DUPĂ CE PARLAMENTUL A LEGIFERAT PROIECTELE PRIVIND CONVERSIA ŞI DAREA ÎN PLATĂÎmprumutaţii în franci elveţieni s-au ales cu instanţa

Variantele prin care persoanele împrumutate în franci elveţieni (CHF) le au la îndemână pentru rezolvarea situaţiei dificile în care se află de când moneda elveţiană a explodat neaşteptat se reduc la instanţă.

Astfel, după ce Parlamentul a adoptat, anul trecut, atât Legea dării în plată, cât şi pe cea a conversiei, Curtea Constituţională a României (CCR) a decis că ultima dintre acestea este neconstituţională, în timp ce, în cazul iniţiativei legislative privind darea în plată, debitorii trebuie să ceară în instanţă renegocierea contractului, în condiţiile realităţii actuale. Judecătorii vor fi obligaţi să constate dacă au fost îndeplinite condiţiile impreviziunii, putând, chiar, să reconstituie contractul, dacă banca refuză negocierea. În ultimă instanţă, judecătorul poate dispune transferul imobilului în proprietatea băncii şi ştergerea întregii datorii.

Acest lucru se întâmplă după mai bine de doi ani de luptă a clienţilor, în care aceştia au solicitat, în primul rând, să negocieze cu băncile, şi apoi să fie aprobată o lege care să prevadă, într-un fel, împărţirea poverii.

Dacă decizia CCR cu privire la conversie i-a satisfăcut pe bancheri şi I-a dezamăgit pe debitori, hotărârea Curţii cu privire la darea în plată a condus la o serie de întrebări, nemulţumiri şi nedumeriri în rândul avocaţilor şi judecătorilor.

Motivaţiile CCR pentru decizia pe conversie - încălcarea principiului bicameralismului şi a reglementărilor europene

Motivaţia lui Valer Dorneanu, preşedintele CCR, pentru modul în care s-a pronunţat asupra Legii conversiei creditelor din CHF în lei, la cursul istoric, constă în două aspecte: încălcarea principiului bicameralismului şi neconcordanţa cu legislaţia europeană.

Printre altele, Valer Dorneanu a menţionat că debitorii pot invoca în instanţă principiul impreviziunii.

Domnia sa a declarat: "Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit că legea este neconstituţională cel puţin din două mari motive. Primul este încălcarea gravă a principiului bicameralismului, în sensul că de la propunerea legislativă care a început la Senat şi până la actul adoptat de Camera decizională există o diferenţă substanţială. Senatul a adoptat legea în formula pe care au redactat-o iniţiatorii, iar la Camera Deputaţilor au fost modificate practic aproape toate articolele. Or, potrivit practicii noastre constante, atunci când se schimbă şi obiectul - obiectul nu s-a schimbat, dar s-au schimbat toate soluţiile în mod substanţial - se consideră că s-a încălcat principiul bicameralismului. Faptul că a doua Cameră, respectiv Camera Deputaţilor, este decizională, nu înseamnă că poate să adopte legea într-un mod numai ei propriu, pentru că trebuie să ţină cont de expresia textelor pe care le-au adoptat cei din prima Cameră".

Al doilea motiv care a stat la baza admiterii excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Guvernul Cioloş în cazul Legii conversiei este faptul că soluţia pe care a adoptat-o Camera Deputaţilor, de conversie a creditelor din franci elveţieni din CHF în lei la data încheierii contractului, "este greşită şi nu corespunde niciunor directive europene".

Preşedintele CCR a menţionat: "Aici, instanţele urmează să aplice şi principiul impreviziunii pe care l-am dezvoltat la celelalte decizii".

Într-un comunicat de presă, CCR menţionează, printre altele: "Numai instanţa judecătorească are competenţa şi obligaţia să aplice impreviziunea dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile existenţei acesteia".

Decizia Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea proiectului de lege privind conversia la cursul istoric a creditelor luate în CHF este corectă, consideră guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu. Domnia sa a precizat: "Este o decizie corectă. Trebuie să fie pusă în aplicare şi cred că, legat de cei care au credite în franci elveţieni, soluţia este prevăzută în Codul civil, la capitolul de impreviziune. Se pot găsi soluţii prin negocieri bilaterale, aşa cum, de altfel, în ultimii ani, a sugerat şi BNR. Aceasta este calea realizabilă pentru a se ajunge la o soluţie de împărţire a poverii".

Cristian Dan: "Pentru împrumutaţii în valuta CHF, decizia CCR este o lovitură puternică"

Clienţii băncilor, unii dintre ei prezenţi, ca de obicei, la sediul CCR, au reacţionat imediat pe paginile de Facebook, postările lor arătând nemulţumire, indignare şi dezamăgire.

Cristian Dan, unul dintre administratorii Grupului clienţilor cu credite în CHF (GCCC), ne-a declarat: "Practic, suntem trimişi din nou în instanţă, unde să invocăm principiul impreviziunii, şi domnul Dorneanu spune foarte clar că trebuie aplicată legislaţia veche. Dar se pune întrebarea: ce vor face aceia care nu-şi permit să-şi plătească un avocat bun care să-i reprezinte în instanţă? Oamenii ăştia sunt condamnaţi pe viaţă? Sau ce facem cu practica neunitară din instanţe? Răspunde cineva pentru asta?

Trebuie să fim realişti: pentru împrumutaţii în valuta CHF, decizia CCR este o lovitură puternică. Oamenii au aşteptat cu sufletul la gură o decizie care să le readucă echilibrul contractual, să-i aducă în starea de a-şi putea plăti în continuare creditele fără eforturi supraomeneşti, fără împrumuturi de la rude şi prieteni, fără a fi nevoiţi să plece să muncească prin străinătate ca să câştige suficient cât să-şi permită păstrarea caselor. O decizie CCR favorabilă clienţilor i-ar fi ajutat pe debitori să-şi rezolve, în sfârşit, fără costuri suplimentare, pe care oricum majoritatea nu şi le mai pot permite, această problemă care le-a destabilizat, practic, întreaga existenţă - să nu uităm de cei care au cedat şi s-au sinucis sau de familiile destrămate.

Din punctul meu de vedere, statul român are obligaţia morală de a rezolva în cel mai scurt timp această problemă de care se ştie de cel puţin doi ani. Aceasta este într-adevăr o problemă urgentă, care afectează câteva zeci de mii de familii de români".

În mod natural, acum, după decizia CCR pe conversie, se va merge către Legea dării în plată, consideră avocatul Gheorghe Piperea, care-i reprezintă pe clienţii băncilor. Domnia sa ne-a declarat: "Ar fi o greşeală de strategie din partea debitorilor să nu apeleze la această lege, dar nu pentru a da în plată, ci pentru a renegocia contractul, întrucât, apelându-se la impreviziune, se poate obţine îngheţarea cursului în instanţă. Trebuie, însă, ca notificarea să cuprindă această cerere expresă de negociere şi împărţire a poverii, în ultimă instanţă solicitându-se darea în plată. Ar trebui ca de mâine să apară primul val de zece mii de notificări, cu intenţia de negociere".

La rândul său, avocatul Adrian Cuculis susţine că nu trebuie să confundăm legea conversiei cu efectele pe care le pot avea hotărârile instanţelor: "Cei care au dosare pe rol, cei care încă nu au chemat băncile în judecată pe aspectul îngheţării cursului, nu sunt afectaţi. Palma dată de către CCR trimite fiecare debitor în faţa instanţei, pe tema îngheţării cursului. Declararea neconstituţionalităţii amână nedefinit rezolvarea situaţiei".

Călin Popescu Tăriceanu: "Unii au pierdut şi acuma ce să fac eu, să le compensez pierderile?"

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că nu este "un prieten" al legii conversiei creditelor din franci în lei la cursul istoric, motivând că este responsabilitatea fiecărui cetăţean să-şi gestioneze averea: "Unii au jucat pe franc şi au pierdut, s-au trezit că pierd. Şi acum ce să fac eu, să stau să le compensez pierderile? Păi dacă eu fac o greşeală proprie cu titlu personal, vă chem pe dumneavoastră să-mi compensaţi ceea ce am pierdut?"

Apărătorii clienţilor: "Decizia CCR pe darea în plată revoluţionează piaţa contractelor"

Motivarea CCR susţine cauza consumatorilor, legitimând scopul şi existenţa Legii 77/2016 privind darea în plată a unor imobile puse garanţie în contractele de credit, apreciază avocaţii băncilor.

Potrivit specialiştilor, procedura privind darea în plată va rămâne aceeaşi, aplicându-se inclusiv contractelor în derulare şi celor în curs de executare, iar instanţele vor interveni doar în cazurile în care banca nu va aproba notificările făcute de clienţi.

Avocatul Alexandra Burada consideră că decizia CCR este "excepţional de bine motivată" şi validează actul normativ, precum şi scopul pentru care a fost adoptat. Doamna Burada a mai afirmat că această decizie reprezintă "o mare victorie" care va schimba viziunea şi practica multor instanţe.

Avocatul Gheorghe Piperea, care a redactat Legea dării în plată, ne-a spus că decizia Curţii arată că, de fapt, contractul trebuie să fie el însuşi legal, încheiat şi executat cu bună credinţă şi să presupună echitate.

Gheorghe Piperea subliniază şi faptul că legea pe care a redactat-o se aplică şi situaţiilor aflate în executare silită, inclusiv în cazurile în care imobilul pus garanţie a fost vândut.

În urma publicării acestei motivări, judecătorii nu mai au niciun motiv să refuze judecarea celor circa 4000 de dosare pe Legea dării în plată, apreciază specialistul, conchizând că dezechilibrul dintre un consumator şi un profesionist nu trebuie probat de consumator, ci de profesionist.

Epopeea Legii dării în plată s-a încheiat, iar motivarea CCR consfinţeşte corectitudinea, valabilitatea acestei legi şi elimină orice dubiu pe care îl poate avea orice instanţă din ţara noastră în legătură cu aplicabilitatea ei, a declarat senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir.

Decizia Curţii Constituţionale revoluţionează piaţa contractelor, a mai spus senatorul Zamfir, iniţiatorul acestui act legislativ. În urma deciziei CCR, efectele legii se extind asupra tuturor contractelor, indiferent dacă ele au ca obiect creditele ipotecare, împrumuturile de nevoi personale sau alte tipuri de credite, conform iniţiatorilor legii.

Avocaţii băncilor - bulversaţi de hotărârea Curţii Constituţionale

Dacă apărătorii clienţilor consideră că motivarea Curţii Constituţionale revoluţionează piaţa contractelor - în sensul bun al cuvântului -, în rândul juriştilor care le reprezintă pe bănci, decizia CCR pare să fi produs o mică "revoluţie".

Aceştia din urmă susţin că hotărârea CCR ridică o serie de întrebări fără răspuns, producând confuzie şi nebuloasă printre avocaţi şi judecători.

Specialiştii şi-au arătat nelămurirea atât faţă de termenii utilizaţi în motivarea Curţii, cât şi faţă de caracteristicile impreviziunii în contextul Legii dării în plată şi de modul în care ar trebui adaptate sau încetate contractele de credit.

Cert este că aceştia au transmis, la unison, ideea că practica în domeniu va fi una total neunitară, recomandând băncilor să negocieze cu clienţii înainte să ajungă în punctul ca instanţele să se pronunţe pe dosarele deschise în baza acestei legi.

"Este posibil ca decizia CCR să ne fi încurcat mai tare decât atunci când a intrat în vigoare Legea dării în plată", a afirmat Aurelian-Marian Murgoci-Luca, preşedinte Judecătoriei sectorului 5 din Bucureşti, care a spus că motivarea Curţii Constituţionale ridică mai multe probleme: "CCR ne-a spus că judecătorul este obligat să verifice condiţiile impreviziunii. Dar este obligat şi în lipsa unei cereri din partea părţilor? Judecătorii nu pot obliga părţile să li se aplice impreviziunea dacă acestea nu o doresc".

În acest context, debitorul sau creditorul trebuie să solicite constatarea impreviziunii, apreciază domnia sa, concluzionând: "Rămâne să vedem către ce direcţie se va orienta practica. Tind să cred că judecătorii vor merge pe transmiterea de proprietate a imobilelor, dar aceasta nu este soluţia compatibilă cu cea a Curţii. (...) Vor fi întâlnite foarte multe dificultăţi în aplicarea legii şi vom avea multe soluţii divergente. (...) Recomand avocaţilor să solicite instanţelor să formuleze o întrebare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi o întrebare preliminară la Curtea Europeană de Justiţie".

Decizia CCR ridică probleme în planul procedurii şi va fi foarte complicat în practică, întrucât Curtea nu s-a pronunţat şi asupra dispoziţiilor de procedură din Legea 77/2016 privind darea în plată a imobilelor puse garanţie în contractele de credit, consideră Marieta Avram, senior partner Stoica & Asociaţii, care arată: "CCR s-a ocupat doar de dreptul material, pe care îl are consumatorul". Domnia sa este de părere că fiecare bancă va trebui să gândească propria strategie de negociere, adică ce elemente va aborda, care va fi structura ofertei etc.

Avocatul Marieta Avram opinează că unii termeni utilizaţi în motivarea CCR, cum ar fi "excesiv oneros" sau "injust" sunt "metafore juridice": "Ce înseamnă «excesiv oneros» sau «injust»? Suntem într-un spaţiu destul de vag. (...) Nu ştim cât de oneroasă a devenit obligaţia de plată după creşterea cursului. A devenit excesiv de oneroasă?".

Singura soluţie dată de instanţă poate fi cea a adaptării contractului, apreciază specialistul, opinând că orientarea justiţiei ar trebui să fie predominantă spre adaptarea contractelor. "Cea mai rea soluţie ar fi intervenţia directă a judecătorului pe contract", a conchis domnia sa, adăugând că se poate negocia doar pe partea chirografară din credit, pentru că partea care este garantată aparţine băncii şi nu se poate negocia pe aceasta.

Ana Diculescu Şova, senior partner Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen s-a arătat şi ea extrem de contrariată de motivarea Curţii Constituţionale pe Legea dării în plată: "Cum identificăm riscul supra-adăugat? A avut loc un eveniment grav? A fost o revoluţie? Nu! Un război? Slavă Domnului, nu! A fost o criză financiară? Da, dar nu în România, ci undeva în lume, cu impact şi în România, iar impactul a fost mediat. Datele existente arată că, în România, criza a avut efecte doar un an şi de mult suntem ieşiţi din criză. Deci, nu am război, nu am revoluţie, nu am intervenţia unui fapt al autorităţii, ca să justific riscul supra-adăugat. (...) Previziunea este un element de excepţie". Pentru evenimentele produse de dificultăţile la plată avem reglementate refinanţarea, rescadenţarea, reeşalonare, a conchis domnia sa.

Avocatul Stan Tîrnoveanu, partener senior la Zamfirescu Racoţi & Partners, ne-a precizat că "CCR a avut în vedere faptul că impreviziunea este o instituţie care avea incidenţă şi pe vechiul cod civil, principala critică reţinută de ins-tanţă fiind aceea că Legea dării în plată face ca impreviziunea să funcţioneze în baza legii fără o minimă verificare, de către un judecător, a condiţiilor ce trebuie îndeplinite atunci când avem de-a face cu această instituţie. Impreviziunea presupune echilibrul contractual şi nu devalorizarea şi predarea bunului către bancă. În aceste condiţii, judecătorul va decide echilibrarea contractului, nu darea în plată, pentru că aceasta este instituţia impreviziunii".

Florian Neagu, BNR: "6.400 de notificări pentru darea în plată, la finalul anului trecut"

Numărul notificărilor de dare în plată s-a ridicat la 6.400, la finalul anului trecut, iar volumul creditelor vizate se ridică la 1,8 - 1,9 miliarde lei, a anunţat Florian Neagu, directorul adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR). Domnia sa a precizat că ritmul notificărilor a scăzut de la peste 1.000 de dosare, lunar, în primele luni de la apariţia Legii, la 100-150 de dosare, lunar, în ultimele luni ale lui 2016.

Reprezentantul BNR reiterează că datele actuale nu confirmă estimările iniţiale, conform cărora sute de mii de cazuri ar fi urmat să apeleze la această procedură. Domnul Neagu susţine că, pentru darea în plată, ar fi eligibili circa 300.000 de debitori, volumul creditelor acestora fiind de 42 - 43 de miliarde lei: "Acesta este cazul extrem. Comparând cu ce se întâmplă în piaţă, constatăm că avem notificări cam de 2% din nivelul maxim posibil, iar la tendinţe este o aplatizare semnificativă.

Oficialul Băncii Centrale a mai spus că, după ce, iniţial, BNR a estimat că riscul Legii dării în plată asupra sistemului bancar va fi unul semnificativ, estimarea fiind bazată pe draftul de lege, ulterior, la cea de-a doua evaluare, făcută după decizia Curţii Constituţionale, BNR a constatat că riscul se menţine, dar că intensitatea s-a diminuat sensibil.

La diminuarea acestui risc au contribuit câţiva factori - primul fiind legat de modificările aduse textului legislativ înainte de apariţie (impunerea unui plafon şi scoaterea de sub incidenţa actului normativ a terenurilor şi a creditelor "Prima Casă"), iar al doilea de decizia CCR.

Florin Dănescu, ARB: "Volumul notificărilor pentru darea în plată a fost mult mai redus decât cel estimat iniţial"

Volumul notificărilor pentru darea în plată nu a fost acela estimat iniţial, ci mult mai redus, a precizat Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). Domnia sa a precizat: "La prima vedere, impactul pe care îl putem evalua în clipa de faţă asupra sistemului sau asupra economiei încă nu este cuantificabil la adevărata lui mărime, pentru că, în primul rând, casele care au fost notificate pentru a fi date în plată nu au fost repuse în circuitul economic, întrucât sunt blocate în diverse faze procedurale în instanţă. Acestea vor afecta, din punct de vedere economic, numai când vor reintra în circuitul comercial şi, în acel moment, vom putea evalua şi care sunt efectele reale ale Legii dării în plată".

Domnul Dănescu opinează că decizia CCR a adus multe clarificări referitoare la lege, incluzând impreviziunea şi trimiţând în instanţă cazurile de dare în plată.

În opinia sa, instanţa trebuie să analizeze, de la caz la caz, situaţia debitorilor, să facă distincţia dintre debitorii de bună-credinţă şi cei de rea-credinţă, între cei care nu mai pot să plătească şi cei care nu mai vor să plătească. Intervenţia instanţei asupra contractului produce efecte numai pentru viitor, a subliniat şeful ARB.

Raiffeisen acordă discount de 25% la conversia creditelor, după decizia CCR

Raiffeisen Bank a anunţat că acordă discounturi de 25% la conversiile creditelor în franci elveţieni (CHF). Mihai Răuţă, director executiv Retail Risc la Raiffeisen Bank face trimitere la decizia CCR: "Având în vedere clarificările legislative recente oferite de Curtea Constituţională a României cu privire la Legea Dării in Plată, am reluat oferta de soluţii de conversie, într-o variantă îmbunătăţită. Principiul nostru a rămas acelaşi: dorim să venim cu soluţii pentru clienţii care vor să ramburseze creditul, dar nu pot din motive obiective. De data aceasta oferta e valabilă o periodă determinată şi oferim reducerea datoriei cu 25%, la data conversiei".

Astfel, după ce, în 2015, banca tăia doar 10% din credit, pentru cei cu un grad de îndatorare de minim 65%, urmând ca, pe parcurs, să mai aplice şi alte discounturi la sold, oferta actuală reduce din start datoria principală cu 25%, însă doar pentru debitorii cu un grad de îndatorare a familiei mai mare de 60% şi care nu înregistrează întârzieri la plată mai mari de 90 de zile.

Oferta băncii este valabilă până la 30 aprilie 2017, şi presupune o dobândă fixă anuală de 4,5%, în primii cinci ani, iar pentru restul perioadei - o dobândă variabilă de 3% plus ROBOR la trei luni. Conversia creditelor din CHF în lei ar urma să fie făcută la cursul BNR din ziua respectivă.

Raiffeisen Bank a anunţat că dispune de mai multe metode de restructurare a creditelor în CHF, pe care le pune la dispoziţia clienţilor săi încă din 2009. Valoarea portofoliului său de credite în franci elveţieni este de aproximativ 210 milioane de euro, numărul împrumuturilor fiind de circa 5.600. Reprezentanţii băncii adaugă faptul că, din totalul acestor credite, peste 30% au fost restructurate, prin diferite metode, inclusiv conversii cu discount de principal.