INSPECTORATUL DE STAT ÎN CONSTRUCŢIIAvântul construcţiilor ridică problema calităţii lor

Declaraţii ale doamnei Dorina Isopescu, inspector General de Stat

Calitatea construcţiilor reprezintă un aspect prioritar al politicilor naţionale şi europene din domeniu. Dar există încă neclarităţi cu privire la modalităţile de verificare a calităţii construcţiilor sau la normele calitative care trebuie îndeplinite. Din acest motiv, câteva precizări venite din partea doamnei Dorina Isopescu, Inspector General de Stat sunt în măsură să aducă lămuriri.

Etapele verificării de către ISC a calităţii noilor construcţii

Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calităţii construcţiilor, în toate etapele şi componentele sistemului calităţii în domeniu.

Etapele verificării de către ISC a calităţii construcţiilor se regăsesc în întregul ciclu de viaţă al unei construcţii şi anume: proiectarea, executarea lucrărilor de construcţii, supravegherea pieţei produselor pentru construcţii, utilizarea construcţiilor şi desfiinţarea acestora.

"ISC desfăşoară controale curente, pe parcursul execuţiei unei construcţii, prin sondaj sau în urma sesizărilor. În afara controalelor curente, ISC organizează, în calitate de garant al siguranţei în construcţii, acţiuni tematice la nivelul întregii ţări, prin inspectoratele teritoriale în construcţii. Activităţile de control au rol preventiv, dar se aplică şi amenzi atunci când se constată că se construieşte "în afara legii", ne-a declarat doamna Dorina Isopescu.

Cerinţe obligatorii pentru construcţii de calitate

Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că pentru obţinerea unor construcţii de calitate sunt câteva condiţii obligatorii. Astfel, trebuie realizate şi menţinute cerinţele esenţiale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate şi mediu, siguranţă în exploatare, protecţie împotriva zgomotului, economie de energie şi izolare termică, pe întreaga durată de existenţă a acestora. Doamna Dorina Isopescu a precizat: "Pe lângă toate acestea, o construcţie de calitate implică şi utilizarea unor resurse umane calificate: proiectanţi (ingineri constructori cu diverse specializări şi arhitecţi), verificatori, experţi, manageri şi executanţi."

Cum sunt sprijiniţi beneficiarii?

ISC a demarat în urmă cu doi ani programul "Calitate şi siguranţă în construcţii în interesul oamenilor, sub semnul responsabilităţii şi transparenţei" pentru a veni în sprijinul beneficiarilor. O mare parte din proiectele acestui program au fost îndeplinite, iar altele sunt în curs de finalizare. Astfel, dintre aceste proiecte amintim:

 elaborarea unor proceduri de control pentru supravegherea pieţei produselor pentru construcţii, în conformitate cu reglementările armonizate care transpun Directiva CEE specifică;

 reactualizarea unor proceduri de atestare şi control pentru implementarea sistemului calităţii la standarde internaţionale în domeniul construcţiilor;

 reactualizarea unor proceduri de autorizare şi atestare a specialiştilor în domeniu;

 asigurarea la nivel naţional a unui corp tehnic operativ pentru intervenţii în cazul dezastrelor naturale;

 stimularea coparticipării viitorilor specialişti în construcţii la crearea unui fond construit, modern şi durabil. Acest proiect a presupus demararea unor concursuri de soluţii pentru studenţii de la facultăţile de profil.;

 iniţierea unor propuneri legislative pentru modificarea legilor privind disciplina în urbanism şi asigurarea calităţii în construcţii.

"Să fim prezenţi în permanenţă lângă beneficiari nu putem, însă putem să îi învăţăm cum să se protejeze şi să prevenim împreună ", a completat doamna Isopescu.

O altă modalitate prin care ISC vine în sprijinul celor care au nevoie de informaţii este site-ul instituţiei (www.isc-web.ro). ISC a urmărit, prin reorganizarea site-ului în anul 2006, stimularea participării active a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi la elaborarea actelor normative, creşterea gradului de transparenţă a administraţiei publice. Prin intermediul site-ului, toţi cei interesaţi au acces liber la informaţiile tehnice şi legislative care reglementează domeniul.

Obligaţii şi răspunderi ale participanţilor la procesul construcţiei

Aceeaşi lege nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii stabilişte obligaţiile şi răspunderile investitorilor, proiectanţilor, executanţilor, specialiştilor verificatori de proiecte, responsabililor tehnici cu execuţia şi experţilor tehnici atestaţi, proprietarilor, administratorilor şi utilizatorilor de construcţii. Toţi aceştia contribuie la realizarea şi exploatarea unor construcţii de calitate.

Prin efortul conjugat al tuturor acestor factori se obţine în final "produsul", adică o construcţie durabilă. Aşadar, realizarea unor construcţii de calitate reprezintă obligaţia tuturor celor implicaţi în procesul de construire Şi beneficiarul construcţiei trebuie să ştie că are obligaţii şi răspunderi după recepţia lucrărilor de construcţie, potrivit legii.

Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricanţii şi producătorii de materiale şi produse pentru construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, dirigintele de şantier, expertul tehnic atestat răspund, potrivit obligaţiilor ce le revin, pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării, precum şi după împlinirea acestui termen, pe toată durata construcţiei, pentru viciile structurii de rezistenţă, rezultate din nerespectarea normelor de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării ei. Dacă structura de rezistenţă a construcţiei prezintă vicii ascunse, acestea pot apărea pe întreaga durată a construcţiei. Acestea apar deoarece nu au fost respectate normele de proiectare şi de execuţie în vigoare la data realizării construcţiei. Beneficiarul trebuie să ştie că pentru toate aceste vicii pot fi traşi la răspundere cei care au contribuit la execuţia construcţiei şi pe care i-am enumerat mai sus. Doamna Isopescu consideră că "trebuie acordată o atenţie deosebită materialelor de construcţie utilizate întrucât calitatea acestora conferă construcţiei rezistenţă şi stabilitate. De altfel am mai atras atenţia şi cu alte ocazii asupra necesităţii eliminării din activitatea de construire a unor materiale care sunt de provenienţă incertă şi care prin caracteristicile lor sunt nocive şi pot periclita sănătatea oamenilor."

Tentativele de economisire dăunează calităţii construcţiei

Economiile practicate de către investitor sunt în detrimentul calităţii. Astfel, calitatea construcţiei va fi cu siguranţă diminuată, fie că este vorba despre economii la achiziţionarea materialelor de construcţii, fie că este vorba despre aplicarea unor soluţii tehnice constructive mai puţin performante sau despre angajarea unui personal de execuţie slab pregătit.

Dacă ne referim la costuri, este o falsă iluzie economia de bani în cazul lucrărilor executate fără respectarea prevederilor legale. Costurile pentru o investiţie în construcţii au trei componente. O componentă este legată de execuţia iniţială. Altă componentă este legată de intervenţiile care apar din cauza lucrărilor proiectate sau executate fără respectarea prevederilor tehnice la momentul execuţiei. O ultimă componentă ţine de lucrările de întreţinere pe toată durată de exploatare. În aceste condiţii, analiza costurilor în ansamblu sau pe componente aduce avantaje sau nu deţinătorilor pe toată durata de utilizare a construcţiei.

Cazul locuinţelor ANL

Calitatea materialelor folosite pentru construcţia locuinţelor ANL a fost pusă la îndoială de multe ori. Referitor la acest aspect, doamna Isopescu, Inspector General de Stat a precizat: "În cazul construcţiilor care sunt finanţate de către Agenţia Naţională pentru Locuinţe nu putem vorbi de o practică curentă privind utilizarea unor "materiale proaste" şi nu sunt de acord cu exprimarea întrucât nu putem vorbi de o astfel de clasificare a materialelor. Produsele pentru construcţii trebuie să deţină certificat de conformitate prin care se atestă atingerea caracteristicilor fizice şi mecanice necesare pentru îndeplinirea exigenţelor privind execuţia şi exploatarea construcţiilor. Nu considerăm că se poate discuta despre utilizarea pe scară largă a unor materiale neconforme astfel încât să se poată vorbi despre un fenomen în acest sens."

Astfel de situaţii sunt izolate, consideră doamna Isopescu, şi au apărut din cauza nerespectării reglementărilor privind tehnologia de execuţie şi slaba calificare a forţei de muncă. "Este de notorietate lipsa acută de personal calificat în domeniul construcţiilor cauzată de migraţia acestuia către pieţe de muncă mai bine organizate şi care oferă salarii mai mari", a completat domnia sa.

Care sunt amenzile?

Nerespectarea prevederilor legale privind calitatea lucrărilor de construcţii atrage după sine aplicarea de sancţiuni contravenţionale şi chiar penale, pentru toţi factorii implicaţi în realizarea şi administrarea unei construcţii. Sancţiunile contravenţionale sunt cuprinse între 150 de lei şi 9.300 de lei, în funcţie de gravitatea abaterilor de la normele de calitate.

Pentru prima jumătate a anului 2008, numărul total de sancţiuni contravenţionale aplicate pentru nerespectarea normelor de calitate a construcţiilor a fost de 1.004, cu o valoare de 1.391,66 mii lei.

Majoritatea construcţiilor noi din Bucureşti sunt de calitate

Conducerea ISC a recunoscut că dezvoltarea haotică din ultimii ani a municipiului Bucureşti a prins pe nepregătite unităţile administrativ-teritoriale. În lipsa unor planuri coerente de urbanism construcţiile au fost ridicate la voia întâmplării. "Fiecare a construit de capul lui, după câţi bani şi câtă imaginaţie a avut de investit. O simplă deplasare pe străzile din Bucureşti conduce la constatarea evidentă că administraţia nu este capabilă să gestioneze problema urbanismului. Monstruozităţile realizate în ultimii ani demonstrează această afirmaţie cu prisosinţă", a comentat doamna Isopescu. Bucureştiul este, încetul cu încetul, acaparat de clădiri care nu fac parte din respectivul peisaj, de blocuri sufocate de case care au distrus spaţiul verde, de locuinţe care nu au reţele utilitare.

Majoritatea construcţiilor noi sunt însă executate cu respectarea standardelor de calitate în vigoare. Unele construcţii din Bucureşti sunt proiectate de echipe de specialişti recunoscuţi la nivel naţional şi chiar internaţional şi sunt executate de constructori conştienţi de importanţa actului de construire.

Dar există şi excepţii care nu fac cinste proiectanţilor sau executanţilor. Aceste situaţii sunt identificate prin activitatea de control desfăşurată de inspectorii de specialitate, angajaţi ai Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Principalele neregulile constatate în urma controalelor ISC sunt:

 nerespectarea reglementărilor tehnice în vigoare, referitoare la cerinţele esenţiale ale construcţiilor;

 nerespectarea documentaţiilor de execuţie;

 aplicarea necorespunzătoare de către executant a sistemului propriu de asigurare a calităţii;

 nerespectarea planului de control al calităţii lucrărilor, stabilit pentru fiecare obiectiv;

 nerespectarea trasabilităţii materialelor de construcţii, de la aprovizionare până la punerea în operă.

Norme europene şi aplicarea lor

Cercetările orientate în direcţia identificării unor mijloace de rezolvare a problemelor energetice şi de mediu au demonstrat că, printr-o abordare interdisciplinară a concepţiei clădirilor, este posibilă obţinerea unei bune calităţi arhitecturale, a unui mediu interior agreabil, confortabil şi sănătos şi a unui consum de energie redus. Acestea sunt atributele care definesc o clădire eficientă energetic.

Creşterea performanţei energetice a clădirilor este parte a aquis-ului comunitar, cerinţă a Directivei 91/2002/CE privind performanţa energetică a clădirilor, transpusă în legislaţia română prin Legea nr. 372/2005.

Urmărirea creşterii eficienţei energetice a construcţiilor noi se realizează încă din faza de proiectare a acestora.

Pentru reabilitarea termică a construcţiilor, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor a iniţiat un program naţional privind reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, conform OUG nr.174/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte programul de unificare a metodelor de proiectare a structurilor pentru construcţii, România, ca toate celelalte ţări membre, va elabora până în martie 2010 (conform recomandării Uniunii Europene) versiunea naţională a acestora, care, prin anexe naţionale, trebuie să ţină cont de specificul ţării - risc seismic ridicat şi regimul climatic din zonă.

Aplicarea standardelor europene de calitate de la 1 ianuarie 2007, reprezintă condiţia pe care trebuie să o respecte constructorii români pentru a face faţă pieţei unice europene. În condiţiile în care concurenţa şi profesionalismul vor dicta mersul pieţei, interesul constructorilor români va fi acela de a-şi păstra poziţia ocupată în branşă, altfel vor fi nevoiţi să cedeze locul colegilor europeni, care nu vor întârzia să-şi facă apariţia.