PARTENERIATUL PUBLIC PRIVATPPP-ul înainte de start

Declaraţiile domnului Attila Dézsi, Secretarul General al Guvernului

Cadrul legislativ pentru implementarea Parteneriatelor Public Private este în sfârşit finalizat, după o serie de completări succesive. Astfel, legea 178/2010 a fost modificată, ulterior, prin ordonanţele de urgenţă nr. 39/ 2011 şi nr. 86/2011. Au fost definitivate şi normele metodologice de aplicare a legii, prin H.G. nr. 1239/2010 şi H.G. nr.1000/2011, precum şi pentru aprobarea măsurilor de reorganizare a Unităţii centrale pentru coordonarea PPP (pe scurt UCCPPP). Această structură a fost trecută de la Ministerul Finanţelor Publice, la Secretariatul Gene­ral al Guvernului (SGG), deoarece fiind vorba despre o politică publică, ce trebuie să aibă aplicabilitate generală, nu putea să rămână sectorial la un anume minister.

Attila Dézsi, Secretarul General al Guvernului, ne-a declarat: "Secre­tariatul General al Guvernului are ca atribuţiuni tot ce înseamnă politici publice şi, prin urmare, este normal să se ocupe şi de PPP. Astfel, Unitatea de coordonare a PPP este acum în structura proprie a SGG. Suntem în stadiul în care legislaţia este completă, s-au făcut paşi importanţi pentru definitivarea procedurii de licitaţie şi, din punctul nostru de vedere, suntem pregătiţi pentru a aplica în mod concret PPP în România."

Încă de la apariţia ei legea privind Parteneriatul Public Privat s-a confruntat cu multiple critici atât pe plan intern, cât şi din partea Comisiei Europene. Dar, în prezent, toate problemele semnalate au fost rezolvate, susţine Attila Dézsi.

Domnia sa afirmă: "Tot ce înseamnă legislaţie în România pe PPP a fost negociat cu Comisia Europeană cu DG Markt (Direcţia Generală pentru Piaţa Internă şi Servicii). De asemenea, legislaţia noastră respectă în totalitate directivele europene în materie: Directiva 17/2004 a Comisiei Europene, Directiva 18/2004 a Comisiei Europene, Directiva 66/2007 a Comisiei Europene şi Regulamentul CE nr. 1177 pe 2009. Suntem poate chiar cu un pas înainte faţă de multe din legislaţiile aplicate actualmente în Europa, privind reglementarea legislativă."

Achiziţiile publice versus PPP

Parteneriatul Public Privat este o alternativă plauzibilă la legislaţia privind achiziţiile publice standard, consideră domnul Dézsi, apreciind chiar că este de aşteptat ca o parte din achiziţiile publice să fie transferate pe PPP.

Pe de altă parte, într-o perioadă de criză economică accentuată la nivel european şi mondial, oportunităţile create de PPP în România pot să atragă investitori din alte zone, creând un disconfort la nivel european, o concurenţă economică între diversele sisteme economice ale statelor naţionale.

Pentru stat este mai avantajos să realizeze investiţii prin Parteneriat Public Privat decât prin achiziţie publică. Aceasta pentru că într-un astfel de parteneriat statul participă cu ceea ce are - terenul şi nu trebuie să mai cheltuiască suplimentar. În plus, noua investiţie beneficiază de un management privat superior celui de stat, investitorul privat fiind interesat să îşi recupereze banii investiţi. De altfel, într-un PPP se formează o societate privată în care şi statul este partener, un operator comun care administrează în comun investiţia pe toată durata ei de existenţă.

Astfel de parteneriate reprezintă o oportunitate atât pentru un investitor, cât şi pentru statul român, în ceea ce priveşte producţia de bunuri şi prestarea de servicii, dar mai ales în sectorul infrastructurii, începând de la construcţia de căi de comunicaţie rutiere sau feroviare până la spitale regionale, investiţii necesare pe care însă statul nu le poate realiza din fonduri proprii. Deja s-au anunţat mai mulţi investitori interesaţi să construiască aceste spitale regionale la standard european.

Bunurile, lucrările şi/sau serviciile sunt realizate prin PPP cu bani privaţi, iar după recuperarea cheltuielilor de către investitori privaţi, acestea sunt transferate partenerului public libere de orice sarcini. Astfel, pot fi rezolvate necesităţi şi obiective sociale fără cheltuieli bugetare, subliniază domnul Attila Dézsi.

PPP se încheie printr-o procedură de selecţie, procedura deschisă sau procedura de dialog competitiv

Pe sistemul electronic pentru achiziţii publice - SEAP va fi publicată lista cu obiectivele de investiţii aprobate pentru a fi realizate prin Parteneriat Public Privat. Investiţiile cu valori estimate de peste 125.000 de euro pentru producţie de bunuri sau prestări de servicii, precum şi cele pentru lucrări de peste 4.845.000 euro vor fi publicate şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Prin aceleaşi sisteme, investitorii interesaţi vor avea posibilitatea să îşi anunţe intenţia de a participa la parteneriatele propuse de autorităţile publice centrale sau locale.

După aceste comunicări începe dialogul competitiv între părţile interesate.

Similar cu ANRMAP care controlează anunţurile pentru achiziţii publice, în cazul PPP anunţurile de intenţie sunt verificate de UCCPPP.

Autorităţile publice îşi anunţă la UCCPPP intenţiile privind dezvoltarea unor anumite obiective de investiţii prin parteneriate public private. Specialiştii UCCPPP verifică anunţurile din punct de vedere al legalităţii şi îşi dau acordul pentru publicarea lor în SEAP şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Oportunitatea investiţiei este stabilită de către autoritatea publică împreună cu ministerul de resort. De exemplu, în cazul spitalelor regionale trebuie să existe acordul Consiliului Judeţean care deţine terenul pe care este propus să fie realizată investiţia respectivă, precum şi al Ministerului Sănătăţii.

Când anunţul de intenţie ajunge la UCCPPP, deja este un proiect de PPP apreciat ca fiind oportun din punctul de vedere al autorităţilor implicate. UCCPPP nu poate să cenzureze anunţurile sub aspectul oportunităţii lor.

La începutul lunii aprilie, la UCCPPP erau depuse 62 de proiecte sub aspectul intenţiei, urmând ca ulterior după terminarea studiilor de prefezabilitate şi a documentului ataşat anunţului să fie publicate pe SEAP. Dintre acestea 54 erau propuse de autorităţi publice centrale - ministere.

Multe proiecte pentru infrastructură de sănătate şi de transport

Cele mai multe proiecte (17) depuse la UCCPPP ţin de Ministerul Sănătăţii şi vizează realizarea de spitale regionale în Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş, Timişoara, Bucureşti, spitale clinice judeţene la Târgu Mureş, Timişoara şi Craiova, trei institute oncologice la Iaşi, Bucureşti şi Cluj Napoca şi unul de endocrinologie, sanatorii balneare.

14 proiecte au fost aprobate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii care vizează realizarea a şase segmente de autostradă, magistrala 7 de metrou, un terminal intermodal în zona staţiei CF Bucureştii Noi, o linie CF de mare viteză, pod rutier peste Dunăre, terminal specializat în portul Constanţa, amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa, dezvoltarea aeroportului Traian Vuia, proiecte de reabilitare a spitalelor din reţeaua CFR.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului intenţionează să realizeze prin PPP un pol de transfer intermodal (inclusiv aeroport) la Alexeni, în judeţul Ialomiţa, proiectul Esplanada Bucureşti, locuinţe sociale în Ghencea, o sală de sport multifuncţională, precum şi implementarea sistemului de înregistrare sistematică a imobilelor.

Dintre intenţiile Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri amintim realizarea centralei hidroelectrice de la Tarniţa, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, interconectorul Azerbaidjan - Georgia - România.

De asemenea, Ministerul Justiţiei vrea să construiască prin PPP trei penitenciare şi să realizeze un proiect de dezvoltare a sistemului informatic de acces electronic la justiţie.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale precum şi cel al Mediului şi Pădurilor au proiectul de realizare a canalului Siret - Bărăgan.

Autorităţile locale au propus opt proiecte, dintre care Consiliul Judeţean Maramureş are cinci proiecte toate de infrastructură: un tunel rutier pe sub masivul Gutâi, un pod peste Tisa, două drumuri expres şi extinderea aero­portului din Baia Mare.

Domnul Dézsi ne-a precizat că acestea sunt intenţiile anunţate, urmează studiul de prefezabilitate, studiul de fezabilitate pe care trebuie să le facă autorităţile publice. "Noi nu monitorizăm etapele până la depunerea documentaţiei, ci intenţiile şi aşteptăm analiza finală", subliniază Attila Dézsi.

Domnia sa menţionează că proiectul pentru realizarea unui pol de transfer intermodal Alexeni, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, a fost aprobat de către Guvernul României prin Memorandum. De asemenea, a fost aprobat de Guvern şi proiectul pentru înregistrarea sistematică a imobilelor.

UCCPPP- punct central pentru PPP

Punctul de coordonare a informaţiilor legate de Parteneriatele Public Private este Unitatea Centrală de Coordonare a PPP. Principala sa atribuţie este monitorizarea PPP, dar are în sarcină şi consilierea partenerilor din cadrul unui PPP, precum şi verificarea documen­taţiilor.

UCCPPP asigură îndrumarea şi monitorizarea partenerilor publici şi a investitorilor privaţi interesaţi pentru iniţierea şi derularea unui proiect de parteneriat public-privat. UCCPPP are rolul să asigure întreaga infrastructură necesară pentru iniţierea derularea şi finalizarea unui PPP.

Această unitate este în subordonarea Secretarului General al Guvernului, beneficiind de o anumită autonomie, iar superiorul său ierarhic şi ordonatorul de credite este SGG.

UCCPPP îşi organizează activitatea în baza legii 178 şi a normelor aferente.

Unitatea are un director general, un compartiment de monitorizarea şi unul de consiliere. "În momentul în care va începe să funcţioneze tot sistemul presupus de PPP, este foarte clar că toată structura se va schimba, va fi separat departamentul de consiliere de cel de verificare, eventual pe domenii - transporturi, sănătate, etc.", subliniază domnul Attila Dézsi.

Forma în care vor fi publicate anunţurile pentru PPP a fost transmisă de UCCPPP către SEAP. În momentul în care apare publicată pe SEAP această machetă, se va modifica întreaga structură a UCCPPP care va ajunge să cuprindă în jur de 24-25 de experţi.

Specialiştii UCCPPP nu vor intra sub acelaşi regim de salarizare ca funcţionarii care lucrează cu fonduri europene. "Nu cred că este bine să amestecăm lucrurile, cei de la UCCPPP au statut de funcţionari publici. Ne vom gândi după reorganizare şi la mulţumirea materială a salariaţilor. De altfel cei care lucrează în centrul Guvernului trebuie să fie mulţumiţi pentru că lucrează în Guver­nului ", este de părere Secretarul Gene­ral al Guvernului.

De asemenea, va fi demarată o amplă acţiune de conştientizare a autorităţilor publice locale asupra procedurilor legate de iniţierea şi dezvoltarea unui Parteneriat Public Privat, care sunt oportunităţile şi beneficiile PPP. "Va fi mai greu până când se va derula primul proiect realizat prin PPP. În momentul în care avem puterea exemplului va fi mult mai uşor", consideră domnul Attila Dézsi.