Sectorul 1 îşi continuă dezvoltarea spre limita sa nordică în special pe segmentul rezidenţial. Astfel, cele mai multe autorizaţii de construire eliberate de Primăria Sectorului 1 pe parcursul anului 2011 au vizat construirea unor imobile de locuinţe având regim de înălţime de maxim subsol+parter+2 etaje+mansardă, respectiv consolidarea, extinderea sau mansardarea clădirilor existente. Aceste lucrări sunt importante din punct de vedere al calităţii fondului construit, ne-a declarat Andrei Marinescu, arhitectul şef al Sectorului 1.
Datorită modificărilor legislative survenite în anul 2009, activitatea de autorizare în zonele protejate (în fapt cea mai mare parte din zona centrală) a fost transferată către Primăria Municipiului Bucureşti (PMB). Prin urmare, şi marile investiţii care erau atrase îndeosebi de centru sunt autorizate tot de PMB, atrage atenţia domnul Marinescu.
În opinia arhitectului şef al Sectorului 1 potenţialul zonelor periferice de locuit este în creştere pe fondul mutării centrului de interes către aceste zone. Imaginea cartierelor din nordul Capitalei se schimbă din punct de vedere estetic, al calităţii locuirii şi atractivităţii acestora.
Scutiri de impozite pentru cei care îşi reabilitează termic casele
Una dintre cele mai importante investiţii ale Primăriei Sectorului 1 vizează programul local multianual de reabilitare termică a clădirilor de locuit multietajate. "Prin refacerea faţadelor se schimbă imaginea arhitecturală, înlocuindu-se faţadele terne, murdare ale blocurilor ce flanchează arterele principale sau secundare ale sectorului", subliniază domnul Marinescu.
Pentru a stimula reabilitarea termică şi în cazul persoanelor care nu locuiesc în clădiri multietajate ("la bloc"), acest program va fi completat în 2012 şi prin acordarea unor măsuri de scutire de la plata impozitului local pe o perioadă de 7 ani, pentru proprietarii care locuiesc "la casă" şi decid să-şi reabiliteze termic propriile locuinţe, adaugă domnia sa.
Investiţii blocate de "incoerenţa legislativă"
La nivelul Sectorului 1 au existat investiţii sistate, îndeosebi pe fondul "incoerenţei legislative" şi a climatului economic nefavorabil, respectiv a diminuării semnificative a asigurării finanţării investiţiilor prin credite bancare, consideră Andrei Marinescu.
Cea mai mare problemă în ceea e priveşte reglementările rezidă în faptul că Planul Urbanistic General (PUG) al Municipiului Bucureşti şi Regulamentul Local de Aplicare al acestuia nu pot fi implementate direct în activitatea de avizare. Aceasta din cauza abordării generale a dezvoltării oraşului, care nu a ţinut seama de caracteristicile fiecărui ţesut urban din cadrul sectorului. "Dezvoltarea viitoare a oraşului este abordată nerealist, ignorând situaţia din teren şi obstrucţionând posibilităţile de extindere a construcţiilor de locuit existente, în detrimentul micilor proprietari cu posibilităţi medii de investiţii. Aceştia sunt obligaţi să îşi restrângă suprafaţa construită la sol în cadrul loturilor existente", este de părere domnul Marinescu.
Potrivit domniei sale, este necesară revizuirea Planului Urbanistic General de către cei care l-au întocmit. Modificările aduse acestuia nu trebuie să implice comandarea de către beneficiari a unor documentaţii de urbanism costisitoare, ce depăşesc analiza locală a proprietăţii. Reanalizarea prevederilor Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti trebuie să se facă în concordanţă cu situaţiile specifice din teren, în sensul simplificării modalităţilor de implementare şi de aplicare a prevederilor acestuia în cadrul documentaţiilor eliberate de Primăria Sectorului 1.
În plus, legislaţia aplicată în domeniul construcţiilor suferă continuu modificări şi completări, ceea ce face ca aplicarea normelor şi metodologiilor să fie greoaie, iar procedurile de aprobare sunt în contradicţie cu dinamica de dezvoltare a fondului construit şi ocuparea rapidă a suprafeţelor construibile din sectorul 1, adaugă domnul Marinescu.
Revizuirea şi unificarea cadrului legislativ privind autorizarea construcţiilor cu celelalte legi specifice (de exemplu Legea privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, Legea privind autorizarea lucrărilor de construcţii şi normele metodologice de aplicare, Legea monumentelor, Codul Civil, Legea privind calitatea în construcţii) ar fi necesară pentru a se realiza baza legislativă care să permită autorizarea construcţiilor într-un context coerent şi uşor de aplicat, crede arhitectul Andrei Marinescu.
Astfel s-ar evita şi o altă problemă majoră care constă în necunoaşterea legislaţiei de către proiectanţii lucrărilor prezentate spre autorizare, acestea necesitând în cele mai multe cazuri completări şi corectări pentru a corespunde modificărilor legislative, atrage atenţia arhitectul şef al Sectorului 1.
Primăria Sectorului 1 îşi propune să promoveze documentaţiile urbanistice necesare dezvoltării zonelor în care planurile urbanistice anterioare au expirat şi în care momentan autorizarea construcţiilor nu poate fi aprobată din cauza lipsei documentaţiilor urbanistice în vigoare.
Cost de 60 euro pe mp reabilitat
Costul mediu de reabilitare termică prin programul naţional este în sectorul 1 de circa 60 euro per metru pătrat, nivel care se înscrie în media naţională stabilită de minister (55 euro/metrul pătrat + TVA aferent lucrărilor de bază, adică 68,2 euro pe metru pătrat - inclusiv TVA).
Acest cost diferă de la un imobil la altul în funcţie de tipul blocului (materialele folosite la construirea imobilului, regimul de înalţime, tipul de acoperiş, tipul de sistem de încălzire), anul construcţiei, suprafaţa desfăşurată a imobilului etc.
Reabilitarea termică presupune decopertarea unei clădiri şi "anveloparea" ei într-un strat termoizolant, înlocuirea tâmplăriei clasice cu ferestre tip termopan, refacerea hidroizolaţiei terasei şi a subsolului blocului. În urma acestei investiţii facturile la întreţinere scad cu până la 50%, iar pierderile de căldură cu până la 80%. În plus, imobilele au un aspect urbanistic plăcut.
În Sectorul 1, lucrările la blocurile reabilitate termic continuă cu refacerea zonelor verzi din jurul acestor imobile, cu refacerea locurilor de parcare, precum şi a căilor de acces. Aceste investiţii vor schimba radical aspectul urbanistic al întregii zone.
REABILITAREA TERMICĂ ÎN SECTORUL 1
365 de blocuri vor fi reabilitate termic până la sfârşitul lui 2013
Pentru a accelera programul de reabilitare termică, Primăria Sectorului 1 a semnat în toamna anului 2011 un contract de împrumut cu Banca Europeană de Investiţii (BEI), în valoare de 125 de milioane de euro, rambursabili în 20 de ani, cu o perioadă de graţie de 4 ani.
Prin împrumutul acordat de BEI, vor putea fi reabilitate termic 365 de blocuri din Sectorul 1 până la finalul anului 2013.
Reabilitarea termică se efectuează gratuit pentru locatari, costurile fiind preluate integral de administraţia locală a Sectorului 1.
Până în prezent, ca urmare a derulării programului de reabilitare termică, peste 330 de blocuri din Sectorul 1 au fost izolate termic.
