Grant ISPA de 15 milioane de euro pentru reţele de apă
Proiectul "Sibiu - Capitala Culturală Europeană în 2007" a atras, în anii trecuţi, investiţii masive în reabilitarea centrului istoric şi a infrastructurii de turism. În acest an, primăria sibiană şi-a îndreptat efortul investiţional spre cartiere. "Dacă până acum am lucrat în zonele vizibile, deja se simte necesitatea de a interveni pe căile secundare din oraş sau în zonele mai îndepărtate", ne-a precizat Virgil Popa, viceprimarul Municipiului Sibiu.
Coroborat cu eforturile de îmbunătăţire a infrastructurii periferice a oraşului, Consiliul Judeţean dezvoltă zonele adiacente. "Sibiul este un judeţ cu o suprafaţă mare de zonă montană, care se cere valorificată din punct de vedere economic. Singura posibilitate în acest sens este dezvoltarea turismului, şi în acest scop trebuie să pregătim infrastructura", ne-a explicat Ioana Căpăţână, purtător de cuvânt al Consiliului Judeţean Sibiu.
Viceprimarul Virgil Popa ne-a spus că, în acest an, primăria continuă o serie de lucrări de viabilizare, modernizare şi reabilitare a unor pachete de străzi din diferite zone ale oraşului, cu reţelele subterane aferente. O parte din lucrări era, la finele lunii august, în curs de finalizare, iar restul au ca termen de finalizare anii 2009 şi 2010.
Cele mai ample investiţii se derulează în cartierul Ştrand II - cu o alocare de 2,73 milioane de lei în 2008, din totalul de 15,26 milioane de lei, precum şi etapa a doua de viabilizare a Zonei Indus-triale Vest, cu o alocare de 2 milioane de lei din totalul de 13,88 milioane de lei. Cartierul Tilişca beneficiază, în acest an, de fonduri în valoare de 3,8 milioane de lei. Valoarea totală a investiţiilor programate în zonă este de 10,6 milioane de lei. Au început şi lucrările de viabilizare a cartierului Tineretului, în acest an fiind alocat un sfert din suma totală de 31 de milioane de lei.
Mari artere în reparaţii capitale
Pentru reabilitarea reţelelor şi modernizarea străzilor Reconstrucţiei şi Kogălniceanu sunt alocate aproape 5 milioane de lei. O investiţie foarte importantă des-tinată reducerii ambuteiajelor este modernizarea bulevardului Mihai Viteazul şi prelungirea lui în scopul deschiderii unui nou acces către Şelimbăr (5 milioane de lei). Tot pe partea de artere importante şi intens circulate se remarcă investiţiile care privesc modernizarea străzilor Vasile Aron şi Distribuţiei, în valoare totală de aproape 10 milioane de lei. Lucrări similare sunt programate şi pentru străzile Lazaret, Alpinismului şi Nouă (2 milioane de lei, în total, în 2008), dar şi Viitorului, Xenopol, Aleea Călăreţilor, Litovoi şi Dragalina (aproape 9 milioane de lei în 2008). Reabilitarea străzii Nicolae Iorga costă 8 milioane de lei, iar modernizarea străzilor Turnişorului şi Bieltz ajunge la 4 milioane de lei numai pentru lucrările programate în 2008.
Primăria Sibiu a mai început lucrările pentru pachetul de străzi din zona Piaţa Cluj - Lazaret - Gara Mică - Ţiglari - Turnişor, cu o alocare de 7,6 milioane de lei din totalul necesar de peste 30 milioane de lei.
Grant ISPA de 15 milioane de euro pentru reţele de apă
Deşi s-a lucrat intens în perioada ultimilor ani, reţelele de apă din Municipiul Sibiu sunt, încă, deficitare. Viceprimarul Virgil Popa ne-a precizat că, recent, a fost contractat, prin regia de apă-canal subordonată Consiliului Local, un grant ISPA în vederea realizării canalizării în Guşteriţa şi Turnişor. Investiţia se ridică la 15 milioane de euro. În rest, se lucrează deja la reabilitări ale reţelelor de apă pe străzile Râului, Nicolae Iorga, Metalurgiştilor, Bieltz şi Lazaret, în valoare totală de aproape 4 milioane de lei. Printre alte lucrări importante de modernizare şi reabilitare a reţelelor de apă-canal sunt cele derulate pe străzile Rusciorului (5,5 milioane de lei în 2008 din totalul de 8 milioane de lei) şi Siretului (5 milioane de lei în 2008 din totalul de şase milioane de lei).
Investiţii mai mici pentru drumurile judeţene
În cazul Consiliului Judeţean Sibiu, investiţiile în drumuri sunt de mai mică amploare în acest an. Acestea se limitea-ză, în principal, la co-finanţări pentru întreţinerea drumurilor din localităţi sau a unor drumuri judeţene. Astfel, din bugetul propriu, Consiliul Judeţean Braşov va cheltui, în acest an, circa 27 milioane de lei.
Lucrări majore sunt la DJ 106 A - Sibiu - Agnita (1,5 milioane de lei), dar şi refacerea unor poduri la Orlat, Hoghilag şi Mihăileni (1,8 milioane de lei). În viitorul apropiat, autorităţile judeţene vor să demareze o investiţie majoră des-făşurată prin fonduri europene, pe componenta Programul Operaţional Regional (POR). Este vorba de modernizarea drumului de interes turistic DJ 106 E pe tronsonul Jina - Şugag - Valea Sebeşului - DN 67C. Lucrările se vor des-făşura pe o lungime totală de 10 km şi valorează 22,6 milioane de lei. Proiectul a fost depus la ADR Centru pentru obţinerea finanţării. Proiectul va fi realizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Alba pentru că aproape jumătate din DJ 106 E se află pe teritoriul administrativ al judeţului vecin.
După ce anul trecut a fost dat în folosinţă noul terminal al Aeroportului Internaţional Sibiu, ceea ce a însemnat o sporire substanţială a capacităţii de îmbarcare şi primire a pasagerilor, în acest an, sunt în curs de finalizare lucrările de prelungire a pistei de aterizare şi decolare. Pentru 2008, au mai rămas de executat un rest de lucrări de circa 80 de milioane de lei din totalul de 264 milioane de lei la cât se ridică valoarea totală a investiţiilor. Astfel 70 de milioane de lei provin din creditul extern contractat de la Dexia Kommunal Credit din Austria de către Primăria şi Consiliul Judeţean Sibiu. Restul de 10 milioane de lei sunt alocaţi, în cote egale, din bugetele proprii ale celor două instituţii.
În 2008, autorităţile au trecut la faza a doua a proiectului de modernizare a Aeroportului, care presupune realizarea unui studiu pentru strategia de dezvoltare, realizat de "Symbios" Germania. Principala direcţie în care se concentrează eforturile autorităţilor sibiene pe termen scurt în privinţa aeroportului este găsirea de soluţii pentru transformarea lui în societate comercială.
