Oana Mina, avocat colaborator al "Ţuca Zbârcea & Asociaţii"
Potrivit prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică ("Legea nr. 52/2003"), autorităţile administraţiei publice centrale şi locale au obligaţia de a informa publicul asupra problemelor de interes public, în vederea consultării cetăţenilor şi a asociaţiilor legal constituite, în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative. Totodată, autorităţile publice centrale sau locale trebuie să asigure participarea activă a cetăţenilor la luarea deciziilor administrative şi în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative.
Având în vedere vechimea fondului construit existent ce a dus la creşterea accidentelor provocate de desprinderea/prăbuşirea unor elemente de construcţie la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor clădirilor care, prin nivelul avansat de degradare pun în pericol siguranţa populaţiei şi întrucât, creşterea calităţii arhitectural-ambientale a construcţiilor prin măsuri de reabilitare structural-arhitecturală a faţadelor construcţiilor reprezintă o acţiune de interes public general, în considerarea prevederilor Legii nr. 52/2003, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a publicat pe pagina sa de internet, proiectul de lege privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a construcţiilor (denumit în cele ce urmează "Proiectul") în vederea consultării publice.
În vederea implementării prevederilor Proiectului, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a elabora, organiza, monitoriza şi controla realizarea programelor multianuale privind creşterea calităţii arhitectural- ambientale a construcţiilor prin reabilitarea structural-ambientală a clădirilor în concordanţă cu planurile de urbanism şi regulamentele locale de urbanism aferente.
Proiectul prevede obligaţia deţinătorilor (persoane fizice sau juridice, precum şi autorităţi publice) imobilelor, a căror degradare ar pune în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei afectând totodată calitatea cadrului urban, de a finanţa, din surse proprii lucrări de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopelor construcţiilor, precum reparaţii, tencuieli şi zugrăveli.
Desi Proiectul are în vedere reabilitarea generală a clădirilor, acesta nu este aplicabil (i) construcţiilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic; (ii) clădirilor de locuit multietajate încadrate în raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, precum şi (iii) blocurile de locuinţe reabilitate termic sau înscrise în programe locale pentru executarea lucrărilor de reabilitare termică.
Potrivit proiectului de lege, lucrările de intervenţie se execută la anvelopa construcţiei şi pot consta, după caz, în lucrări de reparaţii la zidării, lucrări de tencuieli, zugrăveli, vopsitorii, lucrări de reparaţii sau înlocuire la tâmplăria exterioară cu tâmplarie performantă energetic, lucrări de refacere a învelitorii/terasei, lucrări de refacere/reparare a trotuarelor de protecţie aferente construcţiei, de izolare a rosturilor şi de demontare/ remontare a instalaţiilor şi echipamentelor montate aparent pe faţade/terase.
Conform prevederilor Proiectului, autorităţile locale au obligaţia de a identifica şi de a inventaria construcţiile degradate, care ameninţă siguranţa şi sănătatea populaţiei. În vederea implementării Proiectului, primarii au obligaţia de a notifica deţinătorii construcţiilor inventariate cu privire la obligaţiile care le revin pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a construcţiilor prin executarea lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-ambientală a anvelopelor acestora, condiţiile, măsurile şi termenele, precum şi răspunderile deţinătorilor şi sancţiunile aplicabile în cazul neîndeplinirii/îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor, conform programului multianual aprobat prin hotărâre a consiliului local.
Termenul general în vederea realizării lucrărilor de intervenţie este de 6 luni de la data primirii de către deţinători a notificării şi poate fi majorat la solicitarea deţinătorului, cu cel mult trei luni, cu acordul primarului.
În vederea proiectării lucrărilor de intervenţie sunt elaborate: nota tehnică de constatare, precum şi documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţie, documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de intervenţie şi obţinerea autorizaţiei de construire, proiectul tehnic şi detaliile de execuţie, documentaţia de achiziţie pentru constatarea executării lucrărilor de intervenţie.
În cazul în care, prin nota tehnică de constatare, se stabileşte necesitatea efectuării unor lucrări de consolidare/reparaţii la structura de rezistenţă a construcţiei, care condiţionează executarea lucrărilor de intervenţie, deţinătorul notificat al construcţiei informează în scris primarul şi inspectoratul teritorial în construcţii, în maxim 30 de zile în vederea iniţierii măsurilor privind reducerea riscului seismic al construcţiei.
Proiectarea şi executarea lucrărilor de intervenţie se realizează cu respectarea prevederilor legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, precum şi a reglementărilor tehnice din domeniul construcţiilor.
După finalizarea reparaţiilor, primarii au din nou obligaţia de a se asigura că proprietarii au efectuat lucrările corespunzator. Recepţia finală se face după expirarea perioadei de garanţie de bună execuţie de 3 ani.
Dacă lucrările de intervenţie necesare nu au fost executate sau au fost începute, dar nefinalizate, precum şi în situaţia în care deţinătorii notificaţi refuză executarea lucrărilor de intervenţie, primarul va putea solicita consiliului local aprobarea prin hotărâre a executării lucrărilor de intervenţie, în numele şi pe cheltuiala deţinătorilor notificaţi, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul local, cu condiţia recuperării cheltuielilor de la deţinătorii notificaţi. Dacă deţinătorul imobilului nu va permite accesul, primarul va pune în aplicare hotărârea consiliului local emisă, cu autorizarea instanţei judecătoreşti, prin ordonanţa preşedinţială, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură civilă.
O altă situaţie exceptată, în care finanţarea lucrărilor este suportată de autorităţile publice este cazul celor care fac dovada că realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub nivelul salariului mediu net lunar pe economie.
Proiectul prevede şi sancţiuni de până la 10.000 lei pentru deţinătorii de imobile care nu îşi îndeplinesc obligaţiile prevăzute în cadrul acestui Proiect. Totodată, proprietarii notificaţi care refuză să efectueze reparaţiile urmează a răspunde pentru accidentele care au loc din cauza degradării imobilelor care le aparţin.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către organele cu atribuţii de control ale primăriilor municipiilor, oraşelor şi municipiului Bucureşti, precum şi, după caz, ale consiliilor judeţene sau ale comunelor, în cazul deţinătorilor de construcţii notificaţi, respectiv de către prefecţi, în cazul autorităţilor administraţiei publice locale.
Pentru lucrările de intervenţie prevăzute în cadrul acestui Proiect, prin derogare de la prevederile legale în vigoare, deţinătorii notificaţi beneficiază de următoarele facilităţi: (i) scutirea de la virarea cotei de 0,7% şi cotei de 0,1% după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie; (ii) posibilitatea recuperării, în condiţiile legii, a unui procent de 50% din valoarea taxei pe valoarea adaugată aplicată asupra preţului materialelor de construcţii puse în opera şi respectiv asupra manoperei aferente executării lucrărilor de intervenţie; (iii) scutirea de la plata impozitului pe clădiri, datorat pentru anul fiscal în care a fost efectuată recepţia la terminarea lucrărilor.
