi restul până la 800 de hectare.

Tot în sectorul 3 vor începe lucrările la ansamblul mixt de rezidenţiale şi birouri din zona Timpuri Noi. În februarie, beneficiarul avea Planul Urbanistic Zonal aprobat şi era în procedură de obţinere a avizelor. Lucrările de construcţie ar trebui să înceapă anul acesta şi să se întindă de-a lungul a doi ani.

Relativ nou pentru sectorul rezidenţial este faptul că primăriile au demarat discuţii mai serioase cu investitorii în vederea construirii de locuinţe sociale în parteneriat public privat. Astfel, Primăria Sectorului 3 este dispusă să pună la dispoziţia investitorului privat două terenuri, unul de 11.000 mp şi altul de 6.000 mp. Iar reprezentanţii Primăriei sector 6 analizează mai multe variante de construire utilizate în America şi Vestul Europei, care să coste foarte puţin datorită sistemulului constructiv.

Sectorul 5 se remarcă prin investiţiile realizate de Biserică

Planul de investiţii pe anul 2012 al Sectorului 2 se remarcă prin cele zece parcări supraterane multietajate care urmează să fie construite, în sistem de parteneriat public-privat, pe terenul unor parcări existente. Lucrările sunt programate să demareze în această vară. Tot prin parteneriat public-privat vor fi realizate trei pieţe agroalimentare: pe Strada Aghireşti, Şoseaua Colentina şi Strada Cernăuţi.

Sectorul 3 va beneficia în acest an de o investiţie mare de retail, estimată la 45 milioane de euro, la sud de Bd. Theodor Pallady. Autorizaţia de construire era în curs de eliberare în februarie. Alte investiţii importante în sector vizează construirea a cinci şcoli moderne, pentru care proiectele au fost deja întocmite.

Cele mai mari investiţii din sectorul 5 în acest an sunt cele realizate de instituţiile religioase. Lucrările la Catedrala Mântuirii Neamului nu au întâmpinat până acum dificultăţi deosebite în afara celor legate de condiţiile meteo. Urmează să fie autorizate clădirile anexe.

Un alt lăcaş de cult va mai fi ridicat lângă Liberty Center. Bisericuţa existentă va fi demolată şi se va construi una nouă.

Pe segmentul de construcţii cu destinaţie cultural/socială în locul fostului cinematograf "Ferentari" se construieşte Centrul pentru Cultura Romilor. Vechea clădire a fost demolată urmând să se construiască un imobil cu regimul de înălţime S+P+2 etaje, pe un teren de 1000 mp.

Primăria sector 5 reia în acest an programul de extindere a grădiniţelor. În plus vor continua lucrările la şcolile ce implementează proiecte din fonduri de la Banca Europeană de Investiţii. Trei autorizaţii pentru extinderea unor grădiniţe şi încă două autorizaţii pentru grădiniţe şi after-school erau în lucru în februarie.

O investiţie importantă pe care o are în vedere Primăria Sectorului 6 este construirea unui spital. Aceasta va fi posibilă numai după aprobarea PUZ-ului de sector. Până atunci se poartă discuţii cu investitorii interesaţi. Terenul necesar pentru viitorul spital, teren cu o suprafaţă de aproape 12.000 mp, a fost alocat printr-o hotărâre a Consiliului General.

Reabilitarea blocurilor - o armă cu două tăişuri

Cele mai multe fonduri sunt, însă, alocate pentru reabilitarea blocurilor de locuinţe. Este şi de înţeles opţiunea primarilor pentru investiţiile de acest tip. Pe lângă faptul că ajută beneficiarii să îşi reducă factura pentru încălzire, reabilitările sunt lucrări vizibile şi mult apreciate de alegători, mai ales în an electoral. Dar, dacă nu este foarte bine controlată folosirea lor, aceşti bani ar putea ajunge în campanii electorale sau să fie deturnaţi în alte scopuri.

Reversul medaliei în cazul reabilitării blocurilor este că autorităţile fac aceste investiţii din împrumuturi pe termen lung, de circa 20 de ani, împrumuturi care trebuie restituite de generaţia viitoare.

În sectorul 1, 365 de blocuri vor fi reabilitate până în anul 2013. În sectorul 2, sunt în derulare intervenţii de reabilitare termică la 400 de scări de bloc iar în toamnă ar trebui să demareze lucrările pentru alte 600 de scări de bloc, pentru care au fost deja eliberate certificate de urbanism.

Sectorul 4 va reabilita circa 200 - 250 de blocuri în acest an. Primăria a decis să preia obligaţia contribuţiei de 20% şi să suporte integral lucrările de reabilitare a blocurilor.

Pentru că este cea mai dezvoltată arteră a sectorului 4 şi intrare în sector, Bulevardul Cantemir va beneficia de reabilitarea tuturor blocurilor.

Şi sectorul 5 are ambiţii în ceea ce priveşte reabilitarea, primăria propunându-şi pentru acest an să reabiliteze termic "toate blocurile din sector". 200-300 blocuri au primit autorizaţie şi vreo 150 de blocuri se aflau în faza de emitere a certificatului de urbanism, în luna februarie.

În Sectorul 6, de asemenea, cele mai importante investiţii sunt pentru reabilitarea blocurilor. În acest an vor fi finalizate lucrările aferente celor 110 autorizaţii eliberate anul trecut şi vor demara lucrări pentru alte circa 250 de blocuri. Intenţia primarului era ca până la alegerile locale (dacă erau la sfârşitul anului) să reabiliteze toate blocurile de pe bulevardul Iuliu Maniu. Planul este ca, în cinci - şase ani, să fie reabilitate toate blocurile din sectorul 6. Fondurile necesare sunt asigurate de la bugetul local şi din credite de la Banca Europeană de Investiţii.

Investitorii sunt blocaţi şi din cauza legislaţiei

Arhitecţii şefi ai sectoarelor Bucureştiului semnalează faptul că investiţiile sunt blocate şi din cauze legislative.

Ei susţin că documentaţiile de urbanism generate de PUG sunt costisitoare, că aplicarea legislaţiei din construcţii este greoaie şi ca urmare a multiplelor modificări şi completări făcute în mod continuu de legiuitor.

În această perioadă de criză economică, investiţiile pentru adaptarea construcţiilor la noile condiţii ale pieţei sunt împiedicate şi de faptul că actualul cadru legislativ face destul de dificil procesul de recom­parti­mentare sau reconversie a unei clădiri.

Unele modificări ale legii, mai ales în privinţa PUZ-urilor, au stopat avântul investitorilor. Ordonanţa 7/2011 care a modificat Legea Nr. 350 /2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul îi blochează pe micii investitorii privaţi să mai facă PUZ-uri. (situaţia unor terenuri din Valea Oltului, sector 6)

Reluarea investiţiilor este îngreunată şi de lipsa noului PUG al Bucureştiului. Arhitecţii şefi recunosc importanţa noului PUG, dar atrag atenţia că perioada atât de lungă pentru elaborarea lui blochează investiţiile în această perioadă post-criză.

Alte probleme sunt legate de punerea în posesie pe terenuri care în PUG sunt prevăzute ca zone verzi, deci proprietarul nu poate să construiască nimic acolo.

De asemenea, există zone precum Progresul din sectorul 5 care au nevoie de PUZ-uri noi pentru a permite construcţia altor tipuri de clădiri în afara celor industriale. Lipsa PUZ-ului împiedică şi dezvoltarea zonei Giuleşti din sectorul 6, unde există investitori interesaţi să dezvolte un mare parc de distracţii.