Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 5 / 2024

Cota de 0,5% - motiv de neînţelegeri legislative între CSC şi investitori

Legea /

Cota de 0,5% - motiv de neînţelegeri legislative între CSC şi investitori
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    (Interviu cu Ovidiu Iliescu, directorul general al Casei Sociale a Constructorilor)

    Reporter: În primul rând, care este rolul Casei Sociale a Constructorilor?

    Ovidiu Iliescu: Casa Socială a Constructorilor (CSC) a fost înfiinţată şi îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi organice a statului român, Legea nr. 215/1997, asigurând o protecţie socială reală salariaţilor din sectoarele de construcţii şi materiale de construcţii, în perioada timpului nefavorabil.

    Organizaţia noastră a luat fiinţă prin efortul comun al partenerilor sociali din construcţii (patronate - sindicate reprezentative), care, împreună cu ministerele semnatare ale notei de fundamentare a proiectului de lege privind CSC (Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi cu avizul Ministerului Justiţiei), au promovat (iar Parlamentul României a aprobat) Legea nr. 215/1997 privind Casa Socială a Constructorilor, încercând, astfel, să rezolve numeroasele probleme şi conflicte sociale existente în activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii, "legea introducând sisteme noi, specifice economiei de piată, în sensul că resursele financiare vor fi administrate de comisii paritare formate între patroni şi sindicate".

    Casa Socială a Constructorilor este, din anul 2007, membră a Asociaţiei Europene a Instituţiilor Paritare de Protecţie Socială (AEIP), colaborând cu instituţii paritare similare din Uniunea Europeană, cum ar fi Cassa Edile Italia, cea mai apropiată ca structură şi funcţionare de CSC (alte exemple de case regionale din Italia avem la Roma, Milano, Venezia, Padova, Torino etc.). Entităţi similare străine sunt FSE - FBZ - Fond de securite d"existance des ouvriers de la construction Belgia, Soka - Bau Germania, Fundacion Laboral de la Construccion Spania etc.

    Reporter: În ce constă, concret, protecţia socială acordată prin CSC?

    Ovidiu Iliescu: Protecţia socială constă în plata unei indemnizaţii reprezentând 75% din salariul de bază brut şi achitarea contribuţiilor specifice salariului către bugetele statului.

    În cei 19 ani de funcţionare, organizaţia noastră a acordat protecţiei socială unui număr de 463.430 de salariaţi din sectoarele de activitate construcţii şi producerea materialelor de construcţii, eliminând conflictele sociale, protejând şi stabilizând forţa de muncă calificată şi formaţiile de lucru din cele două sectoare de activitate, asigurând continuitatea lucrărilor după perioada de iarnă cu aceiaşi salariaţi, constituindu-se în "roata de rezervă" a societăţilor de construcţii în toţi aceşti ani, inclusiv în perioada crizei economico-financiare, fiind, în acelaşi timp, un contribuabil important la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale şi la fondurile speciale.

    Reporter: Care sunt principalele surse de finanţare ale Fondului de Protecţie Socială gestionat de CSC?

    Ovidiu Iliescu: Principalele surse de finanţare pentru protecţia socială, stabilite prin legea Casei Sociale a Constructorilor se împart în două categorii:

    - Prima sursă de finanţare constă din contribuţiile membrilor CSC, respectiv a salariaţilor (1% din salariul de bază brut) şi a societăţii (1,5% din valoarea producţiei de construcţii/montaj realizate şi încasate, deductibilă fiscal) conform art. 16, alin. 1, lit. a) şi b) din Legea nr. 215/1997;

    - A doua sursă de finanţare a protecţiei sociale definită de legea mai sus menţionată o reprezintă, conform art. 16, alin. (1) lit. c), "prelevarea unei cote în cuantum de 0,5% din valoarea devizului de construcţii cu corespondent în devizul general al lucrării", cu caracter imperativ dat de art. 16 alin (2), care precizează că "sumele de bani prevăzute la alin. (1) se datorează de la data intrării în vigoare a prezentei legi".

    După apariţia Legii nr. 215/1997, începând cu anul 1998 (iarna 1998-1999), CSC a început să funcţioneze efectiv şi să acorde protecţie socială salariaţilor din sectoarele de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii, constituind fondurile necesare în condiţiile legii.

    În anul 1998, a fost emisă HG nr. 600/ 1998, care introduce în Devizul General, reglementat prin HG 376/1994, cota de 0,5% aferentă CSC, la capitolul 5.2 Comisioane, cote, taxe etc., în concordanţă cu prevederile Legii nr. 215/1997.

    Această prevedere înseamnă, de fapt, că, orice titular al unei autorizaţii de construire, unde Devizul General este piesă scrisă obligatorie, în calitate de beneficiar de investiţii (investitor sau proprietar), indiferent de sursa de finanţare şi de forma de proprietate, trebuie să preleveze şi să vireze către CSC, pe măsura execuţiei lucrărilor, cota de 0,5% aferentă.

    Începând cu HG nr. 600/1998 şi continuând cu toate celelalte hotărâri de guvern apărute ulterior cu referire la Devizul General al investiţiei, până la ultima hotărâre de guvern, respectiv HG nr. 907/2016 care prevede la capitolul 5.2.4. cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor, în aplicarea prevederilor Legii privind Casa Sociala a Constructorilor, cota de 0,5% a fost menţinută în concordanţă cu prevederile Legii nr. 215/1997, în vigoare la această dată.

    HG nr. 907/2016, art. 2, lit. h) prevede că beneficiarul investiţiei este entitatea publică, persoana juridică sau fizică ce are un drept de execuţie a lucrărilor de construcţii potrivit prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

    Aş dori să menţionez aici faptul că, de cele mai multe ori, beneficiarii de investiţii care încearcă să se sutragă de la plata cotei de 0,5%, invocă neapartenenţa la organizaţia noastră, făcând abstracţie că Legea CSC se referă la obligaţia achitării cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcţii cu corespondent în devizul general de către beneficiarii de investiţii, titulari ai unei autorizaţii de construire care are la baza obţinerii ei, printre documentele obligatorii, şi devizul general al lucrării, unde, conform legislaţiei, începând cu HG nr. 600/1998 şi până la HG nr. 907/2016 (în vigoare) se include în devizul general, cota aferentă CSC.

    Reporter: Beneficiarii de investiţii mai invocă şi alte motive pentru a se sustrage de la plata cotei de 0,5%?

    Ovidiu Iliescu: Trebuie să vă spun de la bun început că majoritatea covârşitoare a beneficiarilor de investiţii din fonduri publice, proprii sau asimilate, din fonduri europene (POS, POR, fonduri de coeziune etc.) îşi achită obligaţia de plată a cotei de 0,5% către CSC, cei care crează probleme fiind o parte din investitorii privaţi, spre surprinderea noastră mulţi din ţări care au organizaţii similare cu CSC şi care, în ţara de origine, respectă legislaţia statului respectiv.

    De asemenea, şi alţi investitori privaţi, dezvoltatori români, caută diverse motive ca să nu achite cota de 0,5%, cotă obligatorie stabilită de o lege organică şi de numeroase alte acte normative complementare.

    Printre cele mai frecvente "motive" invocate pentru a se sustrage de la plata cotei de 0,5% sunt:

    1. Faptul că Precizările comune nr. 5122/NN/1384/178/1999 ale Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerului Transportului modifică şi/sau completează prevederile Legii nr. 215/1997, Precizările fiind un act legislativ inferior legii Casei Sociale a Constructorilor.

    Precizările comune emise în anul 1999 sunt chiar precizări şi nu modifică nici un act normativ anterior, ci lămuresc cine prelevează (datorează) cota de 0,5% conform legii nr. 215/1997, respectiv titularul investiţiei, care obţine o autorizaţie de construire, adică investitorul sau propietarul indiferent de sursa de finanţare şi forma de proprietate, făcând legătura şi lămurind conţinutul art. alin. 1, lit. c) din Legea nr. 215/1997 pentru cei care nu înţeleg sau se fac că nu înţeleg, cu rea voinţă, legătura dintre beneficiarul investiţiei - persoana juridică, autorizaţia de construire şi devizul general cu cap. 5.2.4.(H.G. nr. 907/ 2016) şi plata obligaţiilor ce-i revin beneficiarului investiţiei conform actelor normative în vigoare.

    2. Faptul că cei care realizează execuţia investiţiei nu sunt membri ai CSC.

    Plata cotei de 0,5% de către un beneficiar de investiţii, indiferent de sursa de finanţare şi de forma de proprietate, este generată de existenţa unei autorizaţii de construire şi de prevederile Legii nr. 215/199. Ea nu este condiţionată de apartenenţa constructorului la CSC, deoarece legiuitorul nu a dorit să creeze o discriminare de natura împiedicării unui constructor, care este membru al CSC, de a putea participa la adjudecarea unor lucrări unde participă şi firme care nu sunt membre ale CSC, opţiunea de a primi lucrarea putând fi, în majoritatea cazurilor, favorabilă firmei care nu este membră a CSC. Discriminarea este clară, din punct de vedere al costurilor, pentru beneficiarul lucrării, iar legiuitorul nu a dorit aşa ceva. Ca urmare, legea se referă strict la obligaţia de plată a beneficiarilor de investiţii, fără legătură cu executanţii (sau aparteneţa lor la CSC).

    3. Faptul că, prin abogarea controversatului art. 301 din legea nr. 50/1991, nu ar mai exista cadrul legal de plată a cotei de 0,5%.

    Referitor la art. 30(1) din legea nr. 50/1991 (abrogat), CSC a câştigat două procese pe acest subiect, cu Primăriile municipiilor Cluj-Napoca şi Slobozia, iar Curtea de Conturi a României a confirmat faptul că art. 301 nu este relevant. Ca urmare, temeiul juridic al prelevării/plăţii cotei de 0,5% a fost şi a rămas tot timpul Legea nr. 215/1997, aşa cum reiese şi din Hotărârea Civilă nr. 330/ 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, pronunţată în Dosarul nr.12214/3/2015, unde, la paginile 5-8, instanţa a făcut o analiză extrem de pertinentă a cadrului legal care reglementează plata cotei de 0,5% (a se vedea cadrul legal pe site-ul CSC).

    (n.r. art. 30, indice 1 din Legea 50/1991 prevedea: "Investitorii sau proprietarii au obligaţia de a vira Casei Sociale a Constructorilor o cotă în cuantum de 0,5% din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al obiectivului de investiţii sau al lucrării de intervenţii, după caz, întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în toate situaţiile în care se solicită emiterea autorizaţiei de construire, indiferent de sursa de finanţare şi de forma de proprietate asupra imobilelor - teren şi/sau construcţii -, cu excepţia lucrărilor la construcţiile de locuinţe individuale care nu se realizează de către dezvoltatori imobiliari". Acesta a fost abrogat).

    4. Faptul că, prin introducerea în Legea 50/1991 a art. 47(1),se consideră abrogate expres în mod indirect toate prevederile contrare (decurgând din abrogarea art. 301 din OUG 214/2008 care modifica legea nr. 50/1991).

    La fel ca la punctul 3, răspunsul la această falsă afirmaţie, de care doresc să se folosească unii investitori pentru a se sustrage de la plata cotei de 0,5%, a fost foarte bine conturat de documentele sus menţionate, care se găsesc pentru consultare pe site-ul CSC, la secţiunea Cadrul Legal.

    Mai mult decât atât, după apariţia Legii nr. 61/2009 care a abrogat art. 30(1) din OUG 214/2008, au apărut o serie de alte acte normative. Conform OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, (art.33) şi OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală (art.18), "prin exceptare de la prevederile legale în vigoare", lucrările de intervenţie prevăzute în textul acestora sunt scutite de la virarea cotei de 0,5% către CSC.

    De asemenea, Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor prevede, la art. 35 (1), că, pentru lucrarile de intervenţie prevazute în prezenta lege, prin derogare de la prevederile legale în vigoare, deţinătorii notificaţi beneficiază de următoarele facilităţi: scutirea de la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Sociala a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de interventie.

    Toate aceste acte normative în vigoare, precum şi legislaţia specifică derulării investiţiilor finanţate din fonduri europene, care include în categoria cheltuielilor eligibile şi cota de 0,5% datorată CSC, nu fac decât să confirme, o dată în plus, existenta unui cadru legislativ în vigoare, având la bază prevederile Legii nr. 215/1997 art. 16, alin. 1, lit. c) şi alin. 2, care trebuie să asigure, aşa cum legiutorul a stabilit, una din sursele de finanţare a protecţiei sociale a salariaţilor din construcţii şi materiale de construcţii pe perioada timpului nefavorabil.

    Reporter: În acest context, cum comentaţi faptul că unii beneficiari de investiţii, mai ales privaţi, încearcă să se sustragă de la plata cotei de 0,5% şi care sunt consecinţele ce decurg din această situaţie?

    Ovidiu Iliescu: Este evident faptul că aici este vorba de costuri pe care toţi beneficiarii de investiţii trebuie să şi le asume conform prevederilor unei legi organice a statului român. Tendinţa unora este de a căuta o formă prin care să evite aceste costuri, respectiv plata cotei de 0,5% către CSC, uitând că este vorba de o lege şi că, indiferent că CSC este adminstrată în sistem privat de patronatele şi sindicatele reprezentative din construcţii, sistemul de protecţie socială prin CSC a fost stabilit de legiuitor, care a pus la dispoziţia ornanizaţiei noastre, prin lege, instrumentele de constituire şi gestionare a Fondului de Protecţie Socială, incluzând, printre altele, ca sursă de finanţare, prelevarea cotei de 0,5% din valoarea lucrărilor de construcţii-montaj (C+M) realizate în baza unei autorizaţii de construire.

    Reporter: Care sunt repercusiunile neplăţii acestei taxe?

    Ovidiu Iliescu: Ceea ce trebuie arătat este faptul că, prin neplata cotei de 0,5% de către unii beneficiari de investiţii, se încalcă prevederile unei legi a statului român, este impiedicată organizaţia noastră să-şi exercite obiectul de activitate definit de Legea nr. 215/1997, respectiv protecţia unei categorii defavorizate de salariaţi, nu pot adera la CSC o serie de societăţi de construcţii care execută lucrări pentru beneficiari de investiţii care nu achită cota de 0,5%, împiedicând, astfel, sute, mii de salariaţi să beneficieze de o protecţie socială reală.

    De asemenea, neplata cotei duce la creşterea numărului salariaţilor ce pot fi trimişi în somaj pe perioada timpului nefavorabil, cu consecinţe directe asupra Fondului de Somaj, dar şi asupra bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale şi fondurilor speciale care sunt lipsite de contribuţii importante prin neplata cotei de 0,5% şi netrimiterea în protecţie socială a unui număr semnificativ de salariaţi.

    Cu toate acestea, având în vedere şi câştigarea de către CSC a două procese pe speţa cadrului legal de plată a cotei de 0,5%, avem încredere în puterea legii şi a discernamântului factorilor de decizie ale acelor entităţi care încă nu achită cota legală de 0,5%, sperând în rezolvarea pe cale amiabilă a unor neînţelegeri legislative, dar şi în sprijinul pe care organele abilitate ale statului îl pot oferi organizaţiei noastre.

    Reporter: Cine poate fi membru al CSC?

    Ovidiu Iliescu: Membri ai CSC pot fi numai societăţi de construcţii şi de producţie a materialelor de construcţii, aşa cum prevede codul CAEN şi anexele 1 şi 2 la Statutul CSC. Beneficiarii de investiţii, persoane juridice, titulari ai autorizaţiei de construire, nu trebuie şi nu pot să fie membri ai CSC decât dacă execută şi lucrări de construcţii şi dacă deţin codul specific CAEN pentru aceste activităţi, desfăşurate la nivelul persoanei juridice respective.

    Reporter: Care sunt proiectele CSC ?

    Ovidiu Iliescu: Atragerea de noi membri şi fidelizarea celor actuali este unul din obiectivele noastre permanente în dezvoltarea organizaţiei.

    De asemenea, avem în vedere atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea teritorială a CSC, pentru dezvoltarea organizaţională şi pentru pregătirea unor modificări la Legea nr. 215/1997, a cărei modernizare se impune după 19 ani de funcţionare, prin întărirea şi lărgirea cadrului ei de aplicare, prin adaptarea la cerinţele şi atingerea unui stadiu de dezvoltare superior, la nivelul organizaţiilor similare din UE şi, nu însă ca un ultim obiectiv, crearea unui sistem de pensii ocupaţionale pentru salariaţii din construcţii.

    Reporter: Mulţumesc!

    Motivarea sentinţei din cazul deschis împotriva CSC de autorităţile din Slobozia

    Unul din procesele din justiţie în care CSC a avut câştig de cauză legat de colectarea cotei de 0,5% este cel în care Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Slobozia a chemat Casa Socială a Constructorilor în instanţă solicitând returnarea sumelor achitate după abrogarea articolului 30, alin. 1, din OUG 214/2008.

    Printre altele, motivarea instanţei subliniază: "Legiuitorul a prevăzut măsurile pe care Casa Sociala a Constructorilor le poate lua în sensul scopului reglementat prin dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 215/1997, dispunând, prin art. 12, faptul că «salariaţii cu contract individual de muncă din activitatea de construcţii şi de producere a materialelor de construcţii beneficiază pe perioada întreruperii activităţii de o indemnizaţie reprezentând o sumă impozabilă, al cărei cuantum lunar este egal cu 75% din media pe ultimele 3 luni a salariului de bază brut».

    Raportat la scopul înfiinţării Casei Sociale a Constructorilor şi la măsurile strict reglementate de către legiuitor pe care apelanta le poate aduce la îndeplinire, legiuitorul a stabilit prin dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 215/1997 şi modalităţile de constituire a fondului, subliniind încă odată faptul că fondul Casei Sociale a Constructorilor este exclusiv destinat aducerii la îndeplinire a măsurii sociale de asigurare a unei indemnizaţii in cuantum de 75% din media pe ultimele 3 luni a salariului de bază brut.

    În acest sens, dispoziţiile art. 16 art. (1) din Legea nr. 215/1997 dispun dincolo de orice echivoc faptul că «fondul necesar pentru plata indemnizaţiei prevăzute la art. 12 alin. (1) se constituie [...]», la litera C), din textul de lege anterior citat menţionându-se ca sursă a constituirii fondului şi prelevarea cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcţii.

    Adoptarea unei soluţii contrare, de natură să nege obligaţia de a achita cota de 0,5% - în temeiul dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 215/1997, ar echivala cu o încălcare a voinţei legiuitorului de constituire şi funcţionare a unei organizaţii independente care să asigure protecţia sociala a salariaţilor din sectorul construcţii.

    Adoptarea unei atare soluţii contrare, de natură să nege obligaţia de a achita cota de 0,5%, ar conduce, practic, la imposibilitatea constituirii fondului necesar implementării măsurilor sociale expres reglementate de legiuitor prin dispoziţiile art. 12 din Legea nr.21 5/1997.

    Temeiul obligaţiei de a plăti cota de 0,5% izvorăşte din dispoziţiile art. 16 ale Legii nr. 215/1997 şi nicidecum din dispoziţiile Legii nr. 50/1991. Oricum nu se poate aprecia că prin dispoziţiile Legii nr. 50/1991, lege generală ce reglementează o cu totul altă materie decât dispoziţiile actului normativ de înfiinţare a Casei Sociale a Constructorilor, s-ar putea realiza o abrogare implicită a dispoziţiilor unei legi speciale, astfel cum este Legea nr. 215/1997.

    Temeiul obligaţiei de plată a cotei de 0,5% îl reprezintă şi a fost reprezentat întotdeauna de către dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 215/1997, act normativ prin care a fost înfiinţată Casa Socială a Constructorilor.

    Cele anterior menţionate sunt clarificate chiar prin Precizarea nr. 5122/1999, publicată în Monitorul Oficial nr. 337 din 15 iulie 1999, potrivit căreia plata cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcţii, cu corespondent în devizul general al lucrării, revine în sarcina investitorilor sau proprietarilor, indiferent de sursa de finanţare şi de forma de proprietate. (...)

    Cele anterior menţionate sunt confirmate chiar şi prin modalitatea în care legiuitorul s-a raportat la dispoziţiile art. 16 din Legea nr. 215/1997 cu ocazia reglementării altor acte normative, atât anterior, cât şi ulterior modificărilor operate din perioada 2008 - 2009 asupra Legii nr. 50/1991, legiuitorul în repetate rânduri făcând trimitere în alte acte normative la obligaţia de plată a cotei de 0,5% astfel cum aceasta a fost instituită prin dispoziţiile Legii nr. 215/1997. (...)

    În condiţiile în care, ulterior modificărilor legislative operate în perioada 2008 - 2009 asupra Legii nr. 50/1991, sunt cel puţin 8 (opt) alte acte normative care în continuare fac referire la obligaţia de plată sau exceptarea de la plata cotei de 0,5%, astfel cum aceasta a fost reglementată prin dispoziţiile Legii nr. 215/1997, în mod evident nu se poate susţine faptul că, urmare modificărilor legislative asupra Legii nr. 50/1991 din perioada 2008 - 2009, această cotă ar fi fost abrogată. (...)

    Prin urmare, faţă de toate cele expuse anterior, rezultă dincolo de orice dubiu faptul că temeiul legal al obligaţiei de a achita cota de 0,5% este reprezentat de dispoziţiile Legii nr. 215/1997, dispoziţii ce, de la data intrării în vigoare şi până în prezent, nu au suferit nicio modificare, completare sau abrogare".

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Amenajări

    Materiale

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Legea

    Internaţional