Bursa Construcţiilor
Revista Bursa Construcţiilor nr. 6 / 2024

Hidroelectrica: Investiţii planificate de 6,5 miliarde de euro

F.A. Investiţii /

Hidroelectrica: Investiţii planificate de 6,5 miliarde de euro
  • document ataşat apasă aici pentru a descărca.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este şi unul dintre cei mai mari investitori la nivel naţional. Compania are un ambiţios plan de investiţii în valoare de 6,5 miliarde euro pentru intervalul 2012 - 2025.

    Chiar dacă societatea întâmpină dificultăţi financiare şi trece prin procedura insolvenţei, toate investiţiile demarate vor fi continuate, a dat asigurări administratorul judiciar al Hidroelectrica, avocatul Remus Borza de la Euro-Insol.

    Numai din anul 2000 şi până în prezent compania a realizat investiţii de peste 3,5 miliarde de euro în retehnologizare, mentenanţă şi punerea în funcţiune de noi capacităţi de producţie a energiei electrice. La momentul de faţă compania exploatează 274 de hidrocentrale, totalizând 580 de hidroagregate şi pompe. Cota companiei pe piaţa energiei electrice în 2012 este estimată la 23 - 24% în contextul în care anul curent este deosebit de secetos. Pentru anul viitor, administratorul judiciar estimează o cotă de 30 - 32%.

    În perspectivă, există suficient loc pentru extinderea capacităţilor de producţie având în vedere că în jur de 50% din potenţialul energetic al României nu este exploatat.

    În prezent, Hidroelectrica lucrează la stabilirea proiectelor prioritare. Acestea vor fi redimensionate pentru a corespunde exclusiv funcţiunii de producere a energiei electrice. "Urmărim îmbunătăţirea indicatorilor financiari şi maximizarea profitului", a precizat administratorul judiciar al companiei.

    În 2015 va fi gata prima etapă a hidrocentralei Nehoiaşu II

    Cea mai importantă investiţie a companiei aflată în derulare are în vedere amenajarea hidroenergetică a bazinului râului Buzău, operaţiune complexă ce presupune realizarea unor investiţii de peste un miliard de euro. Acestea vin în continuarea lucrărilor executate înainte de anul 1990.

    "Este un fapt îmbucurător că, după anul 1990, în România se mai pot face astfel de proiecte ambiţioase, de anvergură. De aceste proiecte beneficiază toţi românii", a afirmat Remus Borza.

    Astfel, până în trimestrul al IV-lea din 2015 urmează să fie construită prima etapă a hidrocentralei Nehoiaşu II, în completarea vechii centrale. Valoarea investiţiei este de 292 milioane euro, iar principalii executanţi ai lucrării sunt companiile Hidroconstrucţia şi Energomontaj.

    În cadrul proiectului va fi construit pe râul Bâsca Mare barajul stăvilar Surduc. În spatele barajului se va forma un lac de acumulare cu un volum util de 360.000 mc. Stadiul fizic al lucrărilor aferente acestui obiectiv era, la începutul lunii septembrie, de 80%. Apa din lac va fi transportată către centrala Nehoiaşu din aval, prin intermediul unei aducţiuni principale în lungime de 16.668 m şi diametrul interior betonat la 4 m. Aceasta reprezintă de altfel cea mai lungă aducţiune subterană din ţară. La începutul lunii septembrie mai erau de forat circa 200 m de galerie. Cantitatea de material excavată totaliza 377.000 mc. De asemenea, pentru această lucrare fuseseră turnaţi 194.000 mc de beton. Lucrările la aducţiune urmează să fie finalizate în trimestrul al doilea din 2013.

    Între aducţiunea principală şi centrala Nehoiaşu este în execuţie un nod de presiune cu o lungime a galeriei forţate de 2.540 m (n.r. secţiune blindată pe care panta şi presiunea apei cresc accentuat), reprezentând un nou record naţional. De altfel, diferenţa de nivel dintre lacul Surduc şi centrala Nehoiaşu este de 488 m (cea mai mare cădere de apă aflată în execuţie). La hidrocentrala Nehoiaşu II va fi montat un nou hidroagregat cu o putere instalată de 55 MW şi o producţie într-un an hidrologic mediu de 146,2 Gwh. Din investiţia totală aferentă acestei etape, restul de executat reprezenta 87 milioane euro, a precizat Răzvan Cojoc, director dezvoltare şi strategie al Hidroelectrica.

    Etapa a doua va necesita încă 341 milioane de euro

    A doua etapă de execuţie în bazinul hidrografic Buzău presupune o investiţie estimată la 446 milioane lei. Deoarece construcţia a început înainte de anul 1990, valoarea lucrărilor rămase de executat reprezintă în jur de 341 milioane euro, conform reprezentanţilor companiei. Etapa va fi finalizată în orizontul anilor 2020.

    În urma acestei investiţii vor fi puse în funcţiune capacităţi de producţie însumând 64,2 MW. Lucrările de construcţie vizează realizarea pe râul Bâsca Mare a barajului şi lacului de acumulare Cireşu, în amonte de acumularea Surduc. Volumul lacului de acumulare şi, implicit, dimensiunea barajului nu erau încă stabilite la începutul lunii septembrie.

    Proiectul iniţial de amenajare, întocmit înainte de anul 1990, prevedea realizarea cu fonduri de la bugetul de stat a unei mari acumulări, cu un volum util de 160 milioane mc. Producţia de energie electrică reprezenta o funcţiune secundară pe lângă furnizarea de apă potabilă şi industrială, apă pentru irigaţii în Câmpia Bărăganului şi controlul viiturilor. Funcţiunile sociale ale proiectului, aşa cum sunt ele prevăzute în varianta iniţială, nu mai pot fi susţinute în contextul actual, doar din fondurile Hidroelectrica. În noua variantă propusă de companie, lacul de acumulare ar urma să fie redimensionat pentru un volum util de 30 milioane mc, ce va fi utilizat exclusiv pentru producerea de energie. În acest scop, noii indicatori tehnico-economici necesită aprobare prin Hotărâre de Guvern. Dacă statul va dori ca obiectivul să îndeplinească şi alte funcţiuni pe lângă cea energetică, atunci va trebui să contribuie financiar la realizarea investiţiei. O decizie în acest sens nu va fi luată cel mai probabil mai devreme de doi an de acum înainte, apreciază directorul de dezvoltare şi strategie al Hidroelectrica.

    Indiferent de ceea ce se va stabili în privinţa dimensiunii lacului de acumulare Cireşu, proiectul mai prevede excavarea unei aducţiuni principale în lungime de aproximativ 3.600 m, prin care va fi transportată apa dinspre lacul Cireşu spre acumularea Surduc şi mai departe spre centrala Nehoiaşu II prin aducţiunea realizată în prima etapă. Având în vedere că lucrările la aducţiunea Cireşu-Surduc au fost începute înainte de 1990 şi continuate ulterior, este deja realizată o porţiune de tunel în lungime de 2.180 m.

    Proiectul mai include şi realizarea unei hidrocentrale cu o putere instalată de 9,2 MW la acumularea Cireşu şi montarea celui de al doilea hidroagregat de 55 MW la centrala Nehoiaşu II. Suplimentar, pentru creşterea volumului de apă disponibil, proiectul prevede şi realizarea unei aducţiuni secundare în lungime de 24.400 m dinspre bazinul râului Zăbala către lacul Surduc. Deoarece lucrarea nu a fost începută, iar costurile pe care le-ar genera sunt considerabile, conducerea companiei nu a luat o decizie în privinţa acestei aducţiuni secundare.

    Alte 11 hidrocentrale vor fi construite cu parteneri privaţi

    Amenajarea bazinului hidrografic Buzău nu se opreşte la realizarea hidrocentralelor Nehoiaşu II şi Surduc. În paralel, Hidroelectrica intenţionează să construiască în parteneriat cu alţi investitori o succesiune de 11 hidrocentrale pe râul Buzău, între hidrocentrala Nehoiaşu şi municipiul Buzău. Cumulat, puterea instalată a acestora ar ajunge la aproximativ 84,4 MW, iar energia produsă într-un an hidrologic mediu ar atinge 350 GWh. Investiţia a fost estimată la 325 milioane de euro. Aceste hidrocentrale vor fi construite şi operate alături de parteneri privaţi prin intermediul unor societăţi nou înfiinţate de tip IPP (n.r. producător independent de energie). În prezent, Hidroelectrica are întocmite studiile de prefezabilitate aferente acestor obiective, potrivit reprezentanţilor companiei.

    Este în lucru documentaţia pentru noi hidrocentrale

    Printre investiţiile mai importante pe care Hidroelectrica urmează să le pună în funcţiune în semestrul al doilea al anului curent se numără aducţiunea secundară la acumularea Poiana Mărului, amplasată pe râul Bistra Mărului, judeţul Caraş-Severin. De asemenea, continuă investiţiile pentru retehnologizarea ecluzelor de la hidrocentrala Porţile de Fier II şi lucrările de punere în siguranţă a aducţiunii principale şi a barajului de la Gura Apelor, pe Râul Mare, judeţul Hunedoara.

    În orizontul 2012 - 2014, cea mai importantă investiţie de finalizat vizează realizarea hidrocentralei de la Bretea, pe râul Strei, judeţul Hunedoara. Aceasta va avea o putere instalată sub 10 MW, precizează directorul de dezvoltare şi strategie al Hidroelectrica.

    În privinţa proiectului construcţiei unei noi hidrocentrale la Islaz, pe râul Olt (între judeţele Olt şi Teleorman), la începutul lunii septembrie erau în curs de obţinere avizele necesare pentru autorizaţia de construire şi se lucra la stabilirea coridorului de expropriere pentru declararea cauzei de utilitate publică.

    De asemenea, în ceea ce priveşte realizarea hidrocentralei Tarniţa -Lăpuşteşti, din judeţul Cluj, propusă spre realizare în parteneriat cu investitori privaţi, era în curs procedura pentru aprobarea caietelor de sarcini în vederea selectării investitorilor, potrivit domnul Cojoc.

    Ştirile zilei

    Revista
    BURSA Construcţiilor

    Vreţi să fiţi la curent cu proiectele iniţiate sau în dezvoltare pe întreg cuprinsul ţării? Care sunt planurile autorităţilor locale în ceea ce priveşte investiţiile în construcţia de locuinţe, spaţii comerciale şi de birouri, infrastructură?

    Vreţi să aflaţi noutăţile pe piaţa materialelor de construcţie?

    Peste optzeci de pagini cu informaţii utile în revista "Bursa Construcţiilor"!

    În exclusivitate - devize pe proiect, preţurile medii ale materialelor şi serviciilor de construcţii.

    Aflaţi care sunt cele mai bune plasamente imobiliare ! Ce şi unde se va construi, care sunt proiectele în curs de execuţie şi toate informaţiile necesare unui investitor pe piaţa imobiliară (preţuri, tendinţe din Bucureşti şi din întreaga ţară).

    Locuinţe

    Piaţa Imobiliară

    Amenajări

    Smart City

    Fotoreportaj

    Preţuri

    Finanţare

    Investiţii

    Consilier

    Companii

    Internaţional