Sectorul 3: Construcţii noi între Splaiul Independenţei şi Bd. Theodor Pallady

Pentru Sectorul 3, anul 2012 va fi unul de revenire la "normalitate" în ceea ce priveşte volumul de investiţii imobiliare, respectiv atingerea unui nivel similar perioadei 2008-2009.

"Cred că 2011 a fost ultimul an în care au existat semne ale reticenţei investiţionale sau ale nesusţinerii investiţiilor de către instituţiile de creditare. Atât în ceea ce priveşte bugetul de investiţii al Primăriei, cât şi investiţiile cu capital privat atrase, avem şansa ca 2012 să fie un an bun", apreciază Ştefan Dumitraşcu, arhitectul şef al Sectorului 3.

Zona construită continuă să se extindă spre autostrada A2

Dezvoltarea construcţiilor în Sectorul 3 este facilitată de marea disponibilitate de teren, în jur de 800 ha (din suprafaţa totală de 3.200 ha a sectorului), poziţionate între Splaiul Independenţei şi Bd. Theodor Pallady, respectiv de la Bd. Theodor Pallady până la limita nordică a sectorului.

Zona construită din acest areal şi-a dublat practic suprafaţa în cursul anilor 2010-2011. Dacă acum doi ani limita era dată de strada Gura Făgetului, în prezent sunt solicitări de autorizaţii în vecinătatea străzii Victor Brauner, la aproximativ un km distanţă. "Încă de acum trei ani, conştienţi că autostrada spre Constanţa este un magnet pentru investiţii, Primăria Sectorului 3 a introdus apă şi canalizare la poartă. Se dovedeşte a fi cea mai bună zonă pentru investiţii din estul Bucureştiului, atât în ceea ce priveşte profitul pe care îl pot obţine cei care construiesc şi vând, cât şi în ceea ce priveşte calitatea vieţii în cazul căsuţelor individuale. Deoarece aici gazul este la poartă, sunt staţii de distribuţie, ceea ce înseamnă că nu sunt necesare investiţii suplimentare, precum puţ, fosă septică", argu­mentează arhitectul Ştefan Dumitraşcu.

Primăria va continua viabilizarea întregii zone, cu prelungirea străzii Crivăţului, Soldat Ghiţă Şerban, pentru a ajunge până la limita administrativ- teritorială a sectorului, respectiv la Drumul între Tarlale. Astfel, o zonă de aproximativ 400 ha de teren liber este disponibilă, conform reglementărilor de urbanism, pentru construcţii cu regim de înălţime mic - locuinţe individuale sau mediu - locuinţe cu 4-6 nivele. "Anul acesta va fi multă forfotă în zona de nord faţă de Bd. Theodor Pallady, aici va fi un mare şantier de locuinţe individuale", apreciază arhitectul şef al Sectorului 3.

La sud de Bd. Theodor Pallady urmează să fie realizată în acest an o investiţie mare de retail, estimată la 45 milioane de euro. Spre sfârşitul lunii ianuarie era în curs de eliberare autorizaţia de construire.

Vor începe lucrările la ansamblul mixt din zona Timpuri Noi

Cu cât ne apropiem mai mult de interiorul inelului Mihai Bravu, către zona centrală, valoarea terenului şi proximitatea centrului îi determină pe investitori să îşi gândească mai mult proiectele şi să tindă să construiască înalt.

Foarte aproape de centru este şi zona fostei platforme industriale Timpuri Noi, care a fost demolată în cursul anului trecut. Acolo va fi construit un proiect mixt de rezidenţiale şi birouri. Spre sfârşitul lunii ianuarie, beneficiarul avea Planul Urbanistic Zonal aprobat şi era în procedură de obţinere a avizelor. Lucrările de construcţie ar trebui să înceapă anul acesta şi să se întindă de-a lungul a doi ani. Investiţia privată va fi corelată cu investiţia publică pentru realizarea Pasajului Timpuri Noi, la care vor începe de asemenea lucrările în 2012. Practic, finalizarea celor două lucrări ar trebui să se producă simultan.

Ştefan Dumitraşcu atrage atenţia că, în continuare, există zone libere şi în zona centrală, dintre care se remarcă terenul de 12 ha de lângă noua clădire a Bibliotecii Naţionale, unde trebuia să fie construit ansamblul Esplanada. Datorită situaţiei juridice complicate asupra terenului nu s-a mai întâmplat nimic în ultimii ani. În schimb, în curtea Bibliotecii se va construi anul acesta o sală multifuncţională pentru spectacole.

De asemenea, în toamna 2011 au început lucrările la centrul comercial Parklake Plaza din cartierul Titan, dezvoltat de irlandezii de la Caelum Development. (Foto ParkLake Plaza)

Peste 15.000 mp disponibili pentru construcţia de locuinţe sociale în parteneriat cu Primăria

Primăria Sectorului 3 intenţionează să realizeze locuinţe sociale prin parteneriat public - privat. În acest scop instituţia este dispusă să pună la dispoziţia investitorului privat două terenuri, unul de 11.000 mp şi altul de 6.000 mp.

Arhitectul şef ne-a declarat: "Am avut discuţii în cursul anului trecut cu mai mulţi investitori specializaţi în acest tip de investiţii, practic să fie realizate nişte construcţii care apoi să fie închiriate de primărie şi care, la rândul său, să le utilizeze pentru cazarea celor care solicită locuinţe sociale. Acest contract de închiriere dintre investitor şi primărie ar urma să se deruleze ca un contract de leasing pe 25 de ani, în aşa fel încât, plătind chiria pentru apartamentele respective, la sfârşitul perioadei contractuale, Primăria să devină proprietarul locuinţelor".

Domnul Dumitraşcu ne-a spus că încheierea unor contracte de parteneriate public-private este deocamdată blocată de obligativitatea Primăriei de a încasa redevenţă pentru terenurile aflate în domeniul public al statului. Această redevenţă nu este negociabilă şi are o valoare considerabilă. Pentru investitorul privat reprezintă o suprasarcină financiară pe care ar trebui să o recupereze tot de la Primărie, care, la rândul său, ar fi forţată să majoreze chiriile.

Contracte de parteneriat public-privat au putut fi implementate în România doar dacă vizau terenuri aparţinând domeniului privat al statului. Aceste terenuri nu se supun aceleiaşi legislaţii privitoare la redevenţă şi pot fi utilizate în mod gratuit pentru locuinţe cu caracter social.

"Municipalitatea bucureşteană ar trebui să poată pune la dispoziţie gratuit terenuri pentru constructia de locuinţe sociale, fapt ce nu schimbă proprietatea asupra lor, pentru că acestea nu ajung în proprietatea investitorului. Atunci evident că ar exista şi investitori cu bani interesaţi de aceste afaceri serioase, că doar nu scot banii într-un an, ci în 25", susţine domnul Dumitraşcu.

Potenţialul pentru derularea unor astfel de proiecte este foarte mare, având în vedere că numai în Sectorul 3 sunt înregistrate peste 8.000 de cereri de locuinţe sociale, din care 700-800 necesită soluţionare urgentă, aşa cum este cazul persoanelor evacuate din casele naţionalizate. Aceasta în contextul în care Primăria Sectorului 3 a dat în folosinţă în urmă cu doi ani 209 apartamente sociale noi, diminuând astfel cererea, a adăugat arhitectul şef al Sectorului 3.

Reabilitarea termică a blocurilor va continua în acest an

În jur de 80 de blocuri au fost reabilitate termic în Sectorul 3, din totalul de 2.100 (în fapt nu se impune reabilitarea tuturor). O condiţie pentru a include un bloc în program este ca starea tehnică în care se află acesta să fie suficient de bună pentru a merita realizarea unei astfel de investiţii, precizează arhitectul şef.

Intervenţiile de reabilitare a blocurilor din Sectorul 3 s-au făcut menţinând atât calitatea lucrării, cât şi aspectul exterior. "Am reuşit să păstrăm o gamă coloristică civilizată, să nu transformăm sectorul, printr-un program guver­namental, într-o cutiuţă de bomboane colorate. Blocurile sunt făcute temeinic, sănătos şi chiar s-au redus facturile la încălzire", subliniază domnul Dumitraşcu.

Programul de reabilitare termică a blocurilor va continua şi în acest an, în funcţie de sumele pe care Ministerul De­z­voltării Regionale şi Turismului le va aloca în acest scop, a adăugat domnia sa.

Investiţii noi şi continuarea celor începute anul trecut

În planul de investiţii noi pentru 2012, Primăria Sectorului 3 a inclus construirea a cinci şcoli moderne, pentru care proiectele au fost deja întocmite. Aceasta reprezintă pasul următor după ce în anii anteriori au fost realizate investiţii în 18 noi grădiniţe.

Alte trei investiţii importante vor fi continuate în acest an: şcoala de muzică din incinta şcolii nr. 75, extinderea Liceului Dante Alighieri cu bazin de înot şi facilităţi pentru sport (cu finalizare în luna martie 2012) şi realizarea unei săli de sport în curtea Liceului Elie Radu (cu o capacitate de 1.000 de persoane), toate finanţate din bugetul local, ne-a precizat arhitectul şef al Sectorului 3.

De asemenea, Primăria de sector îşi propune să continue viabilizarea zonei în dezvoltare de la nord şi sud faţă de Bulevardul Pallady, respectiv extidnerea reţelelor de apă, canalizare şi asfaltare.

În paralel, va fi finalizată reame­najarea Parcului Pantelimon, cu o suprafaţă de aproximativ 38 ha (investiţie începută în 2011) şi vor începe lucrările de dragare a Lacului Titan, o investiţie de peste 5 milioane de euro. Aceasta după ce în 2010 a fost reabilitat Parcul A. I. Cuza, iar anul trecut Parcul Titan. "Doar pentru domeniul public, spaţiile verzi au ajuns în Bucureşti la 23,21 mp pe cap de locuitor. Depăşim 50 mp pe cap de locuitor dacă luăm în considerare şi proprietatea privată, ceea ce ne face cea mai verde capitala europeană!", susţine Ştefan Dumitraşcu.

În anul 2011 numărul autorizaţiilor de construire eliberate de Primăria Sectorului 3 a crescut cu 30% comparativ cu anul precedent. În majoritatea lor, autorizaţiile au fost eliberate pentru locuinţe individuale cu regim de înălţime parter+1-2 etaje, locuinţe în sistem duplex sau cuplat.

În 2011 a fost autorizat un singur ansamblu de locuinţe cu regim de înălţime parter+10 etaje. În schimb, s-au emis destul de multe autorizaţii pentru locuinţe colective cu înălţimi medii, cu 4-5 nivele.

Atât la apartamentele vechi, cât şi la cele noi, rămase nevândute preţurile au continuat să scadă în cursul anului 2011. În acelaşi timp, arhitectul şef al Sectorului 3 remarcă faptul că "oamenii au început să se orienteze masiv către achiziţia de apartamente noi din fondul construit care a stat neocupat mai bine de doi ani şi care a ajuns la preţuri accesibile, comparabile cu cele ale apartamentelor vechi. Diferenţa la această oră o face calitatea".