Irakul are un potenţial foarte mare pentru investiţii tocmai pentru că a moştenit o situaţie dezastruoasă, cauzată de vechea dictatură şi războaie. Astfel, după 2003, anul căderii regimului autoritar, a început un amplu proces de refacere a ţării, care continuă în prezent şi care cel mai probabil se va întinde pe parcursul mai multor ani de acum înainte.
Excelenţa Sa, domnul Mohammed Saeed Al-Shakarchi, Ambasadorul Republicii Irak la Bucureşti, ne-a declarat: "Aproape totul trebuie reconstruit după 2003, de la clădiri, până la viaţa cotidiană a irakienilor. Avem potenţial, deoarece suntem pe al doilea loc în lume în privinţa rezervelor de petrol".
În perspectivă, Irakul ar putea deveni unul dintre statele bogate ale lumii, având în vedere rezervele dovedite de petrol, totalizând 115 miliarde de barili, pe locul al doilea în lume după Arabia Saudită.
În ultimii ani, economia Irakului a cunoscut o dezvoltare continuă. Astfel, Produsul Intern Brut al ţării a cunoscut o creştere majoră, de la mai puţin de 2.000 USD pe cap de locuitor în 2006, la 4.300 USD per capita în prezent şi se estimează că în anul 2014 va trece de 4.500 USD. Aceasta şi în contextul în care este prevăzut ca producţia de petrol a ţării să ajungă la 6 milioane de barili pe zi până în anul 2015, de la 2,4 milioane barili în prezent.
"Dacă avem în vedere Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, am atins deja 4.300 dolari per capita, iar inflaţia este acum de 6,8%. Înainte de 2003 erau salarii şi de patru dolari, acum salariile mici sunt de 250 de dolari, iar clasa medie câştigă 1.000 - 2.000 de dolari. Oamenii cer din ce în ce mai mult. Şi preţurile s-au majorat, avem acum preţuri poate de zece ori mai mari decât în 2003, dar salariile au crescut într-un ritm superior, deci implicit şi puterea de cumpărare este mai mare în termeni reali", relatează domnul ambasador.
Dinarul irakian s-a devalorizat puternic raportat la dolar începând cu 1980, când cele două monezi erau la paritate. Astfel, în anul 2003, un dolar reprezenta echivalentul a 3.000 de dinari. "Din acest motiv oamenii au ajuns să trăiască în sărăcie, iar corupţia şi piaţa neagră au devenit instrumente pentru supravieţuire. Avem probleme culturale şi de mentalitate. Oamenii au moştenit problemele şi complicaţiile cu care se confruntau înainte de 2003. În mare, mergem înainte în pofida acestor dificultăţi şi ştim că avem multe de făcut pentru a ajunge la o viaţă normală. Oamenii au instinctul şi raţiunea să vadă că această viaţă este mai bună, pentru că pot obţine mai mult şi condiţii de viaţă mai bune", explică domnul Saeed Al-Shakarchi.
Situaţia este mai bună în Bagdad decât în restul ţării, deoarece dispune şi de alocări bugetare mai importante. Guvernul face demersuri pentru a îmbunătăţi situaţia în toată ţara. În prezent se manifestă fenomenul unei creşteri generalizate, mai ales datorită guvernelor locale şi libertăţii de iniţiativă a oamenilor şi de a accede la funcţii de putere.
În direcţia unei guvernări democratice, Irakul a fost, de altfel, una dintre primele ţări din Orientul Mijlociu în care a avut loc emanciparea femeii. Femeile lucrează acum în toate domeniile: în birouri, bănci, guverne locale. Mai mult decât atât, 25% din locurile existente în Parlamentul Irakian sunt rezervate femeilor. "Dăm un exemplu societăţilor musulmane, că putem fi musulmani şi democraţi în acelaşi timp. Islamul nu este pentru dictaturi, ci şi pentru regimuri democratice. Acum reprezentăm un caz real", afirmă domnul Mohammed Saeed Al-Shakarchi.
Guvernul vrea să construiască două milioane de locuinţe noi până în anul 2025
Valoarea investiţiilor străine a crescut de peste 15 ori într-un singur an, de la 3 miliarde de dolari în 2007, la 47,6 miliarde dolari în 2008, fiind concentrate îndeosebi în industria petrolieră şi construcţii, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Investiţii din Irak (NIC), instituţia înfiinţată de guvernul irakian cu rolul de a facilita accesul investitorilor pe piaţa locală.
În construcţii, principalele segmente care pot atrage investiţii importante sunt rezidenţialele, infrastructura de transport şi edificiile industriale.
În sectorul rezidenţial, guvernul intenţionează să realizeze două milioane de locuinţe noi până în anul 2025, aceasta având în vedere că se prefigurează o importantă creştere a populaţiei, de la aproximativ 30 milioane în prezent, la 40 milioane în 2025.
Marile proiecte de dezvoltare a Irakului vizează construcţia de baraje, clădiri de birouri, parcuri industriale, universităţi, stadioane, clădiri municipale, facilităţi portuare.
În sectorul materialelor de construcţie există mari oportunităţi, având în vedere că majoritatea produselor din această categorie sunt importate, cum este, de exemplu, cazul cimentului. În acelaşi timp, autorităţile estimează o cererea pentru cărămizi ce depăşeşte de patru ori oferta locală.
Ezitarea face companiile româneşti să piardă în cursa investitorilor
Companiile româneşti trebuie să accepte unele riscuri dacă vor să concureze cu jucătorii internaţionali pentru reconstrucţia Irakului. Pe măsură ce timpul trece, concurenţa se intensifică, iar cele mai bune oportunităţi sunt dezvoltate.
"Am încurajat companiile româneşti să intre în Irak, dar văd că există o anumită ezitare. Ştim că românii şi guvernul român ne sunt prieteni; sperăm şi ne aşteptăm să dorească să obţină un loc mai bun în procesul de reconstrucţie a Irakului, porţile noastre sunt deschise, oferim informaţii, dar nu noi facem afacerile, ci companiile. De exemplu, companiile româneşti invocă probleme de siguranţă. Dar nesiguranţa nu i-a împiedicat pe germani, francezi, englezi, americani, chiar şi danezi, italieni, japonezi, sud-coreeni să vină în Irak, deci nu este un motiv", atrage atenţia domnul Al-Shakarchi.
Domnia sa explică modul în care companiile străine au intrat pe piaţa din Irak: "Nu a venit în Irak directorul companiilor, ci a fost înfiinţat aici un birou şi a fost trimis un asistent sau inginer expert, care să vadă ce oportunităţi sunt în anumite domenii de interes, de exemplu în construcţia de locuinţe. Când delegatul a găsit oportunităţi a prezentat soluţia oferită de companie sau un proiect, iar după ce aceasta a fost acceptată, s-au semnat contracte. Avem cereri de vize pentru Irak, românii se duc acolo, poţi găsi pe cineva să te reprezinte dacă îi acorzi compensaţii financiare aferente. În al doilea rând, de multe ori este de preferat să găseşti un partener irakian".
Pe de altă parte, până în prezent nu au venit în România companii irakiene pentru a face investiţii, pentru că nici nu există o politică de a investi în exterior, având în vedere volumul de muncă din Irak. Însă există o comunitate irakiană stabilită în România, care şi-a dezvoltat afaceri în plan local.
Schimburile economice dintre cele două state au totalizat în primele şase luni din 2010 în jur de 33 milioane dolari, reprezentând exclusiv exporturi către Irak, potrivit estimărilor Ministerului Afacerilor Externe.
Guvernul irakian a adoptat înlesniri fiscale pentru investitori
Pentru a stimula dezvoltarea economică a ţării, în anul 2006 guvernul irakian a adoptat o lege a investiţiilor, care încurajează investiţiile private locale şi străine şi protejează drepturile de proprietate ale investitorilor. Legea scuteşte investiţiile aprobate de la plata de taxe pe o perioadă de cel puţin 10 ani (15 ani dacă proiectul este deţinut minim 50% de irakieni). De asemenea, le permite investitorilor să îşi repatrieze investiţiile şi profiturile rezultate în urma activităţii desfăşurate. Investitorilor li se acordă şi posibilitatea de a concesiona teren pentru întreaga perioadă de funcţionare a unui proiect, în anumite cazuri pentru o perioadă de până la 50 de ani. Antreprenorilor li se permite să îşi asigure proiectele cu orice companie de asigurări naţională sau internaţională. În plus, investitorii au posibilitatea să îşi deschidă conturi bancare în moneda naţională (dinar irakian), monedă străină sau amândouă, la orice bancă din interiorul sau din afara Irakului.
Legea le mai conferă investitorilor dreptul de a angaja muncitori străini, în caz de nevoie şi le permite acestora din urmă să îşi transfere salariile în afara Irakului. Nu în ultimul rând, investitorii au garanţia că guvernul irakian nu va confisca sau naţionaliza investiţiile pe care le realizează.
În anul 2009 legea investiţiilor a fost amendată. Astfel, investitorilor străini li s-a acordat, printre altele, posibilitatea de a deţine terenuri, dar exclusiv pentru realizarea unor proiecte rezidenţiale.
