Programul de reabilitare termică a clădirilor de locuit merge "foarte prost", deoarece este subfinanţat, susţine domnul Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat. "Banii de la Fondul Monetar Internaţional nu au fost folosiţi pentru investiţii, aşa cum s-a spus. Astfel, pe ordonanţa 18 (n.r. ordonanţa 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe) sunt foarte puţini bani. Ar trebui minim de zece ori mai mulţi bani, ideal ar fi 1,5 miliarde de euro pe an dacă vrem să fie reabilitate 1,5 milioane de apartamente pe an şi pentru a termina în 5 ani. De aici ar rezulta şi miliarde de euro economisite prin reducerea importurilor de combustibili. În ritmul de acum, cu finanţare scăzută şi neimplicarea asociaţiilor, nu cred că sunt lucrări durabile", avertizează domnul Mereuţă.
Asociaţia de proprietari ar putea gestiona reabilitarea în locul primăriei
Reabilitarea termică ar trebui să implice cetăţeanul, în locul primăriei, deoarece, susţine domnul Mereuţă, când primăria a gestionat programul "adesea, raportul calitate-preţ a fost unul prost. Au fost şi preţuri de trei ori mai mari decât era normal. În cazul Bucureştiului este necesar să avem un sistem unitar, deoarece nu este normal ca într-un sector programul să fie subvenţionat 100% de primărie, iar în altul nu, pentru că banii la buget vin de la toţi cetăţenii. Ar trebui ca subvenţia de 100% să se acorde doar unor categorii defavorizate, de exemplu cu venit de până în 1.100 lei pe lună pe membru de familie, similar cu ceea ce se aplică în cazul programului de consolidare a imobilelor".
În opinia domniei sale, asociaţiile de locatari au capacitatea managerială să organizeze şi singure intervenţia de reabilitare termică, eventual prin cooptarea unei firme de consultanţă. "Oricum, nici primăria nu are specialiştii necesari. Degeaba aloci un diriginte de şantier la 80 de clădiri. În plus, proprietarul direct implicat va avea un interes sporit faţă de ceea ce primăria manifestă în prezent. Asociaţia nici nu ar avea ce să reclame acum, deoarece nu este implicată. Măcar 20% din costuri trebuie suportate de asociaţie, pentru că atunci se interesează şi de ultimul cui", explică domnul Mereuţă.
Sunt deficienţe în controlul calităţii lucrărilor
În contextul în care s-au executat lucrări de reabilitare inclusiv iarna, rezultatele ar putea să nu fie durabile. Reprezentantul Ligii Habitat atenţionează: "Poate locatarii sunt mulţumiţi acum că scade factura la încălzire, dar să vedem ce va fi peste două ierni".
De asemenea, sunt situaţii în care, după reabilitare, locatarii stau cu geamurile deschise deoarece nu sunt montaţi şi robineţi termostat pentru a controla temperatura din imobil.
"Au fost asociaţii care s-au plâns de calitatea lucrărilor şi de devize. Pe de altă parte nici nu investesc o sumă minimă pentru a angaja un diriginte de şantier care să urmărească lucrările. Dar la o subvenţie de 100%, alte asociaţii nu mai spun nimic", adaugă reprezentantul Ligii Habitat.
O altă problemă se referă la faptul că la blocurile intrate în programul de reabilitare nu s-a efectuat termografierea înainte şi după reabilitare, deoarece nu a fost inclusă în costurile eligibile şi nu s-a făcut nici în cadrul auditului energetic.
Granturi şi facilităţi pentru a încuraja asociaţiile să efectueze reabilitarea
Pentru eficientizarea programului, preşedintele Ligii Habitat propune ca statul să ofere granturi asociaţiilor prin intermediul băncilor, similar procedurilor din alte state, în locul variantei cu credit garantat de stat. "Reabilitarea prin credit garantat de stat şi cu dobândă subvenţionată nu are şanse de reuşită. În primul rând, dacă un proprietar din asociaţie nu semnează pentru acest demers, asociaţia nu poate demara nimic. Doar două-trei asociaţii au apelat la această variantă în toată ţara. Oamenii ar trebui să prefere în loc de ajutoare de la stat, facilităţi fiscale, de exemplu, reducerea TVA sau a impozitului pe clădire pentru asociaţiile care îşi reabilitează termic imobilele", propune domnul Mereuţă.
Preşedintele Ligii Habitat apreciază că ar fi oportun ca asociaţiilor de proprietari să le fie propuse mai multe variante de finanţare, de exemplu 50% din costuri suportate de guvern şi 50% de asociaţie sau 80% primăria şi 20% asociaţia, variante la care să se adauge şi facilităţi complementare.
"Dacă intenţia statului este de a reduce emisiile de dioxid de carbon până în 2020, atunci strategia ar trebui să vizeze promovarea facilităţilor de tipul deducerilor din impozit a cheltuielilor de reabilitare termică, pentru a scurta astfel termenele de finanţare. În plus, ar responsabiliza oamenii care altfel aşteaptă să facă primăria gratis lucrările. Această deducere din impozit ar trebui aplicată atât asociaţiilor, cât şi persoanelor fizice care vor să îşi reabiliteze termic locuinţa. În general, facilităţi similare ar putea fi utilizate pentru a dezvolta piaţa construcţiilor, deoarece aceasta reprezintă un motor de bunăstare", conchide domnul Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat.
