Priorităţile municipalităţii bucureştene pentru dezvoltarea oraşului sunt, în acest an dificil din punct de vedere economic, atragerea de investiţii străine, încurajarea proiectelor de parteneriat public-privat şi crearea unui climat propice mediului de afaceri. Municipalitatea va elabora şi iniţia proiecte utile oraşului şi eligibile pentru contractarea fondurilor europene, dar va analiza şi contractarea unor credite externe avantajoase.
Municipalitatea bucureşteană a anunţat, în luna februarie, obiectivele investiţionale prioritare în infrastructură începând cu acest an, în valoare totală de sute de milioane de lei. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că investiţiile vizate sunt realizarea diametralei Nord - Sud, Buzeşti - Berzei - Uranus, a Pasajului Doamna Ghica - şoseaua Colentina, a străpungerilor Doamna Ghica - Chişinău, 1 Mai (fosta Compozitorilor) şi Autostrada A1 - Ciurel, a Pasajului denivelat subteran Piaţa Presei Libere, dar şi a inelului median de autostradă. La acestea se adaugă realizarea străzii Avionului, finalizarea Pasajului Basarab şi modernizarea străzilor cu linii de tramvai - Iancului - Pantelimon, Aerogării şi Liviu Rebreanu.
Primarul Oprescu a declarat: "Pasajul Basarab are rolul de a închide inelul principal de circulaţie, asigurând atât fluidizarea traficului din zona Gării de Nord, cât şi o legătură rapidă între partea de vest a oraşului cu partea centrală şi de nord. Pasajul Doamna Ghica şi artera Doamna Ghica - Chişinău continuând cu străpungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu, urmată de prelungirea spre Soseaua Olteniţei vor avea rolul de a fluidiza intrarea în Bucureşti a autostrăzii Bucureşti - Braşov şi legătura acesteia cu toate cartierele din estul şi sudul oraşului".
Pentru a scădea presiunea pe arterele din zona de nord, municipalitatea bucureşteană a demarat lucrările la supralărgirea şoselei Pipera la trei benzi pe sens, cu pasaj denivelat suprateran peste Bulevardul Barbu Văcărescu şi Calea Floreasca. Au fost începute şi lucrările de elaborare a studiilor de fezabilitate în vederea atribuirii lucrărilor de supralărgire a arterelor Dimitrie Pompei şi Fabrica de Glucoză.
Primăria şi-a mai propus, pentru acest an, reabilitarea a 19 artere a căror proceduri de licitaţie au fost deja demarate. Va fi extins şi programul de întreţinere multianuală la alte aproximativ 60 de artere, pentru care se realizează expertize tehnice şi se caută soluţii de implementare.
Alte lucrări propuse pentru acest an sunt realizarea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi drumuri în ansamblul ANL Henry Coandă, reabilitarea zonelor urbane cu deficit major în serviciile de alimentare cu apă şi canal - Cartier Andronache (18 străzi), Cartier Ion Creangă (13 străzi), Cartier Progresului (35 străzi).
De asemenea, primarul Oprescu speră ca lucrările de reabilitare a străzilor din centrul istoric să fie finalizate într-un an. Anul trecut, primăria a reziliat contractul cu Sedesa, firma desemnată cu lucrările de reabilitare. În 2010, se vor pune în siguranţă şi conserva lucrările la utilităţi şi infrastructura stradală aflate în diferite stadii de execuţie pe Lipscani, Gabroveni, Pasajul Francez şi Zarafi şi se vor realiza şi restul lucrărilor.
Încep lucrările la autostrada suspendată
Primul modul al autostrăzii suspendate va porni de la viitoarea autostradă Bucureşti - Braşov, către Şoseaua Petricani - Şoseaua Pipera - strada Avionului - bulevardul Aerogării. Sorin Oprescu doreşte ca execuţia acestui segment al autostrăzii să fie demarată chiar din acest an.
Cel de-al doilea modul va cuprinde lucrări pe bulevardul Aerogării - strada Elena Văcărescu, se va intersecta cu DN1 trecând prin bulevardul Poligrafiei şi Calea Griviţei. Iar cel de-al treilea modul va cuprinde lucrări în Calea Griviţei, Calea Giuleşti, va continua în spatele Lacului Morii şi va ajunge pe Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. Prima parte a lucrărilor la autostrada suspendată va avea o lungime cuprinsă între 7,5 şi 11 km, urmând să se finalizeze proiectul şi să se găsească resursele financiare în cursul acestui an.
Sorin Oprescu susţine că, în 2008, la preluarea mandatului, a găsit blocate lucrările la străpungerea Doamna Ghica-Chişinău. Execuţia a fost oprită din cauza exproprierilor dar şi pentru că nu au fost identificate toate lucrările aferente construcţiilor şi din cauza evaluării incorecte a devizului iniţial.
Tot din cauza exproprierilor au fost blocate, în anul 2008, şi lucrările la străpungerea Nicolae Grigorescu - Splai Dudescu şi Străpungerea Prelungirea Ghencea - Domneşti, în acest caz lipsind şi Planul de Urbanism Zonal.
Se finalizează modernizarea stadionului naţional
Reabilitarea şi modernizarea Stadionului Naţional Lia Manoliu constituie, cu siguranţă, până la finalizarea lucrărilor, obiectivul central al planului de investiţii al Primăriei Capitalei, pentru că realizarea acestui proiect este un act de pres-tigiu nu numai pentru Bucureşti, cât pentru întreaga ţară, apreciază Sorin Oprescu. La finalul lui 2009, lucrările stadionului cu arenă de 55.000 de locuri acoperite erau realizate în proporţie de 60%. În plus, 2009 a mai adus o îmbunătăţire acestui proiect de reconstrucţie a stadionului naţional, prin aprobarea acoperişului retractabil, ceea ce înseamnă că nu numai gradenele cu spectatori vor fi acoperite, ci şi suprafaţa de joc.
În cursul acestui an, vor fi finalizate lucrările gradenelor, stâlpilor de susţinere a acoperişului, compartimentări şi instalaţii interioare, acoperişul retractabil, sistematizarea verticală, reţelele exterioare aferente utilităţilor şi post trafo pentru asigurarea alimentării individuale cu energie electrică.
Valoarea lucrărilor executate la finele anului 2009 este de 262,2 milioane lei. Lucrările se vor încheia în decembrie 2010. Valoarea lucrărilor programate în acest an se va ridica la 440 milioane lei.
Primăria caută investitori privaţi pentru spitale
Primăria Capitalei a început, în acest an, tratative cu diverse grupuri de investitori străini care doresc să participe în realizarea de investiţii în spitale, fie directe, fie prin diferite forme de parteneriat public-privat. Primarul Sorin Oprescu a anunţat că programul pilot de trecere a 18 spitale bucureştene din administrarea Ministerului Sănătăţii în cea a Primăriei Capitalei este un succes şi că municipalitatea are intenţia, în perioada următoare, să preia alte 41 de unităţi spitaliceşti.
Municipalitatea bucureşteană are în vedere, în perioada imediat următoare, demararea unor investiţii în Spitalul clinic de obstretică şi ginecologie Filantropia; extinderea, modernizarea şi echiparea spitalului clinic de chirurgie oro-maxilo-facială Prof. Dr. Dan Theodorescu; extinderea spitalului Colentina cu o secţie dedicată bolnavilor cardiaci şi cu accidente vasculare cerebrale; extinderea şi modernizarea spitalului de ortopedie Foişor, dar şi extinderea şi modernizarea spitalului de pediatrie Gomoiu cu accent pe asistenţă de urgenţă şi crearea unui departament puternic de chirurgie cardiovasculară pentru copii, inexistent în acest moment la Bucureşti. Aceste investiţii au şi fost aprobate, recent, în Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
