ESTIMĂRI APMR:Producţia de mobilă va creşte cu 5,6%, în acest an

Producţia de mobilă va creş­te cu 5,6%, în 2018 faţă de anul trecut, ajungând la 2,7 miliarde euro, după ce, în 2017, creşterea producţiei de mobilă a fost de 0,5%, de la 2,54 miliarde euro în 2016 la 2,55 miliarde euro, conform datelor pe care ni le-a trans­mis Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Potrivit informaţiilor citate, în acest domeniu, consumul intern s-a ridicat, în 2017, la 970 milioane euro, de la puţin peste 963 milioane euro, pre­conizându-se o creştere de 6,2% în acest an comparativ cu anul trecut, până la pes­te 1 miliard de euro.

Estimările privind volumul exportului se cifrează la 2,23 miliarde euro pentru 2017, cu 2% mai mult faţă de anul anterior, şi la 2,37 miliarde euro, în creştere cu 6% în comparaţie cu 2017. Importurile de mobilă au cres­cut şi ele, anul trecut, cu 6,9%, ajungând la 650 milioane euro şi urmând să se cifreze la 700 milioane euro, în 2018.

Aurica Sereny, preşedintele APMR, ne-a precizat că 2017 a fost un an mai dificil pentru industria mobilei, "rezultatele estimate situându-se uşor pes­te nivelul anului 2016, atât la producţia industrială, cât şi la exportul de produse".

Preşedintele APMR ne-a transmis: "Sperăm ca anul 2018 să vină cu rezultate mai bune, iar activităţile în ansamblu să se desfăşoare mai uşor. Piaţa autohtonă a mobilei, care înseamnă consumul intern, adică producţia minus exporturi plus importuri, se situ­ează în jurul a 1 miliard de euro. Pe baza rezultatelor de până acum (realizările INS pe 10 luni 2017/2016), apreciem că, în anul 2017, exportul produselor de mobilier se cifrează cu circa 2% peste nivelul anului 2016, atingând nivelul de 2,23 miliarde euro. Acest volum reprezintă 87,3% din producţia anului 2017".

Printre principalele pieţe de distribuţie a produselor româneşti de mobilier au fost, anul trecut, Germania, Franţa, Italia, Cehia, Olanda, Marea Britanie, Spania, Belgia, Austria, Polonia, Slovacia. Cele mai importante ţări din care am importat mobilă, în 2017, au fost Polonia, China, Italia, Germania, Turcia, Ungaria.

Guvernul a aprobat, anul trecut, noul Regulament de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică

În luna octombrie 2017, Guvernul a aprobat noul Regulament de valorificare a masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Potrivit APMR, cea mai importantă prevedere a acestuia este că licitaţiile de lemn fasonat au loc în două runde. La prima rundă participă producătorii de mobilă atestaţi, precum şi procesatorii care au încheiat precontracte cu producătorii de mobilă atestaţi, iar dacă lemnul nu se vinde are loc în aceeaşi zi o a doua licitaţie la care pot participa toţi procesatorii.

"Acest fenomen a sporit încrederea producătorilor de mobilă, care au început să ceară atestarea Comisiei numite prin Ordin al Ministerului Apelor şi Pădurilor, care funcţionează în cadrul APMR", ne-a transmis sursa citată, adăugând că "anevoioasă a fost şi participarea firmelor la târgurile internaţionale de profil Koln, Milano şi Paris". Aurica Sereny ne-a menţionat că industria mobilei a ratat din nou participarea la târgul internaţional de la Moscova, ca urmare a costurilor mari comparativ cu nivelul bugetului alocat.

Preocuparea permanentă a producătorilor de mobilă şi a designerilor de produse finite din lemn este să aducă în faţa consumatorilor produse noi, funcţionale, cu aspect atrăgător, uşor de accesat, ne-a spus pre­şedintele APMR, adăugând că preocupările actuale vizează toate produ­sele care ţin de amenajarea interioară a locuinţelor şi a altor spaţii.

APMR: "Târgul internaţional de mobilă IMM Koln - 2018 a cunoscut o reducere a dimensiunilor faţă de anii anteriori, cu circa 17%"

Târgul internaţional de mobilă IMM Koln - 2018 a cunoscut o reducere a dimensiunilor faţă de anii anteriori cu circa 17%, potrivit şefului APMR. Domnia sa ne-a precizat că Asociaţia a organizat participarea firmelor la târg sub pavilion naţional, la eveniment fiind prezente 23 de societăţi de profil din România.

Conform sursei citate, manifestarea ce reuneşte tendinţele în design de interior se desfăşoară la Salone del Mobile de la Milano, organizată în primăvara fiecărui an. Anul 2018 este al 56-lea an de existenţă a acestui eveniment. Despre tendinţele întâlnite în ultima ediţie a evenimentului, Aurica Sereny ne-a explicat: "Ideea generală este surprinderea în formele şi culorile pieselor de mobilier a elementelor naturii, concretizată prin păstrarea lemnului cât mai aproape de forma să naturală şi de utilizarea culorilor uni, din gama celor din natură.

În special la blaturile de mese, curentul este de a le realiza dintr-o bucată de cherestea extrem de lată sau un număr foarte mic (2-3) de bucăţi îmbinate prin simpla alipire, cu grosimi de la medii de 30-40 mm la dimensiuni foarte mari (80-100 mm), cu margini cu coajă sau fără coajă, dar păstrând conturul neregulat al fibrei lemnului.

Senzaţie au făcut blaturile de mese obţinute din câte un buştean dintr-un arbore foarte vechi, găsit în diferite condiţii care şi-au lăsat amprenta asupra structurii, respectiv asupra desenului inelelor anuale vizibile în secţiunea acestuia, blaturi care au valoare de unicat prin imaginea şi numărul lor limitat.

Este în continuare utilizată varianta de umplere a diferitelor goluri din structura lemnului fără prea multe prelucrări cu răşină epoxidică (n.r. rezistentă şi la agresivităţi chimice) translucidă, în culoarea sa natur sau colorată în nuanţe de verde sau maro, tot în ideea de a se apropia de culorile din natură.

Aceste forme de lemn puţin prelucrat, expuse în mare măsură la mese, dar regăsite şi la blaturi de măsuţe sau plăci superioare ale comodelor ori poliţe din interiorul etajerelor au fost asociate elementelor metalice cu forme elaborate, nu prin prelucrarea lor deosebită sau încărcată, ci prin unduirea/modularea în diferite forme spaţiale.

În general, culoarea elementelor metalice a păstrat trendul culorilor mobilierului, fiind mai închise şi mai calme, neatrăgând privirea prin culoarea lor. Nu au existat elemente metalice de culori deschise şi nici lucioase.

Au existat şi produse în tendinţa anilor trecuţi, cu design cald, cu forme liniştite, blânde, curgătoare şi finisaj natur. Ca specii lemnoase, din nou a dominat stejarul şi alte specii din familia acestuia.

Produsele tapiţate au avut forme blânde, mai apropiate dimensional de cele ergonomice, păstrând eleganţa, dar renunţând la opulenţa dimensiunilor. Materialele de acoperire, în mare parte textile, au fost uni, fără imprimeuri florale sau geometrice - care au lipsit cu desăvârşire - şi culori naturale: maro, bej, verde, gri.

Au lipsit aproape cu desăvârşire culorile tari, fiind prezente în general doar ca accente de prezentare. Eleganţa produselor a fost creată prin forme şi căldura culorilor".