Cea mai înaltă clădire de lemn din Europa, gata de restaurare

Orfelinatul Prinkipo Greek, cea mai mare construcţie de lemn din Europa, respectiv a doua din lume, amplasat în Büyükada - una din cele nouă insule ale Principilor de pe coasta oraşului Istanbul -, urmează să fie restaurat după ce, anul trecut, începuse să se prăbuşească.

Patriarhul Bartolomeu I, liderul creştinilor ortodocşi din Istanbul, a anunţat recent că Patriarhia Ortodoxă Grecească Fener se va ocupa de restaurarea clădirii, în pofida tuturor dificultăţilor tehnice şi economice, potrivit dailysabah.com.

"Pentru restaurare, dorim să ajungem la autorităţile statului, la municipalităţi, la organizaţiile non-guvernamentale (ONG-uri) şi la toţi iubitorii Istanbulului, ca să obţinem sprijin", a spus Bartolomeu I, adăugând: "Numai cu o astfel de cooperare extinsă această problemă poate fi rezolvată, iar orfelinatul poate fi redat Istanbulului". Conform afirmaţiilor sale, bogăţia culturală şi arhitecturală a orfelinatului poate fi transferată în viitor, după restaurare.

Subliniind trăsăturile arhitecturale ale clădirii iconice, Bartolomeu I a spus că este "datoria de conştiinţă a tuturor" să pună capăt procesului de degradare pe care l-a experimentat orfelinatul în ultimele decenii.

Laki Vingas, coordonatorul proiectului de restaurare a orfelinatului, a declarat că lucrările preliminare pentru restaurare au fost finalizate. Domnia sa a adăugat: "Din păcate, 50% din acoperiş este distrus, totul este deteriorat. Aproximativ 60% din etajul al patrulea s-a prăbuşit, iar 40% din etajele al treilea şi al patrulea sunt la fel. Ar trebui amplasat un sistem de protecţie şi elemente de susţinere, astfel încât clădirea să nu fie distrusă".

Orfelinatul Prinkipo Greek a fost inclus în 2018, de către organizaţia de patrimoniu cultural Europa Nostra, pe lista "celor mai periclitate şapte clădiri din Europa", iar potrivit ahvalnews.com, în septembrie 2020, rezidenţii din Istanbul au semnalat că o parte a Orfelinatului Prinkipo Greek a cedat.

Clădirea a fost construită în anul 1898 de arhitectul Alexander Vallaury, iar o perioadă a funcţionat ca hotel şi cazinou - Prinkipo Palace. În 1903, sultanul Abdulhamit al II-lea a refuzat să elibereze un nou permis pentru cazinou, iar clădirea a fost vândută Elenei Zarifi, soţia unui proeminent bancher grec, care l-a donat Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului. Timp de peste 60 de ani, între 1903 şi 1964, clădirea a fost folosită ca orfelinat de către Patriarhie, însă a început să fie neglijată încă din anii 1960, în contextul tensiunilor dintre guvernul turc şi cetăţenii greci din Anatolia.

Orfelinatul, confiscat ulterior de statul turc, a fost distrus de un incendiu în 1980 şi, expus condiţiilor meteorologice nefavorabile, a căzut într-o stare de dezintegrare masivă.

După ce a pierdut un apel în 1997, în faţa unei Curţi turceşti, Patriarhia Ortodoxă s-a adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, care, în 2007, i-a recunoscut dreptul de a deţine proprietatea clădirii. Patriarhia Ortodoxă a reuşit să păstreze controlul legal al orfelinatului în 2010, iar în 2012, Fondul Mondial al Monumentelor a inclus clădirea pe lista celor mai ameninţate situri de patrimoniu din lume.

Patriarhiei Ortodoxe i-au lipsit, însă, resursele pentru restaurarea orfelinatului, care necesită ample lucrări.

În februarie 2020, Tuma Çelik, un reprezentant al Partidului Democrat al Poporului (HDP), atrăgea atenţia că orfelinatul "s-ar putea să nu supravieţuiască condiţiilor de iarnă", menţionând că este responsabilitatea Ministerului Culturii şi Turismului să protejeze situl. Potrivit lui Çelik, în timp ce orfelinatul a fost înapoiat teoretic Patriarhiei, acesta a rămas sub controlul Direcţiei Generale a Fundaţiilor din Turcia, care a împiedicat Patriarhia să preia controlul deplin al sitului.

După lupte legale, Patriarhia a reuşit să-şi recupereze certificatul de proprietate, iar în urma apariţiei ştirilor despre prăbuşirea parţială a acoperişului clădirii, Patriarhia Ortodoxă Greacă a anunţat că va începe reconstrucţia sitului.

Potrivit Europa Nostra, clădirea orfelinatului are nevoie de o susţinere financiară de 50 de milioane de euro ca să fie restaurată. Odată restaurat, orfelinatul din Turcia ar putea deveni un centru pentru dialog ecologic şi inter-religios.

Europa Nostra susţine că pe lista celor şapte clădiri aflate în pericol se mai numără biserici post-bizantine din Albania (în localităţile Mos­copole şi Vithkuq), Centrul Istoric din Viena, mănăstirile şi schitul David Gareji din estul Georgiei, monumentul Buzludja din Bulgaria şi Cazinoul din Constanţa, România. Pe această listă se află o singură clădire din Europa de Vest, fabrica de gheaţă Grimsby, cea mai veche fabrică de gheaţă din Marea Britanie.